Category Archives: Educatie

Istoria omenirii – Dezvoltarea garantării mutuale (Arvut) – partea a treia

Baza Arvut este în natură

Unde putem găsi această abordare? Studiindu-ne, putem observa cât de clar am fost creați; toate organele noastre și toate sistemele din corpul nostru sunt complet interconectate. Niciun sistem, organ sau celulă din corp nu există pentru sine; toate sunt direcționate către nevoile corpului. Chiar dacă toate părțile corpului sunt la nivelul animal al existenței, prin conectarea împreună, ele crează un nivel mai înalt de dezvoltare, „homo sapiens”. Când toate aceste părți lucrează în armonie una cu cealaltă, ele se ridică mai sus de nivelul animal, deasupra unui trup viu.

Dacă ar fi să extindem această analogie la societatea umană, așa ar trebui ea să existe. Chiar dacă în interiorul corpului fiecare organ este egoist și vrea să existe pentru sine, „știe” totuși că viața este posibilă numai când toate organele interaționează împreună, când fiecare are grijă de rest. De aceea, inima alimentează cu sânge, plămânii cu oxigen, rinichii și ficatul curăță sângele și creierul „monitorizează” totul. În esență, fiecare organ este concentrat pe servirea celorlalte organe mai degrabă decât pe sine. Aceasta este „garantarea mutuală” din corpul nostru.

În corpul nostru, acest lucru se întâmplă în mod natural, dar în societate, noi trebuie să facem conștient acest tip de relație. De aceea, nu va trebui să distrugem răul din noi, trebuie doar să-l folosim în bine, în folosul întregii societăți.

Noi trebuie să arătăm fiecărui om, fiecărui grup, fiecărui sector de societate, fiecărei școli sau mișcări de gândire cum poate omul să-și folosească atributele în folosul întregii societăți și atunci oamenii vor vedea că, prin ajutarea celorlalți ei pot să se realizeze pe ei înșiși în întregime. Și atunci, diferențele și contrastele se conectează împreună; noi ne ridicăm la dimensiunea următoare și începem să înțelegem întreaga natură, scopul, și programul ei. Astfel, ni se dezvăluie știința de ordin superior.

45 de minute de garantare reciprocă

Întrebare: Specificul muncii mele implică interacțiunea constantă cu multă lume. Cum pot să evit conflictele și să cresc cooperarea? Până la urmă, suntem așa de diferiți…

Răspuns: Cineva trebuie să expună o înțelepciune specială. Sunt societăți închise în care oamenii trebuie inițial să fie singuri cu ceilalți.

Sunt exerciții speciale și tehnici foarte grele. De exemplu, oamenii execută misiuni spațiele de șase luni, sau sunt îmbarcați pentru o lungă perioadă pe un submarin.

Sigur că, la fiecare loc de muncă, sunt oameni cu care noi colaborăm ușor, noi îi înțelegem și ei ne înțeleg. Cum să stabilești relația corectă este ceva ce omenirea încă încearcă să învețe.

Întrebare: Care este criteriul pentru o colaborare de succes? Cum ar trebui să se manifeste smilitudinea dintre oameni?

Răspuns: Ei trebuie să fie asemenea unul altuia. Se întâmplă peste tot, de la gustul comun pentru mâncare, muzică, sport și terminând cu obiceiurile. Eu vorbesc de oameni obișnuiți și nu de aceia care se depășesc în mod deliberat în ceva.

Întrebare: Cum putem să ne îmbogățim în interior folosind caracteristicile noastre distinctive, viziunile noastre diferite?

Răspuns: Există o singură soluție prin care tu să te conectezi totdeauna cu oameni diferiți, distanți, divergenți, când fiecare din ei este el însuși o lume întreagă. Asta nu înseamnă însă să sapi în interiorul fiecăruia din ei.

În fiecare zi ei vor trebui să discute anumite subiecte în cercurile lor. De exemplu, ar trebui să o facă pentru o oră sau 45 de minute cel puțin. Astfel ei pot să se angajeze reciproc unul față de celălalt.

Întrebare: Să presupunem că suntem într-un grup de lucru și trebuie ca împreună să producem ceva. Fiecare are opinia sa, calitățile lui, unul vede întregul proces diferit și luptă ca să-și impună punctul de vedere asupra celorlalți. Cum poate un astfel de tip de interconectare să ne ajute să fructificăm munca noastră de cooperare și să obținem cel mai bun rezultat?

Răspuns: Dacă această „amestecare”, interconectare, va avea loc după principiile educației integrale, în care membrii grupului de lucru construiesc o anumită platformă peste fiecare din ei, deasupra tuturor, numită garantare mutuală, întrepătrundere reciprocă, pe scurt, aceasta este o unire corectă.

Deși fiecare din ei vin de fapt din medii diferite: casa părintească, grădinița, școala, culturi și mentalități diferite, în acest punct ei par să se ridice peste toate diferențele dintre ei, ca și cum s-ar îndrepta cu toții către o nouă „mamă”, mama generală a tuturor, numită „Divinitate”.

Desigur, trebuie să începi cu regulile seminarului. Nu trebuie să se întrerupă unii pe alții, să se dezaprobe și să argumenteze. Această formă de comunicare este încă puțin cunoscută omenirii, dar treb uie să fie învățată.

Din KabTv „O viață nouă” 7/11/2014

Motivul dependenței de droguri

În știrile din  The Huffington Post: Sunt deja 100 de ani de când drogurile au fost interzise pentru prima data, iar pe parcursul acestui lung secol al luptei angajate împotrivă drogurilor, profesorii și guvernele noastre ne-au spus o poveste despre dependența. Această poveste este adânc înrădăcinată în mintea noastră, așa că o luăm de la sine. Pare evidența. Pare categoric adevărată. Dar, ceea ce am înțeles pe parcurs, este că aproape tot ce ni s-a spus despre dependența, este greșit a€“ și că o poveste cu totul diferită ne așteaptă, doar dacă suntem pregătiți să o auzim.

