Întrebare: Studiile au arătat faptul că stările emoţionale ale unui om determină bolile acestuia. Care este conexiunea dintre stările emoţionale şi sănătatea sa?

Răspuns: Există o conexiune directă, dar sunt anumiţi parametrii care depind de starea generală a umanităţii. Dacă nu aş fi conectat cu cineva, aş depinde numai de ceea ce mi se întâmplă mie. Direcţionându-mi dorinţele către conexiunea cu natura, aş fi complet sănătos şi fericit.

Întrebare: Dar cum sunt acestea conectate cu emoţiile? Se spune că dacă cineva se supără şi este furios, o sa facă ulcer la stomac. Astăzi, experţii ştiu cum să conecteze diferite stări emoţionale cu anumite boli.

Răspuns: Dacă ar fi să depind numai de mine şi nu de întreaga lume de unde iau tot felul de viruşi, inclusiv viruşi emoţionale, conform cu munca mea şi comportamentul meu de dăruire, aş putea să îmi măsor starea sănătăţii mele. Dar realitatea este că depinzi de toată lumea. Între timp, funcţie de nivelul tău, principalul lucru este să te relaxezi.

Dar, fără nicio îndoială, dacă de calmezi, împreună cu oameni de care depinzi, îţi vei vindeca ulcerul. De fapt, funcţie de sensibilitatea ta, vei începe să simţi cât de mult depinzi de alţi oameni. S-ar putea ca ulcerul tău să dea înapoi un pic, pentru că tu trebuie să creezi conexiunea corectă, nu doar cu oamenii care sunt aproape de tine, ci cu cei care sunt un pic mai distanţi.

Iar asta va continua până când vei vedea că depinzi de întreaga umanitate şi trebuie să creezi o bună conexiune cu toată lumea. Este spus, Sukkah 52a: Cineva care este mai mare decât prietenul său, are nevoi mai mari, sau Berachot 7a: Un Ţaddik care suferă. Astfel avansăm până la completarea corecţiei generale.

Întrebare: Poate grupul să îmi influenţeze starea de sănătate?

Răspuns: Grupul poate şi trebuie să îi vindece pe toţi membrii săi. Dacă eşti inclus într-o singură natură, în care toate părţile ei sunt în armonie, prin asta elimini toate bolile şi problemele. Boala este absenţa unei conexiuni corecte între celule, între părţi, între plus şi minus, unde toate materialele corpului nu sunt în echilibru. Sănătatea este echilibrul.

Întrebare: De exemplu, încep brusc să simt o erupţie datorită ulcerului, ce trebuie să facă prietenii?

Răspuns: Te vor aduce să ni te alături în ateliere, unde vei învăţa să te uneşti. Împreună, te vom purta către un nivel unde suntem cu toţi incluşi. Dar tu trebuie să te anulezi faţă de noi, să ne accepţi şi să îţi anulezi toate calculele. Eşti pur şi simplu ca un bebeluş în mâinile noastre; trebuie să vrei să creşti împreună cu noi, să fii inclus în noi, deasupra tuturor calculelor. Apoi, vei simţii că ulcerul tău va trece. Îţi promit asta.

Din emisiunea de pe Kab TV „ O viaţă nouă” din 26.01.2014

Filed under: Ateliere, Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Lumea noastră este împărţită în patru categorii: mineral, vegetal, animal şi nivelul uman, nu în formă materială, ci în domeniul spiritual. De fapt, ce ne face diferiţi de animale? Aceasta este esenţa noastră interioară, forţa noastră internă de dezvoltare. Cu toate acestea, fiziologic, noi aparţinem de aceeaşi lume animală.

Trebuie să acceptăm încă conceptele de timp, mişcare şi spaţiu care sunt inerente la nivelul primelor trei, mineral, vegetal, animal, şi să trăim la nivel uman. Noi nu înţelegem încă acest nivel, dare el ne aşteaptă.

