Comentariu: Insectele nu mai sunt considerate alimente exotice. De asemenea, mâncarea se scumpește acum; totul devine mai scump. Insectele sunt considerate o sursă excelentă de proteine ​​fără alergeni sau toxine. Se spune chiar că suplimentele proteice din insecte sunt mai benefice pentru organism decât carnea.

Am auzit că producerea unui kilogram de proteine ​​din insecte necesită de 500 de ori mai puțină apă decât producerea unui kilogram de proteine ​​din carne de vită. Există o mulțime de date atât de interesante. Aproximativ două miliarde de oameni din întreaga lume includ deja insecte în dieta lor, fără consecințe speciale.

Sincer să fiu, dacă îmi imaginez că mănânc un gândac, este neatrăgător.

Răspuns: Nu, nu doar un gândac, mănânci sute de gândaci. Sunt măcinaţi și prelucraţi bine. Și îi mănânci într-o formă sau alta.

Întrebare: Deci credeţi că într-un fel sau altul ne apropiem de a mânca lăcuste și așa ceva?

Răspuns: Nu există nicio problemă să mănânci lăcuste. Lăcustele sunt cușer.

Întrebare: Deci, evreii care respectă cușerul pot mânca lăcuste?

Răspuns: Desigur!

Întrebare: Omul poate mânca orice, într-adevăr. Chiar dacă e dezgustător, tot o poate consuma. De ce?

Răspuns: Omul este construit ca un animal. Prin urmare, el poate mânca toți diferiții compuși proteici.

Întrebare: Ce credeţi că vom consuma, oricum? Să spunem că umanitatea continuă să crească. Ce vom manca?

Răspuns: Nu există nicio problemă în lume în ceea ce privește creșterea vacilor, a boilor, a găinilor sau a altor animale. Nici o problema! Totul depinde de dorința noastră, de consimțământul nostru, de nivelul de societate pe care o construim.

Întrebare: Și faptul că prețurile cresc și totul devine din ce în ce mai puțin accesibil? Și foamea?

Răspuns: Totul este un joc.

Întrebare: Al cui este jocul? Cine îl joacă?

Răspuns: Oamenii îl joacă.

Întrebare: Probabil o treime din populație este înfometată?

Răspuns: Probabil, da. Pentru că oamenii sunt interesați de asta.

Întrebare: Deci o parte moare de foame? De ce?

Răspuns: Toate acestea sunt făcute, aș spune de sus, ca oamenii să realizeze cât de vicioasă este societatea în care trăiesc, în ce calități și relații vicioase trăiesc.

Sper să ne dăm seama de micimea, de inferioritatea acestor oameni care trăiesc astăzi, inclusiv noi, și că ne vom ajuta unii pe alții să ne ridicăm puțin. Apoi putem discuta dacă ar trebui să prindem gândaci și să îi mâncăm sau nu.

Nu este vorba despre ceea ce vom mânca. Întrebarea este „Cum vom arăta noi?”

Întrebare: Și dacă am fi așa cum doriți dvs., corectați, buni unul cu celălalt, atunci ce?

Răspuns: Atunci vom trece la o altă stare.

Întrebare: Dar va trebui să mâncăm ceva?

Răspuns: Nu. Nu vom avea nevoie de nimic. Vom exista într-o realitate complet diferită, nu aceasta imaginară, ci într-o realitate diferită, superioară.

Întrebare: Ce ne va susține?

Răspuns: Lumina superioară. Aceasta este adevărata susținere. Nu niște surogate ale lumii noastre.

Întrebare: Atunci ce este lumina?

Răspuns: Umplerea universală a tuturor și a fiecăruia.

Întrebare: Și nu e nevoie de nimic altceva?

Răspuns: Nimic. Așa suntem făcuți.

Din KabTV’s “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 11/8/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Trump numeşte o sabie o sabie ”

Furia multor evrei americani față de remarcile lui Donald Trump despre evreimea americană nu surprinde pe nimeni. Într-un interviu recent cu un jurnalist israelian, Trump a citat cuvintele tatălui său potrivit cărora evreii obișnuiau să aibă „o mare iubire pentru Israel”, dar aceasta „s-a risipit de-a lungul anilor”. La aceasta a adăugat propriile sale cuvinte: „Trebuie să fiu sincer. Este un lucru foarte periculos care se întâmplă. Oamenii din această țară care sunt evrei nu mai iubesc Israelul.” A mai spus-o și cred că are perfectă dreptate când spune că prăpastia dintre Statul Israel și evreimea americană este foarte periculoasă, nu numai pentru Israel, ci și pentru evreimea americană.

