Întrebare: Mulți spun că majoritatea oamenilor sunt motivați să muncească pentru salariu, unii pentru dezvoltarea carierei și unii pentru o atmosferă confortabilă într-o companie.

Există un proverb care spune despre un călător aflat în deșert care întâlnește un om care rostogolea o piatră grea. Călătorul îl întreabă “Ce faci?” El raspunde: Eu muncesc, eu sufăr”. Apoi călătorul întâlnește pe altcineva făcând același lucru. La intreabarea lui, acesta a răspuns: “Eu îmi căștig traiul pentru a sprijini familia mea.” Și al treilea a spus: “Eu construiesc un templu”.

Este aceeași acțiune, însă motivația este diferită pentru fiecare. Care poate să fie cea mai mare motivație pentru om? Cum ai motiva, să spunem, angajații tăi?

Răspuns: Doar prin educație. Aceștia trebuie să înțeleagă că fac cea mai importantă muncă din lume. În fiecare moment ei depun eforturi care îmbunătățesc lumea și ridică întregul univers la următorul nivel al existenței.

Nu este nicio muncă mai presus de aceasta, deoarece ea aduce lumea la o stare integral, când fiecare parte interacționează cu toate celelalte ca un singur întreg. Și lumea din ce în ce mai mult se constituie într-un singur organism. Conștientizarea a ceea ce facem este un stimulent necesar pentru dezvoltarea noastră adecvată.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 6/4/20

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Michael Laitman pe Quora: “De ce finalele NBA au asemenea ratinguri scăzute în acest an?”

Astăzi unul dintre studenții mei mi-a spus despre ratingurile foarte scăzute din acest an ale finalelor NBA, de asemenea menționând cum premiile Emmy s-au prăbușit, datorită numărul scăzut record de spectatori , până la 14 procente din ceremonia de anul trecut, cât și premiile Oscar de mai devreme în acest an au avut o auditenta scăzută record. Ei m-au întrebat ce cred despre acest declin general în interes printre forme diverse de distracție și sport.

Generația noastră s-a răsfățat în excese de distracție și sport mai mult decât oricare alta. Le-am plasat sus pe piedestaluri, inundând susținătorii lor cu atenția și respectul nostru cel mai mare. Cu toate acestea, toate aceste moduri de a ne bucura și împlini pe noi înșine sunt trecătoare și într-un anumit punct interesul nostru în ele dispare.

Adică deoarece natura umană este o dorința de a se bucura, care crește constant și cere noi și diferite feluri de bucurii față de cele anterioare. În timp ce toate felurile de influențe ne pot întoarce capul spre baschet un minut și apoi la film și actori în următorul minut și apoi spre altă plăcere în minutul după aceea, până la saturație, la un anumit punct al dezvoltării dorinței noastre noi vom descoperi că indiferent cu ce încearcă să ne atragă oricine, noi ne vom simți dezinteresați.

Va fi așa pur și simplu deoarece dorință noastră a depășit ceea ce anterior ne-a dat bucurie. Similar cu un copil care trece peste jucăriile lui sau ale ei și noi vom începe să simțim impulsuri pentru împliniri mai mature și însemnate – conexiunea umană originală și răspunsuri la întrebări profunde despre sensul ultim al vieții noastre, care o să ne mănânce tot mai mult.

Acest an în particular, coronavirusul lovește viețile noastre, subliniind vasta noastră interdependență pe întregul glob și plasandu-ne pe noi toți într-o situație golobala comună. Este ca și cum noi ne-am regăsit pe noi înșine la bordul unui Titanic global nou, plutind în spațiu, fără nicio idee despre unde ne duce sau ce se va întâmpla mâine.

În măsură în care plutim împreună pe această barcă planetară gigant, nimeni nu știe cu adevărat încotro să ne întoarcem sau ce să facem, așa că unii întorc la dreapta, alții întorc la stangă și ne regăsim într-o criză globală majoră în măsură în care ne polarizăm tot mai mult.

Așadar, cum dorințele noastre încep să depășească ce le-a împlinit anterior și în timp ce noi realizăm în mod crescător consolidarea interdependentei și interconexiunii noastre în toată lumea – că împărtășim o problemă globală comună – nu este de mirare că finalele NBA și emisiunile premiilor Emmy și Oscar au atins minime record în interes.

Noi ne maturizăm. Eu sunt optimist că vom deveni mai conștienți de cum lucrează natura noastră umană asupra noastră, cum ea crește la noi înălțimi și cum începe să ceară moduri diferite și mai însemnate de împlinire. Eu de asemenea sunt încrezător că vom reuși în a furniza nevoilor noastre mai mature împlinirea pe care o caută – să realizăm interdependența și interconexiunea noastră crescătoare în mod pozitiv și făcând astfel, să simțim o realitate mult mai plină, mai expansivă și autentică față de cea curentă.

Dacă începem să navigăm prin aceste mări tulburi ce se ciocnesc astăzi de barca noastră comună, căutând cum să ne conectăm semnificativ deasupra impulsurilor noastre pentru placerile de moment, atunci putem să stăm liniștiți că barca noastră va ajunge la un țărm sigur.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Ştiinţa demonstrează – Dezbinarea ucide”

Oricât de mult nu ne-am plăcea unul pe altul, știința a dovedit că atenuarea Covid-19 necesită solidaritate națională. Adevărul incomod este că pandemia nu face distincție între stânga și dreapta, ortodocşi și laici, evrei și arabi; suntem cu toții egali înaintea virusului. Dacă stăm împreună, îl vom învinge. Dacă nu, el ne va învinge. Acest lucru este la fel de adevărat pentru fiecare țară, ca și pentru întreaga umanitate.