Întrebare: Privind spre trecut, la sfârşitul vieţii lor, persoanele în vârstă regretă timpul pierdut în cursa inutilă pentru adunare materială. Ei încep să simtă că forţa care umple lumea este puterea iubirii, şi regretă că au lucrat prea greu şi nu au acordat suficient timp pentru copii, familie şi prieteni.

Ce simt oameni mai în vârstă privind înapoi ci ce nu este divulgat tinerilor care încă nu au întrega viaţă în faţa lor? Ce fel de înţelepciune practică au dobândit oamenii maturi şi, prin urmare, de ce regretă timpul pierdut si ce nu stiu tinerii la începutul vieţii lor?

Răspuns: Bătrânii şi cei tineri fac o diferenţă între mijlocul de a obţine bucurie şi sursele de plăcere. Tinerii cred că sursele de placere sunt alimentele, sexul, familia, bani, onoarea şi cunoaşterea, şi toată lumea doreşte să le realizeze. Oamenii mai în vârstă au înţeles deja că nu există nici o împlinire reală în toate acestea.

Există o împlinire materială în ceea ce priveşte mâncarea, sexul, familia, averea, faima, cunoştinţe, dar împlinirea reală este doar în buna comunicare între oameni, în iubire şi relaţii sincere. Ei regretă că nu au investit suficient pentru a realiza o astfel de interconectare, pentru a se bucure de ea şi să îi bucure şi pe alţii de aceasta.

Prin urmare, educaţia integrală trebuie să ofere oamenilor, nu numai cunoştinţe de acest fel, ci şi dovezi, altfel tinerii nu doresc să asculte. Pentru ei, toată viaţă înseamnă acum cum să obţină mai multă bucurie la acele lucruri programate pe plan intern, cum ar fi alimente, sex, familie, bani, onoare şi cunoaştere. În realitate, adevarata plăcere nu depinde de timp şi nu este limitată de spaţiu, ci mai degrabă depinde de relaţiile sincere dintre oameni şi iubirea pentru alţii.

Omul simte o împlinire reală doar atunci când este conectat la alte persoane, şi legătura dintre ei începe să dezvăluie o relaţie sinceră şi dăruire reciprocă.

Apoi, ei descoperă un sentiment de viaţă veşnică în acest context, şi acest lucru este legat de nivelul de om, care este mai sus de nivelul animal. Acest pas nu se face în lumea noastră şi noi trebuie să o recunoaştem, să o construim, să o formăm şi să o locuim. De fapt, ea nu este conectată cu corpul nostru, este conectată la o nouă conştientizare, la o altă matrice de percepţie.

Întrebare: Ce-ai recomanda unui tânăr care vrea să gestioneze timpul său? Care este cel mai bun lucru pe care el ar trebui să-l facă în viaţă?

Răspuns: Să aibă grijă de toate necesităţile în viaţa materială şi apoi să dedice restul timpului spre punerea în aplicare a nivelului spiritual, nivelul de om (Adam), care este dăruire şi iubire.

Din programul O viaţa nouă 4/22/14

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Suntem extrem de limitați. Noi studiem întregul univers și pe noi înșine cu ajutorul celor cinci simțuri, calculând cât putem câștiga sau pierde.
Acest fapt ne limitează dramatic, deoarece nu ne permite să trecem dincolo de noi și să vedem ce se află în afară. În fapt, trecem totul prin sistemul nostru intern, decizând astfel ce ne face să ne simțim bine și ce rău, atâta tot.

Drept rezultat, rămân multe fenomene pe care nu le vedem, multe forțe pe care nu le distingem, atât din universul nostru, cât și din universurile paralele, doar din cauză că nu ne interesează și nu ne afectează eul, dorința noastră de a primi plăcere.

Dacă aș putea identifica legătura dintre un fenomen și succesul meu, l-aș studia cu siguranță și aș descoperi noi fenomene. Dar eu nu văd nici o legătură, sunt orb la orice fenomen.