Mulți evrei americani susțin mișcări anti-israeliene, cum ar fi BDS și Vocea Evreiască pentru Pace, nu numai pentru că ei cred în valorile pe care aceste entități pretind să le susțină. Ei îi susțin pentru că sunt anti-Israel și sunt anti-Israel pentru că le este rușine de propria lor evreime. În fiecare zi, se îndepărtează mai mult de iudaism, până când în cele din urmă își pierd orice conexiune cu acesta.

Când spun că ei se feresc de iudaismul lor, nu mă refer la obiceiurile evreiești. Sunt sigur că mulți dintre ei le respectă și totuşi ocolesc Israelul. Evitarea iudaismului are de-a face cu respingerea miezului iudaismului – unitatea și responsabilitatea reciprocă pe care Israelul este obligat să le arate lumii. În loc să aibă grijă de frații lor, ei arată îngrijorare față de dușmanii propriei lor tradiții, crezând că făcând acest lucru, arată adevăratele valori evreiești. Cineva ar trebui să le spună că „prietenii” lor musulmani nu cumpără asta. Musulmanii nu-i vor iubi mai mult atunci când vor decide să-i distrugă pe evrei.

Acesta este același tip de iudaism care a stârnit cea mai intensă ură în rândul naziștilor, iar evreimea americană de astăzi face tot posibilul pentru a o continua. Puținii care înțeleg acest lucru se mută, unii în Israel și alții în altă parte. Totuși, dacă nu ne unim deasupra prăpastiilor din națiunea noastră, nu va exista un adăpost sigur pentru evrei.

Când vine vorba de anticiparea problemelor, nu am fost niciodată înțelepți. Avem tendința să ne îngropăm capetele în nisip sau să ne scufundăm în orgoliu și complezență. Când încep necazurile, ele se înrăutățesc invariabil până când apare un cataclism. Abia după aceea există ușurare. Este foarte rău că din toate momentele în care am trecut prin acest scenariu se pare că nu învățăm niciodată.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Există doar două forțe în lume: proprietatea de a primi și proprietatea de a dărui.

Proprietatea de a primi se regăsește la toate nivelurile naturii: mineral, vegetal, animal și uman. Noi îi vedem manifestările.

Noi nu vedem deloc adevărata proprietate a dăruirii, ca și cum nu ar exista. Aceasta este ceea ce se manifestă ca forță superioară, puterea Creatorului, care animă totul și controlează totul; dar noi nu o simțim.

Vedem doar forțe egoiste, fiecare dintre ele fiind orientată într-o anumită direcție pentru propriul beneficiu. Aceasta este natura lumii noastre. Forța sa interioară, forța Creatorului, dă energie întregii materii. Aceasta nu este o forță despre care putem vorbi, prinde sau măsura.

Acțiunile spirituale se deosebesc de cele materiale prin faptul că nu sunt realizate în beneficiul persoanei care le produce.

Prin urmare, dacă o persoană face ceva, trebuie să o facă pentru sine. Dacă i se spune: „Fă-o, dar nu pentru binele tău”, nu va fi în stare să o îndeplinească. Chiar dacă este pus într-un anumit cadru și face ceva pentru a nu fi pedepsit, tot va fi în beneficiul său.

Alte acțiuni nu ne sunt inerente pentru că nu avem proprietățile care le corespund: proprietățile de dăruire, de iubire dezinteresată, ceva ce nu aduce niciun beneficiu persoanei care le produce.

Adică, pe lângă acțiunile egoiste în care o persoană înțelege în mod clar că le face doar pentru sine, există și acțiuni spirituale, altruiste, pe care nu le face pentru sine, nu sunt îndreptate spre el și nu se întorc la el.

Nu putem efectua astfel de acțiuni, dar putem stăpâni treptat această natură cu ajutorul anumitor abilități, atrăgând asupra noastră o forță altruistă superioară, care, acționând asupra noastră, ne oferă posibilitatea de a acționa și noi în acest fel, nu pentru noi înșine.

Din „Stări spirituale” de la KabTV 12/7/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “În pragul ruinei”

Acum câteva zile a fost zece al lunii ebraice Tevet. În acea zi din 587 î.Hr. a început asediul Ierusalimului de către Nabucodonosor al II-lea regele Babilonului, care a culminat cu distrugerea Primului Templu și exilul babilonian al poporului evreu. Sursele evreiești însă, nu atribuie regelui babilonian căderea, ci conflictelor interne sângeroase, calomniei, intrigilor și altor forme de abuz reciproc. La șaptezeci de ani de la exil, ne-am întors în țară, am reconstruit Templul, dar l-am lăsat să cadă încă o dată, Al Doilea Templu, din același motiv: ura noastră unii față de alții.