Dacă am aprofunda cu adevărat această nouă poveste, va trebui să schimbăm mult mai multe decât luptă împotrivă drogurilor. Va trebui să ne schimbăm pe noi înșine.

Primul experiment: Pune un șobolan într-o cușcă, singur, cu două sticle de apa. Una este doar cu apa. Cealaltă este cu apa distilată cu heroină sau cocaină. Aproape de fiecare data când vei face acest experiment, șobolanul va deveni obsedat de apa drogata, și va continuă să revină pentru mai mult și mai mult, până când se va omori.

Experimentul nr. 2: Profesorul Alexandru (un profesor de psihologie în Vancouver numit Bruce Alexander) a construit Parcul de șobolani. Este o cușcă luxurioasă unde șobolanii au mingi colorate și cea mai bună mâncare de șobolani, și tunele că să meargă repede pe jos, și destui prieteni: tot ceea ce și-ar dori un șobolan într-un oraș. Alexandru a vrut să știe ce se va întâmplă atunci?

În Parcul de șobolani, evident că toți șobolanii au încercat ambele sticle cu apa, pentru că nu au știut ce era în ele. Dar ce s-a întâmplat în continuare, a fost uimitor.

Șobolanilor cu o viață bună nu le-a plăcut apa drogata. Au evitat-o în majoritate, consumând mai puțin de un sfert din drogurile luate de șobolanii izolați. Niciunul dintre ei nu a murit. În timp ce șobolanii care erau singuri și nefericiți au devenit dependenți, însă niciunul dintre șobolanii cu un mediu fericit nu a devenit.

La început, m-am gândit că asta era un capriciu al șobolanilor, până când am descoperit că  în același timp cu experimentul Parcul de șobolani a avut loc un util experiment echivalent cu oameni.  Se numea Războiul din Vietnam. Magazinul Time a reportat că în rândul soldaților din S.U.A., dependența de droguri era la fel de obișnuită că mestecatul gumei, și că există o dovadă solidă pentru a susține asta: 20% soldați americani au devenit dependenți de heroină acolo, conform unui studiu publicat în Arhivele Psihiatriei Generale. Mulți oameni erau bineînțeles îngroziți; ei credeau că un număr foarte mare de dependenți era pe cale să se întoarcă acasă când războiul s-a terminat.

Dar, de fapt, 95% din soldații dependenți – conform aceluiași studiu – pur și simplu s-au oprit. Puțini dintre ei au avut o cură de dezintoxicare. Ei au trecut din cușcă groaznică, înapoi într-una plăcută, așa că nu au mai vrut deloc drogul.

Experimentul nr. 3: După prima fază din Parcul de șobolani, profesorul Alexandru a înaintat. A reluat experimentele dinainte, când șobolanii erau lăsați singuri, și deveneau dependenți de drog. I-a lăsat să consume timp de 57 de zile – dacă ceva te poate „prinde”, e asta. Apoi i-a scos afară din izolare și i-a pus în Parcul de șobolani. A vrut să știe, dacă pici în acea  stare de dependență, este creierul tău deturnat, așa încât nu poți să te recuperezi? Drogurile te stăpânesc? Ce s-a întâmplat este – încă odată – uimitor. Părea că șobolanii au avut puține crize de dezintoxicare, dar, curând ei au încetat să consume drogurile, și s-au întors la o viață normală. Cușcă bună i-a salvat.

Iată un exemplu al unui experiment care are loc peste tot în jurul tău, și poate ți se va întâmplă într-o zi. Dacă te călca mașină și îți rupi șoldul, probabil că ți se va da diamorfină, numele medical pentru heroină. În spital, în jurul tău, vor fi destui oameni care și ei au primit heroină pentru perioade lungi, pentru ameliorarea durerii. Deci, dacă vechea teorie despre dependența este corectă – drogurile sunt cauza; ele determină corpul tău să aibă nevoie de ele – atunci e evident ce trebuie să se întâmple. O mulțime de oameni ar ieși din spital, și ar încerca să găsească heroină pe străzi, pentru a își satisface nevoia.

Dar iată lucrul ciudat: practic, nu se întâmplă niciodată. Așa cum doctorul canadian Gabor Mate a fost primul care mi-a explicat, consumatorii în scop medical pur și simplu încetează, în ciuda faptului că au consumat luni de zile. Același drog, folosit aceeași perioadă de timp, face din consumatorii de pe stradă, dependenți disperați, dar nu afectează deloc pacienții medicali.

Dependentul de pe stradă este că șobolanul din prima cușcă, izolat, singur, doar cu o singură sursă de consolare de găsit. Pacientul medical este că șobolanul din a două cușcă. El se întoarce acasă, la o viață în care este înconjurat de oamenii pe care îi iubește. Drogul este același, dar mediul e diferit.

Deci, opusul dependenței nu este nedependență. Este conexiunea  dintre oameni. Ironic, luptă împotrivă drogurilor a crescut numărul centrelor de dezintoxicare. De exemplu, am fost într-o închisoare în Arizona -„Orașul cort” – unde locatarii sunt ținuți săptămâni întregi în cuști mici de piatră  („Gaură”), pentru a îi pedepsi datorită consumului de drog. Și când acești prizonieri se eliberează, nu vor fi angajați datorită dosarului penal – garantând că vor fi discriminați și mai mult.