Totul se datorează faptului că nu posed o a doua forță, aceea a dăruirii. Sunt alcătuit în întregime din forța primirii.

Comentariu: Există însă fenomene în care putem decela conexiunile, dar nu le putem defini. De exemplu, ne dorim foarte mult să știm mai multe despre dezastrele naturale, să le putem prezice, să ne putem proteja în fața lor. Acest lucru ar fi benefic, dar noi continuăm să rămânem lipsiți de apărare în fața uraganelor, a cutremurelor, etc.

Răspuns: Desigur că există fenomene despre care doar presupunem că există, dar ele sunt precum materia neagră. Ne închipuim că există și că sunt legate de noi, dar nu le putem identifica. Ele presupun cercetarea la un nivel diferit.

Eu, pe de altă parte, vorbesc despre o carență fundamentală în percepția noastră, despre faptul că nu ne stă în putere să înțelegem nimic, nici teoretic și nici ipotetic.

Dacă ne însușim forța dăruirii, forța de a ieși din noi înșine și dacă am putea da la o parte limitările motivațiilor și dorințelor noastre egoiste, am studia obiectiv ceea ce se găsește în afara noastră. Am studia totul cu o minte și o inimă externe.

Atunci am putea revela lumi întregi, completând imaginea distorsionată și incompletă pe care o vedem astăzi.

Acum trăim ca într-o bulă care este atrasă spre interior și se prăbușește înăuntrul său. Vedem, simțim, studiem doar ceea ce este perceput de gravitația egoistă. Acolo există și universul nostru, care ni se pare infinit de mare, în această bulă mică a percepției noastre.

Până când nu vom dobândi cea de-a doua forță, care ne va permite să evadăm dintre limitele calităților noastre, nu vom descoperi ce se găsește în afară.

Din programul KabTV “A New Life” 3/2/14

Filed under: Copii, Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Dezvoltarea exhaustivă a umanității nu acordă atenție universului, chiar dacă acesta este locul în care ne putem descoperi rădăcinile. În enormul spațiu liber al universului am putea găsi surse de putere, fragmente de antimaterie și alte tipuri de materie, etc.

Evident că oamenii explorează universul, doar că nu acordă suficientă importanță acestei cercetări, pentru că sunt siguri că viitorul nostru depinde de cine este mai puternic, sau mai bogat, sau mai influent. Progresul nostru nu are ca scop înțelegerea naturii, revelarea ei în totalitate și nici nu încureajează recunoașterea lipsurilor noastre.

Eu presupun că univesul este în completă dăruire și că acea forță de dăruire a pus la punct tot ceea ce există. În sfârșit, combinând anumite forțe, dăruirea a generat nivelurile inanimat, vegetal, animal și vorbitor ale naturii.

Universul continuă să dezvolte materia către un nivel special, calitativ nou, la care materia să încerce singură să afle care este forța care i-a dat naștere: „De unde am venit? Cine suntem noi?”

Știm că gândul din spatele fiecărei acțiuni este scopul în care a fost direcționată acea acțiune. Noi reacționăm doar la rezultat, fără să acordăm suficientă atenție și fără să alocăm energia necesară clarificării factorilor care ne influențează.

Pe de altă parte, recunoaștem urmările activității acestei forțe. Explorând natura umană, vedem cu claritate, că nu avem de fapt liber arbitru și nici nu ne bucurăm de libertatea de a acționa independent. Suntem precondiționați de gene, instincte, calcule de profit și pierdere pe baza unor formule primitive.

Aici se află problema: Cum am putea explora universul, progresul și procesele sale, prin care trecem și noi, dacă ne consumăm întreaga energie pentru a face altceva?

Unul dintre studenții mei lucrează la Marele Accelerator de Hadroni din Elveția. El mi-a spus că, la început, erau dezbateri fără sfârșit dacă era sau nu bine să se înceapă un asemenea proiect costisitor și de mare anvergură. În același timp însă, costurile necesare Acceleratorului sunt echivalente cu cele alocate întreținerii trupelor americane în Afganistan, timp de o săptamână.