Astăzi suntem din nou suverani în Israel și încă o dată ne luptăm între noi. Nu fizic încă, dar cu siguranță ne luptăm, iar ura este din ce în ce mai puternică.

Evreii religioși urăsc evreii seculari și evreii seculari detestă evreii religioși, dreapta urăște stânga și invers, evreii ashkenazi nu îi suportă pe evreii sefarzi și invers; și în fiecare zi apar noi diviziuni. Ura care a distrus două Temple va distruge și țara noastră fragilă. Suntem în pragul ruinei.

Așa cum îl învinovățim pe Nabucodonosor pentru distrugerea Primului Templu și pe generalul roman Titus pentru distrugerea celui de-al Doilea Templu, astăzi dăm vina pe Iran, ONU și o mulțime de alte țări și organizații ostile, pentru necazurile noastre. Dar așa cum înțelepții noștri au atribuit ruina noastră doar propriei noastre diviziuni, căderea de astăzi care se apropie, a Statului Israel are loc exact din același motiv.

Dacă vrem să evităm o soartă asemănătoare cu cea pe care am trăit-o deja de două ori, trebuie să ne ocupăm de cauza comună care continuă să ne aducă la eșec: ura interioară. Trebuie să recunoaștem că puterea noastră constă în primul rând în unitatea noastră, iar orice altceva, inclusiv puterea militară și tehnologia sofisticată este un adjuvant al elementului cel mai esențial: unitatea.

Vocația noastră, chemarea noastră ca națiune, nu s-a schimbat de la începuturile noastre. Încă din prima zi, misiunea noastră a fost să ne unim mai presus de ura care a existat dintotdeauna printre noi și prin aceasta, să dăm un exemplu lumii. Când am fost dezbinați, conducătorii străini ne-au biruit și ne-au chinuit. Când am fost uniți, am fost în siguranță și bineveniți printre națiuni.

Ne putem considera o „națiune startup”, sau putem crede că suntem puternici datorită puterii noastre militare și avantajului tehnologic. Cu toate acestea, războaiele se câștigă cu spiritul, nu cu computerele, iar când vine vorba de spirit, nu avem niciunul. Nu credem în cauza noastră, nu înțelegem ce înseamnă să fii „o lumină pentru națiuni”, să fim oameni care dau exemplu de unitate, iar noi nu dorim să învățăm despre asta. Suntem încăpățânați și aroganți și nu există nimic mai uluitor decât orgoliul.

Dacă nu ne trezim acum și nu ne dăm seama de chemarea noastră, va fi foarte greu și dureros să o facem mai târziu. La un moment dat va fi prea târziu să ne întoarcem, țara va fi ruinată, poporul va fi exilat și întreaga lume va suferi pentru că Israelul nu și-a recunoscut chemarea.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “54 de laureați ai premiului Nobel nu se potrivesc cu politicienii mărunți”

Fizicienii Sir Roger Penrose și Prof. Carlo Rovelli, precum și alți cincizeci și doi de laureați ai Premiului Nobel, se numără printre semnatarii unei noi inițiative numite „Dividend pentru pace globală”. Inițiativa urmărește „reducerea cheltuielilor militare cu 2% în toate țările”, astfel „economisirea unui trilion de dolari în 5 ani” și folosirea banilor „pentru a lupta împotriva urgențelor planetare”. Deoarece, așa cum scriu ei, „omenirea se confruntă cu riscuri care pot fi evitate doar prin cooperare”, oamenii de știință sugerează să „cooperăm în loc să ne luptăm între noi”.

Oricât de mult mi-aș dori ca inițiativa lor să reușească, laureații Nobel nu conduc lumea; politicienii o conduc și ei vor merge oriunde și nu vor precupeți niciun efort pentru a obține dominația militară, chiar dacă asta ne va conduce la un al Treilea război mondial atomic, ceea ce se va întâmpla.

Avem o problemă: ura, nebunia și egoismul au atins punctul culminant, la niveluri care formează un zid de nepătruns. Omenirea este într-o stare disperată. Așa văd eu.

În fiecare societate, oamenii care excelează în cea mai dominantă trăsătură sunt liderii ei. Într-o societate egoistă, cei mai egoişti sunt liderii. Societatea umană nu este doar egoistă, ci este în creștere pe zi ce trece. Prin urmare, liderii noștri sunt cei mai egocentrişti. Ca atare, ei nu pot vedea nimic sau nu se gândesc la nimic în afară de ei înșiși. Ne vor predica și vor pretinde că le pasă de oameni când, în realitate, singurul lor scop este locul lor la cârmă.