Există o alternativă. Poți construi un sistem preconizat să ajute dependenții de droguri să se reconecteze cu lumea – așa încât să abandoneze drogurile.

Portugalia a avut una din cele mai grave probleme legate de droguri din Europa, cu 1% din populație dependenți de heroină. Au încercat luptă împotrivă drogurilor, și problemă doar s-a agravat. Așa că au decis să facă un lucru cu totul diferit. Au reușit să legalizeze drogurile, și să transfere toți banii pe care îi foloseau pentru a arestă și închide dependenții de droguri, că în schimb să îi cheltuie pe reconectarea lor cu propriile sentimente, și cu societatea mai largă. Cel mai crucial pas, este să li se asigure casă și locuri de muncă subvenționate, astfel încât ei să aibă un scop în viață și un motiv să se dea jos din pat.

Asta nu e relevant doar pentru dependenții care îmi plac. Este relevant pentru noi toți, pentru că ne forțează să gândim diferit despre noi înșine. Ființele umane sunt animale sociabile. Noi avem nevoie să ne unim și să iubim. Propoziția cea mai inteligență a secolului 20 a fost cea a lui E.M. Forster – „Doar conectează-te”. Dar noi am creat un mediu și o cultură care ne întrerupe legătură, sau ne oferă doar parodia ei prin ceea ce ne da internetul. Creșterea numărului dependenților este un simptom al unei boli și mai grave a stilului nostru de viață a€“ constant îndreptându-ne privirea la următorul obiect strălucitor pe care trebuie să îl cumpărăm, decât la ființele umane din jurul nostru.

Scriitorul George Monbiot a numit asta „vârstă singurătății”. Noi trebuie să discutăm despre recuperare socială –  cum toți ne recuperăm, împreună, de boală izolării în care ne scufundam că într-o ceată groasă.

Comentariul meu: Restabilirea  unei bune comunicări reciproce între oameni, în ciudă egoismului nostru, este un panaceu pentru toate bolile noastre. Și apoi, prin obținerea unității, asta ne va conduce în Lumea Superioară, la o existența eternă perfectă.

Expundând inimile

Înlătura veșmintele false. 

Trecem printr-o etapă necesară a dezvoltării umane care ajută la expunerea adevăratului „Eu” al fiecăruia. În viitor va trebui să reconstruim vechiul sistem fals al relațiilor. În general convențiile acceptate și curtoaziile erau frumoase dar înșelătoare.

Astăzi natură ne cere să fim sinceri și să-i potrivim mecanismul care este coeziunea reciprocă care este adevărată, directă  și sinceră, cordială.

Așadar nu mai putem acoperi relațiile dintre noi cu politețe falsă.  Dimpotrivă, pretenția dispare și nimeni  nu  vrea să asculte minciunile care sunt îmbrăcate în haine de lux. Va trebui să rupem toate aceste veșminte și să vorbim direct din inimă, așa cum ar trebui să fie într-un unic mecanism social.

De la inimă la inimă

În acest context, mijloacele moderne de comunicare cum ar fi ecranele computerelor de diferite dimensiuni și rezoluții, sunt de fapt, pregătirea noastră pentru următoare etapă. Ele aduc oamenii împreună și expun pe toată lumea. Indiferent de cât de mult m-am ascuns în spatele display-ului meu, totul despre mine este cunoscut și știut.

Nu e loc în care să te poți ascunde și totul este văzut: contul de bancă, familia, locul de muncă, relațiile mele, prietenii mei, conversațiile mele și statisticile lor, preferințele mele, mărimea hainelor și a pantofilor, gusturile mele,  activitățile mele.

Totul este știut de toți, o persoană este dezbrăcată, goală, și alții văd ce ea însăși nu își cunoaște propria persoană. Datele ei sunt studiate de psihologi, sociologi,analiști, și profesioniști care înțeleg legile societății umană și psihologia umană.

Toate acestea ne vor conduce la o stare în care vom dori să devenim goi, adică să ne unim între noi fără să ascundem nimic, unde toată lumea să fie integrată în toată lumea, unde nu există cortine și ecrane între noi, inclusiv afișajul cu cristale lichide a unui monitor, iar noi toți vom simți toată lumea cu inimile noastre. Suntem toți o singură inimă.

Numai o astfel de unitate va corespunde în mod absolut naturii care încă ne oferă aceste ecrane, dorind să ne țină strânși legați prin intermediul lor.

Din emisiunea de pe Kab TV ”O nouă viață” din 20.01.2015

Anicipând remediul pentru o boală

Întrebare: Este adevărat că o persoană este deschisă mai mult la o influenţă negativă decât la una pozitivă? Cât de uşor este să intri în panică şi să îţi faci griji, decât să fii relaxat?

Răspuns: Pur şi simplu nu am fost învăţaţi să ne opunem panici datorită înclinaţiei rele, egoului, care este cel care întotdeauna ne motivează: o sete pentru control, respect şi faimă, invidie, etc.

Dar dacă întoarcem aceste caracteristici într-o direcţie pozitivă, ele ne vor influenţă în aceaşi măsură ca şi în direcţia negativă, poate chiar mai mult.

În fiecare situaţie, noi facem un fel de calcul. Îmi aduc aminte că atunci când fiul meu a fost student, a avut oportunitatea să călătorească în Europa. Iar eu l-am lăsat. Nu a fost acasă două luni. Cu siguranţă am fost îngrijorat. Asta a fost acum mai mult de 20 de ani, nu existau telefoane mobile pe atunci.