Așadar, este evident că nu ne străduim suficient în studiul naturii. Regret nespus actuala stare de lucruri. Dacă am cunoaște natura mai bine, am putea aduce la cunoștința maselor toată această știință și am înțelege mai bine lipsurile de care suferim. Am descoperi lipsa unei noi calități: aceea a dăruirii.

Apoi, în afara dorinței de a primi pe care deja o avem, ne-am putea însuși puterea dăruirii care ne-ar permite să explorăm natura din noi perspective.

Din programul “O viață nouă” 3/02/14

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Întrebare: Planeta noastră a trecut prin multe etape și crize în timpul evoluției sale. Istoria sa este o secvență de diferite perioade: crearea scoarței solide, activitatea vulcanică, era glaciară, dispariția diferitelor specii, etc.

Atunci când privim acest proces, există sentimentul că planeta noastră s-a pregătit timp de miliarde de ani pentru crearea vieții umane, așa cum o femeie se pregătește să dea naștere când un embrion se dezvoltă în ea.

Ce putem învăța de la acest proces evolutiv al pământului? Este adevărat că evoluția sa îndelungată a fost menită pentru noi, pentru omenire?

Răspuns: Este adevărat că pământul a cunoscut lungi perioade geologice și un proces de răcire care a durat miliarde de ani. Acumularea căldurii și presiunii în interiorul acestuia a erupt din nou și din nou până ce a fost formată scoarța care s-a prins în profunzimea planetei. Această crustă foarte subțire și focul arzând mai jos au devenit baza creării vieții, adică trăim pe un butoi de material explozibil. În același timp, atmosfera fost creată deasupra, fără de care creaturile vii nu ar fi putut să existe.

În aceste condiții extreme și speciale viața a fost formată și s-a dezvoltat pe această planetă. Imensele forțe opuse, în cele din urmă, creează armonie, echilibru și adaptare în conformitate cu mulți parametri, când miliarde de ani au permis dezvoltarea primelor forme de viață la nivelul inanimat.

Actualul proces este foarte interesant și se referă la un nou program special care operează în materie și activează părțile sale să se reunească, să se separe, să se apropie, apoi se îndepărtează mai mult și se formează noi creaturi care sunt tot mai dezvoltate. Ne confruntăm cu o problemă privind abordarea care ar trebui să ne susțină: științifică sau religioasă și dacă acest program operează de Sus sau dacă este imprimat în materia care caută soluții optime în fiecare stare și în fiecare moment al existenței sale.

Adevărul este că nu există diferență reală între aceste două abordări și este doar o luptă politică între ele. Astăzi vedem că nu contează ce definiții folosim și nu este diferență dacă vorbim despre natură sau Dumnezeu. Este clar că toate acestea există în conformitate cu un program tipic de forțe ale naturii care operează în materie.

Totul se îmtâmplă cu un motiv; nimic nu se întâmplă brusc și se dezvoltă prin sine. Pe de altă parte, natura nu privește în mod corect obiectele evolutive și direcția corectă a cooperării între miliardele de specii. Aceste ipoteze nu rezistă testului timpului.

Și, trebuie să recunoaștem că există un plan al naturii ce dictează procesele evoluției noastre în raport cu nivelurile omului inanimat, vegetal, animal, om și orice îl urmează, deoarece nu am atins finalul evoluției și fiecare dintre noi trebuie să se dezvolte întrucâtva. Astăzi, pare că ne confruntăm cu probleme și disperare, dar continuăm să evoluăm.

Vedem evoluția materiei în mineral, vegetal și animal în forma dorințelor, gândurilor, întențiilor, forțelor mentale în materie, în creațiile care fac parte din evoluția noastră și care conduc materia la forme tot mai sofisticate: pornind de la micro-organismele simple, la creaturi mai mari și mai sofisticate.