Nu este vina lor; este natura umană și nu pot merge împotriva naturii, care îi împinge din interior. Ei sunt total sclavi acesteia și vor face orice le spune. Dacă le spune că este perfect în regulă să distrugă economiile propriilor țări pentru a ține pasul cu cursa înarmărilor, ei nu vor ezita nici un minut.

Rusia, de exemplu, a extras tot ce a putut. În afară de câteva sute de indivizi super bogați, restul oamenilor sunt în sărăcie. SUA, de asemenea, se deteriorează rapid. Cu toate acestea, guvernele nu își pot controla pasiunea pentru control. Amintiți-vă regula: într-o societate egoistă, cel din vârf este cel mai egoist. Prin urmare, oamenii nu ar trebui să se aștepte la niciun beneficiu de la lideri.

Singurul moment în care politicienii îi ascultă pe oamenii de știință este atunci când le spun că pot dezvolta o armă mai letală, care să le dea superioritate militară. Dacă le spun altceva, ei vor răspunde: „Doar daţi-ne arme nucleare; vom ști ce să facem cu ele.”

În 2020, economia mondială s-a redus cu peste 4%. În același an, achizițiile globale de arme au atins un maxim istoric de aproape două trilioane de dolari. Acest lucru arată cât de concentrați sunt liderii mondiali asupra propriilor obiective. S-ar putea crede că dacă va exista o recesiune, achizițiile de arme ar scădea şi ele, dar s-a întâmplat invers.

Când te gândești la asta dintr-o perspectivă egocentrică, are sens perfect: cu cât ne aflăm într-o stare mai rea, cu atât trebuie să cheltuim mai mulți bani pentru a ne înarma, deoarece liderii sunt mai probabil să înceapă războaie. Deoarece liderii trebuie să-și împiedice oamenii să se răzvrătească, ei trebuie să-i incite unii împotriva altora. Deci, cu cât ne descurcăm din punct de vedere financiar, cu atât trebuie să cheltuim mai mult pe arme pentru a ne pregăti de război. Și dacă credeți că la un moment dat resursele pentru arme se vor termina, nu m-aș baza pe asta; liderii își vor cheltui ultimul ban pe arme.

Nici măcar construirea de adăposturi nu va ajuta. Puteți construi adăposturi care să protejeze de rachete, dar nu puteți construi adăposturi pentru a proteja o națiune de bombele atomice.

Singura soluție care există este schimbarea ego-ului însuși. Ego-ul este motorul din spatele cursei înarmărilor și al războiului iminent. Prin urmare, doar schimbarea ego-ului și restrângerea lui va ajuta la prevenirea unui război.

Oamenii care mă înțeleg ar trebui să își unească forțele și să cultive unitatea, să aibă grijă unii de alții și, în cele din urmă, să se iubească unul pe altul mai presus de toate diferențele. Acesta este singurul antidot împotriva virusului egoismului. Nu există alt vaccin pentru aceasta, în afară de a încerca să avem grijă unul de celălalt, în ciuda înstrăinării noastre inerente.

Dacă suntem deja conștienți că suntem dependenți unul de celălalt și că narcisismul este dușmanul nostru, ar trebui să începem să lucrăm împreună pentru a ne schimba comportamentul de la egoism la grijă. Așa cum în prezent învățăm să fim egoiști, ar trebui să învățăm că, dacă suntem egoiști ne facem rău, așa că ar fi bine să învățăm să fim altruiști. Dacă mulți dintre noi lucrăm la asta împreună în întreaga lume, atunci nu este prea târziu.

Pentru mai multe despre importanța solidarității, consultați cartea mea Interesul personal Vs. altruism în era globală.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

ONU a emis o altă declarație prin care condamnă Israelul. Totuși, trebuie să înțelegem că motivul principal al urii față de evrei este faptul că nu ne îndeplinim scopul în lume, care este să explicăm tuturor națiunilor cum să obținem o conexiune bună și pace; altfel, lumea va aluneca mai departe în spirala ei descendentă.

Creșterea antisemitismului vine din legea generală a dezvoltării umanității. Dacă omenirea trebuie să se dezvolte și noi nu îndulcim această dezvoltare prin comportamentul nostru corect, atunci provocăm ură față de noi. Aceasta este o lege a naturii.