Mai târziu, a călătorit în Estul îndepărtat, în locuri chiar mai periculoase, în America de Sud. Cum puteam să nu îl las? M-am pus în locul lui. Cum altfel ar fi putut descoperi viaţa la o vârstă atât de tânără? A trebuit să îl las, chiar daca am fost îngrijorat.

Întrebare: Dar sunt sigur că alţi oameni care ar permite aceleaşi lucruri pentru copiii lor nu ar putea să doarmă de griji.

Răspuns. Asta se numeşte sensibilitate dureroasă. Este foarte dificil să o depăşeşti singur. Este cu siguranţă posibil să te programezi pentru un alt comportament. De exemplu, pune-te sub influenţa mediului.

Întrebare: Să ne imaginăm o anumită stare de panică. Noaptea trecută, fiica mea a întârziat să vină. Am sunat un prieten al iei, după care am sunat la poliţie, spital, şi nu am primit niciun răspuns. Nu mai ştiam unde să merg. Am sunat-o pe soţia mea şi doar m-am supărat, pentru că ea a primit informaţia într-o manieră absolut relaxată. Eu eram panicat. Aşadar, influenţează-mă cumva ca sa nu mai fiu aşa de panicat.

Răspuns: Este necesar să părăseşti acea stare complet şi să o consideri complet neutră, fără să atingi punctul problemei. Porneşte ceva muzică, serveşte-te cu o prăjitură şi cafea. Din acest moment ne comportăm ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ca şi cum pur şi simplul stăm într-o cafenea şi vorbim de viaţa de zi cu zi.

Şi aşa, gradual, ne mutăm la subiectul care provoacă frică şi griji, în condiţiile în care la început am vorbit despre atitudinea noastră pozitivă în situaţii similare. În alte cuvinte, remediul trebuie să anticipeze boala. După asta este necesar să vorbim despre cât de bine este să fii încrezător şi calm. Încercăm să ne relaxăm, de exemplu imaginează-ţi că eşti pe o plajă.

Iar după asta începem să ne gândim cum să rămânem în această stare de calm şi în viaţa obişnuită.

De fapt, copiii au propria lor viaţă. Şi ce va fi peste încă cinci sau şase ani, când fiica ta va merge la armată? Va deveni mai matura şi mai deşteaptă sau eu voi înceta să îmi mai fac griji pentru ea? Trebuie să înţeleg că toate grijile mele nu aduc niciun beneficiu.

Întrebare: Şi dacă văd că cineva se referă cu dispreţ la situaţia dată?

Răspuns: Asta nu este important pentru că „Oricine condamnă, o face prin propriile defecte” (Kiduşin 70a). Dacă încep să compar iresponsabilitatea lui cu înclinaţia mea către o îngrijorare exagerată, voi rămâne fără nimic. ŞI chiar dacă cineva nu ştie cum să se comporte frumos, în orice caz, sunt inclus în starea lui.

Întrebare: Dar nu vreau să plonjez în altă extremă…

Răspuns: Nu îţi face griji. Înainte să atingi un echilibru, va fi necesar pentru tine să te „arunci” în direcţia opusă. În final, totul va reveni la normal.

Din emisiunea Kab TV „O nouă viaţă” 21.10.2012

Ştiinţa care revelează secretul creaţiei

Trăim în timpuri foarte interesante, care sunt însă foarte neclare. Umanitatea a fost întotdeauna obişnuită să îşi facă planuri pentru următorii 10 ani, chiar 50 de ani. Oamenii ştiau de ce trăiesc şi în ce direcţie se dezvoltă naţiunea lor. Dar în urmă cu aproximativ 30-40 de ani, am pierdut direcţia în viaţă şi acum nu mai ştim de ce trăim şi ne dezvoltăm.

Fiecare om, familie şi naţiune se află într-o astfel de situaţie. Ne domină atât de mult încât nu mai vrem să învăţăm, deoarece nu vedem niciun rezultat din asta. Copiii nu mai sunt conectaţi la părinţi lor şi nu mai vor să se căsătorească, că întemeieze o familie sau să dea naştere la copii.

Nu au niciun scop clar în viaţă, cum ar fi construirea unei case, creşterea unui copil şi aşa mai departe. Oamenii au pierdut gustul vieţii. Mulţi oameni suferă de depresie şi pentru a uita, folosesc droguri. Procentajul divorţurilor este în creştere, la o rată alarmantă.

Aceste timpuri stranii ne arată distanţa dintre noi, pierderea conexiunii cu naţiunea noastră, cu familia, cu prietenii. Erau timpuri când existau legături foarte puternice între rude. În zilele noastre nu mai este aşa, oamenii pot călătorii peste tot şi pot trăi într-o societate cu o cultură diferită.

Senzaţia de nonsens în viaţă se împrăştie peste tot în lume, sub diferite forme. Nu ne propunem niciun scop unic pentru noi şi nu ne gândim la ce va fi în următorii 30, 40, 50 sau 100 de ani. În trecut, acest lucru era interesant, dacă nu pentru o persoană, măcar ca naţiune, dar acum acest lucru nu mai interesează pe nimeni. Toată lumea trăieşte doar pentru astăzi, deoarece este mai uşor şi mai simplu.

Lumea nu a fost niciodată într-o astfel de stare, care este un semn al unei perioade de tranziţie. Trebuie să trecem din această stare către o nouă stare, adică trebuie să începem să căutăm noi valori care fac ca viaţa să merite trăită. Astăzi, pentru oameni nu mai există asemenea valori.

Chiar dacă cineva are o dorinţă, nu îşi poate realiza speranţele şi scopurile. Totul se destrăma la toate nivelurile: material, spiritual, cultural, fizic, în familie şi în societate.