Celulele se divid în conformitate cu funcția lor și formează diferite organe în procesele de multiplicare. Desigur, acest lucru ia mulți ani de evoluție dar, ca urmare a acestei evoluții, nivelul vegetal începe să se dezvolte. Apoi, un program special începe să opereze și să dea naștere la forme de viață pe plan animal. În consecință, există tranziții între inanimat și vegetal, vegetal și animal, și între animal și nivelul uman.

Toate aceste procese durează de milioane de ani. Evoluția a fost mereu în sensul conexiunii între tot mai multe părți și împărțirea lor în conformitate cu funcțiile lor, atributele lor și diferitele lor roluri. Astfel, celulele care au construit diferite organe ale corpului, minte, inimă, ficat, oase, tendoane, păr, piele, etc. sunt diferite părți ale întregului.

Ele constituie sisteme mult mai complexe care sunt conectate în diferite moduri; toate acestea pentru a menține viața în corp. În plus, omul este, de asemenea, conștient și are sentimente și minte care-i permit să experimenteze sentimente profunde și să descopere lumea.

Întrebarea este de ce sunt necesare toate acestea? Care este scopul acestei minunate creaturi în care toate procesele ce au loc în el sunt încă un mister? De ce natura a creat creaturi atât de complexe?

Nu există nici un răspuns la asta pentru moment, deoarece nu vedem scopul creației. Totuși, toate celelalte patru niveluri mineral, vegetal, animal și vorbitor sunt chiar în fața ochilor noștri sub forma universului, Pământului, viața pe Pământ.

Mai mult, omul aparține lumii animal în mod fiziologic dar, singura diferență este că se dezvoltă de la o generație la alta și schimbă mediul său în consecință. În viitor, probabil ne vom familiariza cu programul care este imprimat în natură, acela care este împlinit în om și îl duce la faza următoare. Între timp, nu vedem motivul întregului proces evolutiv care a făcut să merite crearea universului.

Oricum, cât timp înțelegem rezultatele studiilor noastre, nu putem atribui acest proces naturii oarbe. Dimpotrivă, noi înțelegem treptat că totul este sub controlul minuțios al programului general al naturii.

Din kab.tv, ”O Viață Nouă”, 2.03.2014

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce puteți spune despre unitatea americană?

Răspuns: America este o națiune în care nimeni nu are rușine să-și arate ego-ul său într-un cadru stabilit de legea socială.

Statele Unite sunt forța dominantă, făcând presiune și ghidând lumea, împingând-o în direcția care crede ea că este corectă. Cu siguranță, jucând rolul forței hegemonice (conducere sau dominație) poporul american întâi și înainte de toate, are nevoie de unitate, deoarece separarea absolută locuiește acolo acum. Lucrul principal este să nu fie în contact unii cu ceilalți: asta este a voastră și asta este a mea.

Astfel, din punct de vedere a înțelepciunii Cabala, starea actuală a acestei națiuni în lumea globală este înainte de toate o amenințare pentru America. Asta pentru că noi suntem sub controlul unui sistem natural integrant care ne conduce. În situația actuală, America este complet în opoziție cu sistemul de conducere colectiv integrant care se dezvăluie acum. Americanii sunt cei mai mari individualiști și căderea, care este capabilă să se producă, îi amenință nu numai pe ei, ci și lumea întreagă. Prin urmare, aș dori să văd că America în mod special, mai mult decât orice altă națiune (cu siguranță alta decât Israel) folosește înțelepciunea Cabala, care va permite să amortizeze această cădere.

Din programul ”Opinii speciale”, 17.08.2014

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Comentariu: Recent, în unul din programele radio, un prezentator a pus o întrebare: ”De ce poporul evreu american votează cu o majoritate covârșitoare pentru un democrat, mai degrabă decât pentru un republican?” Cred că datorită faptului că poporul evreu sunt genetic socialiști, genele de a-și ajuta aproapele prevalează în ei.