Prin urmare, antisemitismul va crește și există o singură soluție, care a fost descrisă în înțelepciunea Cabala și în Tora cu mii de ani în urmă. Nu vom putea scăpa de misiunea noastră. Nu avem unde să ne ascundem. Nu există niciun loc pe Pământ unde am fi capabili să existăm dacă nu stabilim relații corecte.

Atunci vom influența toate națiunile lumii și ei ne vor privi altfel. Totul depinde de conexiunea bună și corectă dintre evrei, deoarece poporul Israel a fost adunat din reprezentanți ai tuturor națiunilor lumii. Numai în această formă putem obliga toate națiunile la o bună asociere și conexiune, iar atunci pacea și liniștea vor veni în întreaga lume.

Noi deținem cheia fericirii pentru întreaga lume. Nu pot exprima cât de dureros este pentru mine să văd cum suferă oamenii și nu găsesc soluții pentru că nu înțeleg în ce formă operează natura și ce interconexiuni există în ea. Totuși, există o soluție. Conform celor spuse de înțelepciunea Cabala și Tora, nimic nu este necesar decât un singur lucru: să aducem poporul Israel la unitate și astfel vom face ca toate națiunile lumii să se unească.

Din păcate, pentru evrei le este mai ușor să se unească cu dușmanii și cu cei care-i urăsc decât între ei. La urma urmei, unirea unii cu alții ține de corectare, iar unirea cu cei care ne urăsc  ține de corupție. Inima noastră de piatră este atrasă de corupție.

Cât timp noi nu facem asta, natura ne va bate. În urmă cu două zile, peste o sută de oameni au murit în urma unei tornade în statul american Kentucky. În câteva secunde, orașul s-a transformat în ruine, o scenă apocaliptică. Și deja natura pregătește mai multe tornade.

Este posibil să oprim toate dezastrele naturale prin unirea oamenilor. Să incercăm. Poate că va ajuta, chiar şi acum. Forța unității oamenilor este mai puternică decât orice tornadă, orice dezastru natural. Este chiar mai puternică decât forța superioară.

Orice dezastru – un uragan, o criză financiară, o epidemie virală – toate acestea sunt lovituri ale naturii, ca răspuns la lipsa de unitate dintre oameni. Conexiunea dintre oameni este cea mai internă forță din lume, iar dacă nu este suficientă, atunci natura reacționează cu lovituri.

Cu toate acestea, oamenii nu se pot uni pentru că există un grup în omenire numit evrei. Acest grup este mandatat mai întâi să ajungă la unitate și astfel să trezească sentimentul în toate națiunile lumii că unitatea este leacul tuturor necazurilor.

Prin urmare, națiunile lumii trebuie să se îndrepte către evrei și să le ceară ca aceștia să înceapă să lucreze la unitatea lor. Pentru asta sunt Națiunile Unite. în loc să condamne Statul Israel, să protesteze împotriva poporului Israel din întreaga lume că nu lucrează la unitate, pentru a preveni dezastrele naturale în toate colțurile lumii sub orice formă.

Nu contează în ce țară trăiește un evreu, în Rusia, în America sau în Israel, dacă este bogat sau sărac, orice evreu care nu lucrează la unitate provoacă dezastre în lume. Prin urmare, timpul se scurge, trebuie să ne unim chiar acum. Numai dacă vom arăta lumii întregi un exemplu de unitate, ne vom împlini menirea.

Din KabTV “Conversaţie cu ziariştii” 12/12/21

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Comentariu: Din ce în ce mai mulți adolescenți suferă în aceste zile de depresie, hiperactivitate și probleme de somn, ceea ce înseamnă că tot mai mulți copii sunt mai puțin fericiți.

Potrivit psihologilor, acest lucru se datorează faptului că aceștia nu mai au posibilitatea de a se juca, nu este vorba de jocuri pe calculator, ci de jocuri pe care le jucam în trecut, cum ar fi de-a v-ați ascunselea și leapșa, jocuri care îi ajută pe copii să-și dezvolte abilități importante.

Răspunsul meu: Aceste jocuri dezvoltă comunicarea între copii, care este o fază crucială în dezvoltarea și creșterea lor. Acest lucru are loc prin jocuri, pentru că întreaga lume este un joc. Ne jucăm mereu, dar jocuri diferite. Dar atunci când o persoană este acasă și nu comunică cu ceilalți, va crește și va deveni o persoană urâtă în sens uman. Nu va putea comunica cu oamenii.