Exact în aceste timpuri ni se revelează înţelepciunea Cabala. Îşi are originea acum 3800 de ani în vechiul Babilon. Se spune că odată eram în aceeaşi stare de respingere reciprocă în care ne aflăm şi astăzi. Egoul nostru ajunsese la asemenea dimensiuni încât am pierdut conexiunea dintre noi şi ne-am împrăştiat în toată lumea şi ne-am distanţat de acea conexiunea din Babilon, în care am muncit şi am trăit. Au rămas multe evidenţe culturale care ne reamintesc de separarea pe care am experimentat-o în Babilon.

Astăzi, începem să intrăm într-o situaţi similară, doar că la un nou nivel. Astăzi, planeta noastră a devenit mai mică, la fel ca în vechiul Babilon şi, la fel ca babilionenii, nu ştim ce să facem. Din nou, nu ne mai este clar cum să mai procedăm unul cu celălalt. Nu mai vrem să avem de a face cu alţii, aşadar divorţăm, ne separăm. Fiecare se simte în mod individual.

Cabala vorbeşte despre aceste lucru şi astăzi trebuie să ne ridicăm deasupra egoului şi să înţelegem că această problemă care începe să apară în noi, în copiii noştri, în familie, societate, naţiune şi în lume, a apărut pentru ca noi să ne ridicăm deasupra noastră şi să începem să dezvoltăm conexiuni între noi.

Această conexiune ne ridică la următorul nivel de existenţă. Prin sistemul de conexiune dintre noi, pe care îl creează umanitate, începem să simţim o nouă lume, o stare absolut nouă. De fapt, astăzi percepem creaţia prin cele cinci simţuri corporale, dar suntem gata să o simţim printr-un simţ adiţional, integral, pe care îl putem dezvolta dacă ne conectăm într-un sistem de comunicare şi cooperare dintre noi.

Adică, în loc să îmi percep lumea mea privată, egoistă, vom începe să simt lumea ca integrală şi conectată. Voi începe atunci să simt întregul sistem, întreaga creaţie şi interacţiunea dintre părţile ei, în aşa măsură încât voi simţii lumea şi pe mine însumi într-un mod total diferit.

Astăzi, simţim că existăm în lume pentru un anumit număr de ani, într-o reţea de interconexiuni. Dar dacă începem să ne conectăm unul cu altul, în ciuda a ceea ce ne dictează egoul nostru, vom obţine un nou sistem de comunicaţii şi ne vom regăsi la un alt nivel, într-o dimensiune integrală în care nu există început şi sfârşit. Astfel, conexiunea dintre noi va face posibil să vedem lumea prin alţii, o lume multidimensională şi nu una liniară, aşa cum vedem astăzi.

Nu este uşor să explici aceste lucru cuiva, iar acesta să obţină o percepţie a acestei lumi. Dar ca rezultat al unor exerciţii unice, conform cu metoda înţelepciunii Cabala, putem obţine asta şi putem vedea o creaţie absolut diferită.

Înţelepciunea Cabala ne spune că, chiar dacă vrem sau nu, vom ajunge la asta. Aşadar ne aflăm într-o stare de criză în toată natura, care ne arată faptul că natură însăşi este integrală şi toate părţile ei sunt în armonie completa una cu alta, iar omul nu este pregătit să existe într-o imagine aşa de armonioasă, pentru egoul îl scoate din ea.

Deoarece suntem opuşii naturii, îi producem în mod constat daune şi nu vrem să fim parte din imaginea integrală. Şi astfel simţim confruntare cu natura sub forma de criză.

Aceasta criză din prezent va continua până când vom ajunge la aceeaşi cooperare directă, integrală, cu natura, aşa cum o au deja toate componentele acesteia.

Natura minerală, vegetală şi animală se află în armonie, homeostază, echilibru. Omul, folosindu-şi egoismul şi devorând cu natura sa egoistă mai mult decât îi este necesar pentru existenţă, violează această armonie şi în cele din urmă se ajunge la criză.

De aceea, confruntarea cu natura va continua şi ne va duce la un asemenea şoc încât va trebuie să găsim o modalitatea de a ne continua existenţa. Într-adevăr, în ciuda avansului tehnologic, nu putem trăi o viaţă normală fără o interacţiune corectă şi o armonie cu mediul înconjurător.

Armonia se găseşte numai dacă trecem printr-o perioadă de re-educare, prin eforturi de a ne reclădi, de ridicarea deasupra naturii egoiste şi să ajungem la o interacţiune corectă între noi.

Acesta este principalul subiect al înţelepciunii Cabala, care ne povesteşte despre istoria apariţiei omului pe planetă şi despre ajungerea la sfârşitul dezvoltării egoiste, atunci când este constrâns să se schimbe. Înţelepciunea Cabala explică cum ne putem schimba pentru a ieşi din criză, criză care se va simţii din ce în ce mai mult, la o scală din ce în ce mai brutală, în individ, familie, societate, naţiune, lume.

Aşadar suntem obligaţi să învăţăm cum să interacţionăm între noi. Pentru asta, există metoda educaţiei integrale, care ne permite o cale uşoară de implementare: corectarea graduală a interacţiunii dintre noi, cu ajutorul unor exerciţii speciale.

Foarte rapid, se vor revela în noi alte forţe ale naturii, care sunt opuse forţelor egoiste care produc conflicte între noi. Omul va începe să simtă că poate echilibreze forţele egoiste cu cele altruiste, în măsura în care va începe să simtă lumea ca bună şi nu crudă.

Va începe să înţeleagă forţele naturii, de ce se comportă natura în aceste fel cu el şi în ce formă poate folosi forţele naturii pentru propriul interese şi să beneficieze cu adevărat de existenţa sa pe această planetă.