Răspuns: Desigur. Dar, din nefericire, totul este în trecut. Acum, am început să creștem separat și am încetat să ne angajăm în asistență reciprocă. Totul s-a transformat în afacere.

Lumea se îndeaptă spre o mare criză la care Cabala privește ca un preludiu la al treilea Război Mondial și vrea să ferească lumea de război. Totul depinde de noi. Poporul evreu trebuie să arate un exemplu de unitate la toată lumea. Trebuie să realizeze o stare în Israel cu o comunicare internă între oameni care să servească de exemplu pentru toți.

Suntem un grup de descendenți ai lui Avraam, unitatea pe care a dorit să o demonstreze în Babilonul antic. Astăzi, trebuie să dăm un exemplu al acestei combinații a Babilonului antic care să se stabilească pe întregul pământ și să devină ”Lumină pentru națiuni”, așa cum este scris în Tora.

Din kab.tv, ”Păreri speciale”, 17.08.2014

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare : De ce o persoană găseşte empatie cu actorii de pe scenă şi se identifică cu anumite personaje?

Răspuns: Inițial o piesă de teatru este îndreptată spre un anumit public și un anumit timp. Astăzi lumea nu se uită la un spectacol care a fost pus în scenă în Grecia antică.

Au fost producții clasice izolate care au rămas pe scenă de sute de ani. O piesă trebuie să trezească o senzație de empatie într-o persoană. Acest lucru nu este fotbal, unde suntem fani al unei singure echipe.

Un spectacol de teatru trebuie să ne atragă atenţia în întregime. De la început , există personaje pozitive și negative într-un joc, și sunt spectatori care se identifică mai mult cu actorii de sex masculin și există cei care se identifică mai mult cu femeile.

Dar în cele din urmă , întregul joc trebuie să trezească spectatorului simpatie pentru un anumit caracter și ura pentru antagonistul lui. Spectatorul se identifică cu protagonistul, pentru că este modul în care el evaluează realitatea a ceea ce se întâmplă într-un joc, gradul de succes. Este ca și cum el trăiește în acea vreme  participă la tot ceea ce se întâmplă  și suferă împreună cu protagonistul.

Principalul lucru care s-ar pute spune despre teatru este valoarea sa de învățământ. Piesa trebuie să fie scrisă și pusă în scenă pentru a educa privitorul , oferindu-i exemple bune, atrăgăndu-l spre un scop demn, arătându-i propriul său aspect, și reprezintă caracterul unui erou adevărat .

Privitorul învață de la personajele dintr-o piesă , la fel ca și cum un fiu învață de la tatăl său. În acest caz , teatrul este folosit pentru un scop educativ . În cazul în care jocul este proiectat pentru divertisment și plăcere , nu oferă nimic.

În special în piese clasice, cum ar fi cele de la Cehov și Shakespeare  nu văd un potențial de învățământ ridicat. De ceva timp ele sunt prezentate pentru spectatori doar pentru a încearca să menţină celebritatea datorită unicităţii lor. Ca să fie plină de învățăminte, piesa trebuie să fie scrisă în special pentru a ridica o persoană la un nivel superior. Aceasta este concepută pentru a acorda privitorului o lecție psihologică puternică, profundă, amabilă și corectă.

Când părăsește teatrul, persoana nu ar trebui să solicite nici o explicație. Dacă este necesară o explicație, aceasta presupune că piesa nu şi-a îndeplinit menirea.

Să presupunem că spectatorul nu înțelege tot ceea ce se întâmplă pe scena. Acest lucru nu este important. Principalul lucru este ca spectatorul să fie impresionat și încântat de exemplul dat și că va primi o lecție de educație: sentimentele de bine și de rău trebuie să fie prezentate, ca şi calități pozitive, care ar trebui să îl impresioneze plăcut, dar și cele negative, care ar trebui să îl determine să se distanțeze de ele.