Copiii vor crește și vor fi nefericiți, deoarece nu au o comunicare naturală, normală, cu semenii lor. Nu vom putea face nimic în acest sens, deoarece este pur și simplu imposibil să înlocuim comunicarea cu altceva.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 11/18/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Omicron? Ce este mai rău urmează să vină”

A trecut o lună de când a apărut pentru prima dată Omicron, noua variantă Covid. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) tulpina se răspândește „într-un ritm pe care nu l-am văzut la nicio variantă anterioară”. De asemenea, OMS avertizează că, deși „Șaptezeci și șapte de țări au raportat acum cazuri de Omicron… realitatea este că Omicron este probabil în majoritatea țărilor, chiar dacă nu a fost detectat încă”.

Totuși, valul Omicron nu ne spune nimic din ceea ce valurile anterioare nu ne-au spus. Singurul motiv pentru care este aici este că nu am fost atenți în valurile anterioare, așa că a apărut o formă mai rapidă, mai indisciplinată. Cu cât ignorăm mai mult mesajul pe care îl primim prin virus, cu atât tulpinile vor deveni mai dăunătoare, iar alte dezastre naturale li se vor alătura pentru a transmite mesajul.

Ne gândim la creație ca fiind formată din piese distincte, dar, în adevăr, aceste piese formează o singură unitate, un organism ale cărui organe funcționează în codependență inseparabilă. Singura parte a creației care nu ține seama de acest modus operandi este omenirea. Drept urmare, ne comportăm contrar modului în care funcționează întreaga creație, ceea ce ne pune în contradicție cu toată realitatea. Acesta este motivul pentru care simțim că natura este ostilă și beligerantă față de noi. Dacă ne-am comporta sincronizat cu restul naturii, am simți armonie și pace în tot ceea ce se întâmplă.

Pandemiile și alte dezastre naturale sunt consecința incongruenței noastre cu natura. Dacă dedicăm ceva timp și efort științific pentru construirea unei societăți reciproce care este izolată de restul societății și ai cărei membri se străduiesc să construiască relații calde, am putea vedea efectele asupra sănătății membrilor grupului.

Din păcate, nu văd omenirea să încerce asta; pur și simplu suntem prea egoiști pentru a putea face asta. În aproape fiecare țară există proteste și neîncredere între cetățeni și autorități. Chiar și șefii de stat, care îndeamnă oamenii să urmeze instrucțiunile, sunt prinși petrecând fără măști sau distanța necesară.

Cu toate acestea, spiritul sfidător al oamenilor nu este neapărat negativ, pentru că indică schimbări profunde. Oamenii de astăzi nu mai sunt dispuși să urmeze ordine de niciun fel. Drogurile care erau ilicite cu doar câțiva ani în urmă sunt acum permise chiar și în scopuri „recreative”, iar oamenii sunt în general mai luptători față de ordinele autorităților.

Din toate aceste motive, ce-i mai rău urmează să vină. După părerea mea, ne apropiem de un moment în care apare un virus atât de violent care ne va obliga să stăm acasă, să sigilăm geamul, să filtram aerul pe care îl lăsăm să intre, să spălăm mâncarea pe care o mâncăm cu săpun înainte de a o atinge și (cumva) să ne curăţăm apa de băut.

În momentul de față, o conexiune spirituală în care simțim că facem parte cu toții dintr-un singur mecanism pare exagerată. Cu toate acestea, este ceea ce stă la baza naturii. Prin urmare, pe măsură ce loviturile naturii devin din ce în ce mai dese și mai intense, ne va face să apelăm la conexiunea dintre noi ca singura salvare. În acel moment, vom fi de acord să învățăm cum să formăm solidaritate și unitate și cum să facem loc pentru alții în inimile noastre.

În acel moment, când ne-am inversat natura de la a primi la a dărui, vom descoperi frumusețea și bucuria dăruirii. Într-o astfel de stare, nicio pandemie nu ne va agresa. Mai mult, vom învăța să apreciem ego-ul, care în felul său strâmb, ne-a determinat să dezvăluim binele și plăcutul din creație. Este așa cum au spus înțelepții noștri: „Ca avantajul luminii din interiorul întunericului”.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Dintre toate tensiunile – cea mai rea este cea dintre SUA și Israel”

În decembrie, începem să ne gândim la anul care a trecut și la ce putem căuta în anul care vine. Când 2020 se apropia de sfârșit, oamenii erau optimiști că, cu Covid și toate acestea, 2020 a fost cel mai rău pe care l-am putea avea, iar acum că avem vaccinuri, lucrurile ar fi din nou bine. Dar până la jumătatea lunii ianuarie, meme-urile au început să circule pe rețelele de socializare spunând „Am văzut mostra, mulțumim, vrem 2020 înapoi”. De atunci, lucrurile au mers din rău în mai rău. Dacă ar fi să rezum totul într-un singur cuvânt, ar fi „extreme”. 2021 a fost un an al extremelor. Cu toate acestea, există un pericol care este destinat să fie mai extrem decât toate, deși este încă ușor acoperit: tensiunea dintre SUA și Israel. Foștii aliați sunt pe cale să devină ostili.