Atunci când omul începe să interacţioneze corect cu alţi oameni, adică începe să se conecteze în mod corect cu ei, va începe să se simtă într-o reţea unică de comunicaţii, care conectează toată lumea.

Va simţii că iese de sub tiparele timpului, spaţiului şi a mişcării şi că există într-o dimesniune absolut diferită, în care principalul lucru nu îl constă corpul individului ci corpul colectiv şi existenţa colectivă, unde începem să trecem într-o altă dimensiune, altă stare.

Împreună cu asta, lumea se va dizolva din senzaţiile noastre şi, în locul ei, vom începe să simţim ceea ce se numeşte o lume superioară, adică o existenţă împărţită în care toate conceptele de timp, spaţiu, mişcare, naştere, îmbătrânire şi moarte, vor dispărea.

Vom înceta să mai simţim această lumea aşa cum este ea acum şi vom intra în înţelegerea ei interioară. De fapt, acum noi o simţim numai prin cele cinci simţuri corporale şi astfel simţim lumea atât timp cât există corpul nostru. Iar dacă în locul lui creăm un alt corp, care este în conexiunea dintre noi, atunci prin el vom începem să simţim întregul mediu înconjurător în forma sa adevărată, care nu este distorsionată şi limitată de corp.

Omul care este implicat cu corectarea proprie, conform metodei educaţiei integrale, va trece gradual de la a simţi lumea noastră la a simţii o lume dublă, atât lumea noastră cât şi o lume mai interioară, lumea superioară. Iar atunci când corpul mare, va continua să existe numai simţind lumea superioară, lume pe care a descoperit-o şi a obţinut-o în timpul vieţii fizice.

Acesta este scopul înţelepciunii Cabala: de a îi face pe oameni să perceapă lumea integrală. De fapt, criza prin care trecem este creată de natură în mod special pentru a ne aduce de la percepţia unei lumi limitate, prin corpurile noastre, la o percepţie integrală prin conexiunea generală dintre noi.

Astăzi, mulţi oameni din lume sunt angajaţi în înţelepciunea Cabala. La timpul său, Cabala a prezis că lumea va ajunge la o stare în care nu se va mai putea împlini cu nimic, la faptul că oamenii vor simţii un gol şi îşi vor pierde scopul şi menirea vieţii. Toate acestea vor aduce omul la întrebarea „Care este menirea vieţii mele?”

Oamenii vor descoperi gradual secretul menirii vieţii. Nu este latent în corpul nostru şi nu este limitat de limitele corporale, mai degrabă este mult mai sus de acestea. Întregul univers şi întreaga creaţie reprezintă un sistem complet diferit şi nu aşa cum este perceput astăzi. Ştiinţele acestei lumi deja vorbesc de asta.

În limitele organizaţiei noastre, facem toate eforturile pentru a dărui tuturor care doresc, oportunitatea de a se angaja în înţelepciunea Cabala şi, gradual, să obţină senzaţia lumii superioare.

Din Tabăra de vară din Bulgaria “Ziua a doua” 7/12/14, Lecţia 4

O inteligență integrală

Întrebare: A fost efectuat un studiu cu persoane împărțite în grupuri de cinci. Câteva persoane din aceste grupuri erau cu un grad înalt de inteligență și restul erau oameni de un nivel mediu, dar cu o capacitate puternică de empatie și de conexiune la alte persoane.

Cu toții au primit aceeași sarcină. Surprinzător, în grupurile cu potențial emoțional, rezultatele au fost mai înalte decât în grupurile cu o mare inteligență. Cum este posibil acest lucru, cu o legătură emoțională să muncim cu o inteligență superioară?

Răspuns: Materia noastră este dorința de a primi și ceea ce se întâmplă în ea este numită emoție, ne bazăm pe dorință, emoție și, cu sentimentele noastre, suntem pregătiți să absorbim mai mult, să simțim mai profund și mai larg, deci asta necesită ca intelectul nostru să se dezvolte.

Să presupunem că îmi lipsește simțul auzului. Creierul meu nu are nevoie să absoarbă sunete, să le identifice, să le conecteze într-o singură imagine, să creeze tot soiul de sunete și să învețe cu ele o parte a realității. Prin urmare, capacitatea mea intelectuală este redusă.

În studiul menținat, în grupul care a fost mai bine conectat a existat o realizare a unui sentiment general mai înalt și mai profund. Membrii acestui grup au dezvoltat o inteligență de grup superioară cu conexiunea lor. Astfel, ar putea rezolva problemele și ar înțelege mai bine situația decât oamenii cu o inteligență izolată ce nu erau uniți.

Rezultă că, lucrul principal nu este numărul de participanți și nici realizările personale, ci forța conexiunii. Mai precis, este ceea ce trezește mintea la o nouă formă și la o nouă intensitate a dezvoltării.

Mintea devine integrală. Deoarece absoarbe tot soiul de sentimente ale oamenilor care doresc să se conecteze la o emoție partajată, ea trebuie, de asemenea, să fie partajată. Deci, o singură imagine este creată de la ele, ”ca o persoană cu o singură inimă” și o inteligență. Este un nivel calitativ absolut diferit în raport cu oamenii dotați cu inteligență separată cu diplome științifice. Ei pot să fie mari psihologi dar, dacă nu există nici o legătură între ei, ei nu sunt pregătiți să atingă o astfel de calitate.

Întrebare: Din experiența mea, știu că, dacă se unesc diferite componente, rezultatul va fi o sumă dată. În timp ce aici simt că există o altă componentă care este necunoscută. Care este această componentă?