Puterea teatrului constă în modul de a influența o persoană. Chiar şi numai în două ore, este posibil să se influențeze toate simțurile spectatorilor de pe scenă. Si chiar mai mult, şi telespectatorii sunt impresionați.

Se spune că teatrul începe chiar înainte ca spectatorul să intre în sală și să se așeze. Persoana este influențată de mediul teatral, unicitatea și muzica care se aude înainte de începerea piesei. Nu cu mult timp în urmă am vizitat celebra operă La Scala din Milano și am observat că această clădire a fost foarte simplu construită. Cu alte cuvinte, principalul obiectiv al acestui teatru de renume mondial a fost performanța în sine. Dar am văzut alte teatre în care actorii îmbrăcaţi în costumele de scenă întâmpină publicul în holul de la intrare și îi invită să intre în lumea spectacolului.

Scopul acestui mod de primire este de a pregăti persoana și de a o impresiona în aşa fel încât ea va fi deja implicată în joc din primul moment. Nu degeaba o simfonie muzicală începe cu introducerea, deschiderea (uvertura), deoarece aceasta trezește emoții într-o persoană. La urma urmei, scopul final al dramaturgului și a regizorului este de a influența oamenii și de a trezi tipul de experiențe pe care le doreşte pentru ei, astfel încât în timpul spectacolului vor râde și vor plânge, vor bate din palme și vor asculta în tăcere absolută în momentele potrivite. Publicul vine la teatru în mod special pentru a experimenta toate acestea, inclusiv pentru a face un legământ neoficial cu directorul. Dacă ar fi să utilizăm întregul sistem corect, am putea influenţa o persoană într-un mod pozitiv.

Din programul ” A New Life ” 5/22/14

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare - Niciun comentariu→

Întrebare: Societatea de astăzi nu simte simpatie pentru oamenii de la putere. În ultimii doi sau trei ani, multe ţări au trecut prin procese similare de resentiment social şi furie.Ce se poate recomanda în legătură cu acest fenomen răspândit şi în creştere?

Răspuns: M-am întâlnit cu oameni foarte bogaţi care spun : „dacă nu am profit , ce aş putea împărţi?” Am dorit foarte mult să-i răspund : „nu distribuiţi nimic! Ei pot avea totul fără voi. ” Eu cu siguranţă nu le răspund în acest fel, dar poziţia lor este de înţeles.

În trecut, au creat locuri de muncă, au distribuit bonusuri şi premii, şi prin intermediul mass-media, au difuzat zvonuri prin care se spunea că au folosit averea lor pentru a avea grijă de ceilalţi. Astăzi, cei bogaţi nu au nimic de împărţit, chiar dacă ar vrea.

Oamenii se simt brusc goi în interiorul lor şi nu mai simt stările fireşti anterioare ca „vreau asta, şi asta, şi asta! ” Acum, nu mai este posibil să se construiască o nouă dorinţă în ei; ce i-ar putea înplini dacă nu există nici o dorinţă, nici o deficienţă? Crezi că un artist sau compozitor ar intra într-un supermarket şi s-ar putea împlini măcar unu la sută? Nu! El trebuie să cumpere produse pentru a susţine şi fortifica trupul, dar cel mai important lucru pentru el este să-şi îndeplinească nevoia lui interioară.

O astfel de situaţie astăzi este tipică pentru oameni obişnuiţi. De ce? Aceasta se datorează faptului că natura s-a oprit în a ne mai trezi cu dorinţe pe care ne-am obişnuit să le primim prin intermediul unor canale şi ne-am trezit brusc cu goliciune.

Protestele de masă au devenit un fenomen obişnuit astăzi. De ce aceşti oameni ies în stradă? Ei sunt în căutarea pentru împlinire! Nu le pasă cine va guverna, deoarece ei cred că prin aceaste manifestări vor găsi o nouă împlinire, şi că vor profita de o nouă sursă şi vor descoperi scopul vieţii.