În actuala administrație americană, există oameni care nu numai că nu sunt de acord cu Israelul, dar, în opinia mea, nu sunt de acord cu existența Israelului, deși în acest moment nu o vor admite. Nu-mi place, dar nu-i pot învinovăți pe americani că urăsc Israelul. Prin propriile noastre acțiuni, ne transformăm viața de la plăcută și pașnică la dureroasă și sângeroasă. Și pentru că așa va fi pentru noi, așa va fi și pentru întreaga lume.

Israelul este în centrul lumii. Nu spun asta pentru că trăiesc aici sau pentru că sunt evreu. Este în centru din motive obiective, iar istoria o dovedește. Mark Twain a notat în „Despre evrei”, „… Trandafirul egiptean, babilonian și persan au umplut planeta cu sunet și splendoare, apoi s-au stins în vise și au murit. Grecii și romanii l-au urmat și au făcut o gălăgie imensă și au plecat. …Toate lucrurile sunt muritoare, cu excepția evreului; toate celelalte forțe trec, dar el rămâne. Care este secretul nemuririi lui?”

În mod similar, John Adams, cel de-al doilea președinte al Statelor Unite, a scris într-o scrisoare către Francis Adrian Vanderkemp: „Dacă aș fi ateu și aș crede în soarta eternă oarbă, aș crede în continuare că soarta i-a rânduit pe evrei să fie cei mai buni, un instrument esenţial pentru civilizarea naţiunilor. Dacă aș fi un ateu al celeilalte secte, care cred… că totul este ordonat din întâmplare, aș crede că întâmplarea le-a ordonat evreilor să păstreze și să propage întregii omeniri doctrina unui suveran suprem, inteligent, înțelept și atotputernic al universului, pe care îl cred a fi marele principiu esențial al oricărei moralități și, în consecință, al întregii civilizații”.

Nu numai cei doi, ci majoritatea oamenilor care studiază istoria recunosc centralitatea poporului Israel în evenimentele mondiale. Există un motiv întemeiat pentru asta și unul dintre cei mai înțelepți oameni din istoria evreiască contemporană, Rav Kook, l-a articulat frumos. În cartea sa Orot HaRaaiah, el a scris: „Omenirea merită să fie unită într-o singură familie. În acel timp, toate certurile și rea-voința care decurg din împărțirea națiunilor și granițelor lor vor înceta. Cu toate acestea, lumea are nevoie de rafinament, prin care umanitatea este desăvârșită prin caracteristicile unice ale fiecărei națiuni. Această deficiență este ceea ce va completa Adunarea Israelului”.

Într-adevăr, rolul poporului evreu și motivul supraviețuirii sale împotriva oricăror nenorociri este de a aduce caracteristicile unice ale națiunilor într-o totalitate și unitate cuprinzătoare. Fiecare națiune care suferă de diviziune dă vina pe evrei pentru că fiecare persoană care simte ură față de ceilalți simte subconștient că evreii o provoacă. Oamenii nu pot identifica motivul urii lor față de ceilalți – adică pentru că oamenii care au fost aleși să aducă lumina unității în lume se ceartă între ei – dar simt foarte clar că, într-un fel faptul că își urăsc aproapele este vina evreilor.

Între timp, evreii sunt neglijenţi. În loc să lucrăm la unitatea noastră, ne bălăcim în diviziune și ne legăm cu dușmanii noștri pentru a înlătura rivalii politici. Când lumea ne arată cu degetul învinovățitor, arătăm spre colaborarea noastră cu inamicii noștri ca dovadă a nevinovăției noastre.

Dar lumea nu are nevoie de adularea noastră față de dușmani; are nevoie ca noi să ne conectăm între noi. Unitatea internă și solidaritatea sunt „rafinamentul” la care s-a referit Rav Kook în cuvintele sale. Aceasta este deficiența pe care trebuie să o satisfacem. Lumea se uită la noi să dăm un exemplu. Simplul fapt că ne învinuiește pentru necazurile sale demonstrează că își pune speranțele în noi. Dacă vom arăta calea spre unitate, lumea ne va urma. Dacă continuăm să ne luptăm, lumea se va lupta și ea și va începe cu lupta împotriva noastră.