Răspuns: Aceasta este componenta integrală. Noi nu unim unități pentru a construi un zece, ci din zece construim un singur întreg.

 

Din kab.tv, ”Viață Nouă”, 26.01.2014

Emoţiile şi sănătatea

Întrebare: Studiile au arătat faptul că stările emoţionale ale unui om determină bolile acestuia. Care este conexiunea dintre stările emoţionale şi sănătatea sa?

Răspuns: Există o conexiune directă, dar sunt anumiţi parametrii care depind de starea generală a umanităţii. Dacă nu aş fi conectat cu cineva, aş depinde numai de ceea ce mi se întâmplă mie. Direcţionându-mi dorinţele către conexiunea cu natura, aş fi complet sănătos şi fericit.

Întrebare: Dar cum sunt acestea conectate cu emoţiile? Se spune că dacă cineva se supără şi este furios, o sa facă ulcer la stomac. Astăzi, experţii ştiu cum să conecteze diferite stări emoţionale cu anumite boli.

Răspuns: Dacă ar fi să depind numai de mine şi nu de întreaga lume de unde iau tot felul de viruşi, inclusiv viruşi emoţionale, conform cu munca mea şi comportamentul meu de dăruire, aş putea să îmi măsor starea sănătăţii mele. Dar realitatea este că depinzi de toată lumea. Între timp, funcţie de nivelul tău, principalul lucru este să te relaxezi.

Dar, fără nicio îndoială, dacă de calmezi, împreună cu oameni de care depinzi, îţi vei vindeca ulcerul. De fapt, funcţie de sensibilitatea ta, vei începe să simţi cât de mult depinzi de alţi oameni. S-ar putea ca ulcerul tău să dea înapoi un pic, pentru că tu trebuie să creezi conexiunea corectă, nu doar cu oamenii care sunt aproape de tine, ci cu cei care sunt un pic mai distanţi.

Iar asta va continua până când vei vedea că depinzi de întreaga umanitate şi trebuie să creezi o bună conexiune cu toată lumea. Este spus, Sukkah 52a: Cineva care este mai mare decât prietenul său, are nevoi mai mari, sau Berachot 7a: Un Ţaddik care suferă. Astfel avansăm până la completarea corecţiei generale.

Întrebare: Poate grupul să îmi influenţeze starea de sănătate?

Răspuns: Grupul poate şi trebuie să îi vindece pe toţi membrii săi. Dacă eşti inclus într-o singură natură, în care toate părţile ei sunt în armonie, prin asta elimini toate bolile şi problemele. Boala este absenţa unei conexiuni corecte între celule, între părţi, între plus şi minus, unde toate materialele corpului nu sunt în echilibru. Sănătatea este echilibrul.

Întrebare: De exemplu, încep brusc să simt o erupţie datorită ulcerului, ce trebuie să facă prietenii?

Răspuns: Te vor aduce să ni te alături în ateliere, unde vei învăţa să te uneşti. Împreună, te vom purta către un nivel unde suntem cu toţi incluşi. Dar tu trebuie să te anulezi faţă de noi, să ne accepţi şi să îţi anulezi toate calculele. Eşti pur şi simplu ca un bebeluş în mâinile noastre; trebuie să vrei să creşti împreună cu noi, să fii inclus în noi, deasupra tuturor calculelor. Apoi, vei simţii că ulcerul tău va trece. Îţi promit asta.

Din emisiunea de pe Kab TV „ O viaţă nouă” din 26.01.2014

Dacă tinerii ar ştii…

Lumea noastră este împărţită în patru categorii: mineral, vegetal, animal şi nivelul uman, nu în formă materială, ci în domeniul spiritual. De fapt, ce ne face diferiţi de animale? Aceasta este esenţa noastră interioară, forţa noastră internă de dezvoltare. Cu toate acestea, fiziologic, noi aparţinem de aceeaşi lume animală.

Trebuie să acceptăm încă conceptele de timp, mişcare şi spaţiu care sunt inerente la nivelul primelor trei, mineral, vegetal, animal, şi să trăim la nivel uman. Noi nu înţelegem încă acest nivel, dare el ne aşteaptă.

Întrebare: Privind spre trecut, la sfârşitul vieţii lor, persoanele în vârstă regretă timpul pierdut în cursa inutilă pentru adunare materială. Ei încep să simtă că forţa care umple lumea este puterea iubirii, şi regretă că au lucrat prea greu şi nu au acordat suficient timp pentru copii, familie şi prieteni.

Ce simt oameni mai în vârstă privind înapoi ci ce nu este divulgat tinerilor care încă nu au întrega viaţă în faţa lor? Ce fel de înţelepciune practică au dobândit oamenii maturi şi, prin urmare, de ce regretă timpul pierdut si ce nu stiu tinerii la începutul vieţii lor?

Răspuns: Bătrânii şi cei tineri fac o diferenţă între mijlocul de a obţine bucurie şi sursele de plăcere. Tinerii cred că sursele de placere sunt alimentele, sexul, familia, bani, onoarea şi cunoaşterea, şi toată lumea doreşte să le realizeze. Oamenii mai în vârstă au înţeles deja că nu există nici o împlinire reală în toate acestea.

Există o împlinire materială în ceea ce priveşte mâncarea, sexul, familia, averea, faima, cunoştinţe, dar împlinirea reală este doar în buna comunicare între oameni, în iubire şi relaţii sincere. Ei regretă că nu au investit suficient pentru a realiza o astfel de interconectare, pentru a se bucure de ea şi să îi bucure şi pe alţii de aceasta.