Dar ce este de făcut? Aceasta nu se va întâmpla. Ei sunt gata să închidă ochii, să se scufunde într-un leşin folosind droguri, doar pentru a nu mai simţi golul. Jumătate din omenire e scufundată în depresie.

Trebuie să înţelegem că nu are altă posibilitate. Deci, liderii şi-au pierdut statutul lor în rândul maselor. Dacă în trecut masele tânjeau după avere, putere şi respect, astăzi acest lucru nu mai există. Ei nu mai înţeleg ca oamenii ar trebui să se închine liderilor lor.

Astăzi, liderii nu mai sunt simpli oameni, sunt dispreţuiţi şi întrebaţi de ce ar trebui irosite vieţile pentru ei? Tânăra generaţie, care are acum 15-30 de ani percepe exact aşa. Persoanele în vârstă rămân în paradigma veche.

Nu există nici o cale de ieşire pentru persoane influente , altele decât pentru a da oamenilor Educaţie Integrală . Numai în acest fel vor fi gata pentru a menţine influenţa şi chiar a se ridica la un nou nivel calitativ în ochii societăţii. Din programul ” A New Life ” 2/10/14

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

O persoană se umple cu adevărat atunci când dobândeşte o nouă viaţă, de a dărui, a oferi şi atunci când descoperă că forţa care umple lumea este forţa de iubire şi dăruire.

Multe persoane în vârstă descoperă asta la finalul vieţii lor, şi regretă faptul că nu s-au putut identifica cu această forţă. Prin urmare, noi trebuie să învăţăm oamenii că o viaţă nouă eternă este reală. Astfel, chiar la o vârstă fragedă, o persoană va şti la ce să se aştepte şi cum să facă uz de timp. Umplerea corectă a timpului este necesară pentru a ne duce la un nivel de existenţă deasupra timpului.

Timpul ne este dat efectiv pentru ca noi să putem să ne ridicăm deasupra.

Asta se obţine servind societatea în mod corect, atunci când persoana ajută societatea şi societatea o ajută şi astfel, cele două, omul şi societatea, se ridică deasupra timpului.

Trebuie să înţelegem că noi resimţim timpul în corpul nostru fizic, în timp ce în exteriorul corpului, timpul nu există. O persoană are o percepţie interioară foarte subiectivă privind timpul, deoarece noi măsurăm timpul în funcţie de modul în care corpul nostru funcţionează: frecvenţa respiraţiei noastre, ritmul nostru cardiac şi metabolismul nostru, adică în conformitate cu corpul nostru fizic.

Dacă mă detaşez de corpul meu fiziologic, pot să mă ridic pe o altă axă a timpului. Nu mai percep trecerea timpului, ci numărul acţiunilor pe care pot să le efectuez de fiecare dată când sunt în această axă. Prin urmare, sunt total independent de timp.

Este dificil de imaginat, dar această dimensiune există. Chiar Einstein a spus că timpul este relativ. Putem spune multe despre timp, atunci când se termină, atunci când se schimbă, cum putem să-l întindem sau să-l comprimăm. Timpul nostru psihologic depinde total de corpul nostru fizic. Dacă dorim să ne ridicăm în afara acestui corp spre nivelul următor, spre noul nivel spiritual, spre conştiinţa noastră, putem să ne detaşăm de timpul corpului nostru.

Corpul va continua să trăiască, dar vom dobândi o percepţie adiţională de absorbţie şi extracţie şi, în intrările şi ieşirile din acest sistem, vom începe să simţim viaţa în termenii timpului care este măsurat doar în funcţie de acţiunile de dăruire şi de primire, şi nu în funcţie de ceasul sau orbita Pământului sau alte obiecte cereşti în spaţiiu. Asta nu are de-a face cu vieţile noastre, deoarece noi suntem mult mai complecşi şi sublimi decât aceste orbite şi aceste cicluri care măsoară timpul şi viaţa.

Din kab.tv, “O Nouă Viaţă”, 22.04.2014

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei - Niciun comentariu→