Cu toate acestea, lumea nu va fi mai bine, dacă va decide să ne „pedepsească” pentru păcatele noastre, așa cum au făcut-o naziștii. Se va decide să o facă dacă evităm chemarea noastră, dar nu va face viața mai ușoară omenirii. Până la urmă, ce va rămâne din neamul nostru, cei care rămân după apropiata anihilare, vor trebui să facă ceea ce putem face noi acum înainte să izbucnească furtuna.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Boicotarea Jocurilor de la Beijing din 2022 demonstrează că ne-am întors înapoi”

Membrii Asociației Tineretului Tibetan din Europa (TYAE) și Studenții pentru un Tibet Liber protestează împotriva Jocurilor Olimpice de la Beijing din 2022 în fața Comitetului Olimpic Internațional (CIO) de la Lausanne, Elveția, 11 decembrie 2021. REUTERS/Denis Balibouse

SUA, Canada, Australia, Marea Britanie și alte țări au anunțat că vor boicota diplomatic Jocurile Olimpice de iarnă din 2022 de la Beijing din cauza presupuselor abuzuri ale drepturilor omului de către China. În trecut, lumea a privit amestecarea sportului cu politica într-o lumină foarte negativă. Nu mai este cazul acum. Ura dintre țări s-a intensificat până la punctul în care orice mijloc de a arăta dezaprobarea este legitim. Vechii greci aveau ceea ce era cunoscut sub numele de „Armistițiul Olimpic”, când toate luptele încetau înainte și în timpul Jocurilor Olimpice pentru a se asigura că orașul-stat gazdă (Elis) nu era atacat, iar sportivii și spectatorii puteau călători în siguranță la jocuri și să se întoarcă. pașnic către țările lor.

S-au schimbat atât de multe din zilele Greciei antice! Oamenii aveau idealuri atunci; astăzi nu avem niciunul. Ne gândim adesea la oamenii din antichitate ca fiind barbari și la noi înșine ca fiind civilizați. În multe privințe, noi suntem barbarii, iar Jocurile Olimpice sunt un exemplu în acest sens. Am mers înapoi. Nu ne mai putem uni în jurul a nimic. Nevoia egoistă de autoafirmare ne face să ne opunem impulsiv și ferm oricărei concepții despre o altă persoană, pur și simplu pentru că este punctul de vedere al altei persoane și vreau ca punctul meu de vedere să domine, nu al altcuiva.

Apoi din nou, ego-ul continuă să crească și ne urâm din ce în ce mai mult unul pe celălalt, așa că este mai bine dacă ego-ul își demonstrează natura. Cel puțin acum putem vedea cine suntem și nu fantazăm că suntem cumva mai umani sau mai civilizați decât strămoșii noștri, ci dimpotrivă. Deoarece recunoașterea unui defect este inevitabil punctul de plecare pentru corectarea lui, acum că am ajuns la el, putem începe să ne construim mai bine.

Dacă încă nu suntem siguri cine suntem, ar trebui să luăm în considerare cantitatea de droguri și alte avantaje ilegale și neloiale pe care țările le încurajează și uneori îi pe forțează pe sportivii lor să le folosească pentru a urca pe podiumul olimpic. Este un război, iar într-un război nu contează cum ai câștigat, atât timp cât ai câștigat.

Dacă ar fi sport, tot ce ar conta ar fi cum ai jucat și nu cum ai câștigat sau dacă nu ai câștigat deloc. În Grecia jucau pentru sport. Noi jucăm să câștigăm.

Concurența ar trebui să scoată tot ce este mai bun din noi, să ne facă să ne îmbunătățim. Nu ar trebui să ne facă mai buni decât alții, ci mai buni decât cei care am fost. Faptul că concurăm pentru a crea un stimulent pentru a ne îmbunătăți este binevenit, deoarece ne face să ne depășim limitele. Cu toate acestea, atunci când concurăm de dragul de a câștiga, nu ne concentrăm pe a ne îmbunătăți pe noi înșine, ci în principal pe a-i depăși pe alții. În acest caz, nu este nicio diferență dacă ți-ai atins obiectivul îmbunătățindu-te pe tine însuți sau afectându-i pe alții. Prin urmare, nu avem nicio problemă să-i rănim pe alții. Dimpotrivă, este mai ușor și mai plăcut să-i rănești pe alții decât să te îmbunătățești.

În forma actuală a Jocurilor Olimpice, ele nu fac altceva decât să ne arate cât de departe ne-am îndepărtat de intenția lor inițială. Adevărata medalie de aur ar trebui să revină celor care îi îmbunătățesc pe alții. Acesta este adevăratul spirit al sportivității.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→