Prin urmare, educaţia integrală trebuie să ofere oamenilor, nu numai cunoştinţe de acest fel, ci şi dovezi, altfel tinerii nu doresc să asculte. Pentru ei, toată viaţă înseamnă acum cum să obţină mai multă bucurie la acele lucruri programate pe plan intern, cum ar fi alimente, sex, familie, bani, onoare şi cunoaştere. În realitate, adevarata plăcere nu depinde de timp şi nu este limitată de spaţiu, ci mai degrabă depinde de relaţiile sincere dintre oameni şi iubirea pentru alţii.

Omul simte o împlinire reală doar atunci când este conectat la alte persoane, şi legătura dintre ei începe să dezvăluie o relaţie sinceră şi dăruire reciprocă.

Apoi, ei descoperă un sentiment de viaţă veşnică în acest context, şi acest lucru este legat de nivelul de om, care este mai sus de nivelul animal. Acest pas nu se face în lumea noastră şi noi trebuie să o recunoaştem, să o construim, să o formăm şi să o locuim. De fapt, ea nu este conectată cu corpul nostru, este conectată la o nouă conştientizare, la o altă matrice de percepţie.

Întrebare: Ce-ai recomanda unui tânăr care vrea să gestioneze timpul său? Care este cel mai bun lucru pe care el ar trebui să-l facă în viaţă?

Răspuns: Să aibă grijă de toate necesităţile în viaţa materială şi apoi să dedice restul timpului spre punerea în aplicare a nivelului spiritual, nivelul de om (Adam), care este dăruire şi iubire.

Din programul O viaţa nouă 4/22/14

Asimilări nelimitate

Întrebare: Dacă poporul evreu începe să pună în practică metoda cabalistică, ce se va întâmpla în lume? Cum va afecta asta antisemitismul în lume?

Răspuns: În loc de sentimentul de antisemitism, oamenii vor începe să ne trateze cu simpatie, respect și iubire. Națiunile lumii ne vor transporta pe brațele lor pentru că le vom furniza metoda pentru o viață perfectă eternă.

Înțelepciunea Cabala explică cum ar trebui să muncim corect cu ego-ul nostru pentru ca să nu fie doar o forță malefică, ci un ajutor împotriva noastră, un ajutor care provine din contrariile sale. Atunci când vom finaliza această muncă, vom atinge vârful evoluției noastre.

Întrebare: Există oameni care propun soluții diferite la problema antisemitismului, care sugerează că toți evreii trebuie să vină în Israel sau, dimpotrivă, să fie asimilați printre națiuni. Ce puteți spune despre acest subiect?

Răspuns: Este un nonsens. Aceste planuri nu funcționează. Asta pentru că natura în sine este gestionarea întregului proces. Mai devreme sau mai târziu vom descoperi potențialul ascuns în fiecare dintre noi și să devenim profesori pentru întreaga omenire.

Vom descoperi înțelepciunea Cabala prin care vom fi în măsură să ne restrângem ego-ul pentru ca să-l utilizăm în mod corect. Astfel vom ajunge la cauza corectă.

În ceea ce privește asimilarea, aceasta este inutilă, și suntem incapabili să o facem. Dimpotrivă, suntem încă reuniți cu cele zece triburi pierdute și vom vedea că nici ei nu sunt asimilați. Vor veni din toate colțurile lumii și vor proclama iudaismul lor.

Întrebare: Au cu adevărat evreii, un scut protector care-i apără de asimilarea completă?

Răspuns: Da. Asta datorită diferenței profunde de bază care este ascunsă chiar în natură, în Reshimot interior (amintiri) care lucrează asupra evreilor și non-evreilor. Reshimot al evreului este găsit, de asemenea, în națiunile lumii, dar nu a fost încă revelat, și nu a început să vorbească cu ei încă.

Nu din întâmplare Avraam s-a întors spre toți oamenii din Babilon și le-a zis: ”Să trăim diferit și să fondăm relațiile noastre pe un nou principiu”. Dar cei care l-au urmat erau cei în care acest Reshimo, acest element de unitate interioară, a fost revelat. Cei care nu au înțeles mesajul erau cei la care unitatea nu a fost încă trezită, și deci, au rămas în ego-ul lor.

Astăzi, totuși, suntem foarte aproape de dezvăluirea și recunoașterea gravității crizei în care suntem și ei nu pot continua să trăiască viața oricum, ci să trăiască viața bazată pe unitate reciprocă în întreaga lume.

Întrebare: Putem spune că antisemitismul este un apel și o cerere venind din lume ”pentru a ne învăța cum să continuăm să trăim”?

Răspuns: Desigur. Este adevăratul motiv. Națiunile lumii ne spuns deschis că noi avem cheia pentru o viață bună. Ne putem întreba cum este posibil să ne blameze pentru toate problemele în lume, dar asta este ceea ce ei resimt și nu pot scăpa de acest sentiment.

Națiunile lumii sunt total dependente de noi. Doar noi avem soluția pentru situația actuală, arătându-le modul de a se organiza și a coopera între ei.

Întrebare: Să presupunem că sunt de acord cu dumneavoastră, ce trebuie să fac acum?

Răspuns: Trebuie să adere la metoda de educație integrală și să învețe ce înseamnă să fii un evreu. Nu contează dacă o persoană este religioasă sau nu, dacă este din punct de vedere politic, înclinată spre stânga sau spre dreapta. Trebuie să înțeleagă ce înseamnă cu adevărat, să fii un evreu (Yechudi), care provine din cuvântul ebraic ”Yichud” – unitate, iubire reciprocă și modul de a realiza asta.

Apoi, această înțelepciune și metodă trebuie să se transmită familiei tale și altora din mediul tău.

Din kab.tv, ”O Viață Nouă”, 25.11.2014