Cu câteva zile în urmă, Eran Halperin, profesor de psihologie socială la Universitatea Ebraică din Ierusalim, și Ron Gerlitz, CEO la aChord – Psihologie Socială pentru Schimbare Socială, au publicat o lucrare Op-Ed în The Jerusalem Post intitulată „Pentru a slăbi coronavirusul, grupurile disparate din societatea israeliană trebuie să se unească”. Lucrarea menționează un studiu internațional recent în care peste 100 de cercetători din întreaga lume au examinat zeci de mii de cetățeni din 67 de țări, printre care peste 1.200 de israelieni, „pentru a înțelege ce ar influența cel mai mult dorința lor de a respecta instrucțiunile legate de pandemie”. Cercetătorii au descoperit că „factorul cheie care îi motivează pe oameni să adere la orientările privind distanțarea și igiena este nivelul identificării grupului lor național; adică cât de conectați se simt la grupul lor național și cât de central îl consideră în identitatea lor”. Judecând după această concluzie, fragmentarea în societatea israeliană este vinovatul din spatele eșecului nostru în depășirea virusului și nu politica guvernului sau insubordonarea acestui sau acelui grup de instrucțiuni. Asistăm la începutul unei crize sociale în Israel. Dacă nu ne ridicăm deasupra sentimentului nostru de indignare îndreptăţită, vom provoca țării noastre o catastrofă fără precedent.

Poporul Israel a apărut din oameni care aparțineau unor triburi și clanuri diferite, adesea rivale, din tot Orientul Apropiat și Mijlociu. Acești „refugiați” și-au părăsit concetăţenii, pentru că au crezut în ideea de unitate mai presus de diferențe. Sub conducerea lui Abraham, ei au găsit un loc unde să-și poată trăi ideea.

Poporul Israel de astăzi nu este deloc ceva de felul acesta. Suntem din nou fragmentați, împărțiți în fiecare aspect – religie, cultură, etnie, educație, limbă, politică și orice alt aspect pe care vi-l puteți imagina. Cu excepția numelui nostru, nu mai suntem o națiune. Am ajuns să fim străini, extratereștrii, unii cu alții. Dacă vrem să ne merităm numele, „poporul Israel”, trebuie să o luăm de la capăt.

Atunci, grupul lui Abraham a continuat să se dezvolte până când, la poalele Muntelui. Sinai, după ce a experimentat calvarul exilului în Egipt, evreii s-au unit „ca un singur om cu o singură inimă” și și-au stabilit națiunea. Curând după aceea, ciocnirile și conflictele au început să se dezlănțuiască în interiorul poporului și națiunea nou formată s-a străduit să-și mențină valoarea de bază: „Ura stârnește lupte, dar iubirea va acoperi toate crimele” (Prov. 10:12).

Acum două milenii, am suferit o înfrângere amară a urii noastre și am fost exilați și împrăștiați peste tot în lume. Oriunde mergeam, eram priviți ca proscriși, străini.

Chiar și când ne-am întors în Israel și ne-am restabilit suveranitatea, am făcut-o doar pentru a ne proteja de oprobiul națiunilor și nu din cauza valorii inițiale a unității mai presus de diferențe, care ne-a modelat națiunea. În prezent, mulți israelieni se simt în deplasare în Israel. Ei văd asta ca pe o reședință temporară, până când găsesc un loc mai liniștit unde să locuiască.

Dar fără un sentiment de apartenență la o singură națiune, Israelul se va dezintegra. Putem vedea deja cum o pandemie pe care am fi putut-o înfrânge, dacă am fi participat cu toții la înfrângerea ei, ne sfâșie. Nu pentru că virusul este atât de cumplit; ci pentru că nu există solidaritate între cetățeni și nu există încredere între cetățeni și guvern. Lipsa de afecțiune și încredere duce la inacțiune, care la rândul său duce la contaminare. Și contaminarea duce la pierderea de vieți omenești.

Introducerea articolului menționat recent afirmă pur și simplu că „logica ce stă la baza comportamentelor individuale de bază necesare pentru reducerea contaminării … se bazează pe apartenența la [un] colectiv”. Nu avem niciun simț al unui colectiv, și îl plătim cu viața noastră, viața celor dragi și a mijloacelor de trai ale sutelor de mii de oameni din mica noastră țară.

Nu contează ce credem sau cine credem că este corect. Dacă nu ne reunim, atunci greșim cu toții, plătim cu toții și vom plăti încă mai mult.

Filed under: Economie si bani, Educatie, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Observație: Jonathan Swift a scris în Gânduri despre diverse subiecte: „Toate accesele de plăcere sunt echilibrate de un grad egal de durere și de epuizare; este ca și cum ai cheltui anul acesta o parte din veniturile de anul viitor”.

Comentariul meu: Din punctul de vedere al Cabalei, acest lucru nu este pe deplin adevărat. Pentru că, dacă o persoană nu se naște din propria voință liberă, incapabilă să aleagă familia în care este născută și primește o educație excelentă, fără a i se refuza nimic, întrucât așa este familia sa și așa mai departe, atunci nu poți cere nimic de la ea. Deci, persoana a fost făcută conform modelului superior.

Întrebare: Nu are nicio libertate?

Răspuns: Bineînțeles că nu. Deci, el nu ar trebui să fie responsabil pentru acest lucru. Dar atunci când are o ocazie clară și definită de a începe să se refacă, va fi responsabil pentru aceasta. Dar, de asemenea, numai în măsura în care i s-a oferit de fapt această oportunitate.

Toți oamenii care există în lumea noastră, de la bogați la săraci, de la sănătoși la bolnavi, orice vrei, există în felul acesta, așa există. Nu pot fi plângeri în legătură cu ei.

Întrebare: Dar cum să nu ne plângem? Cum judecăm oamenii?

Răspuns: Judecați deci după instanțele dvs. Ați inventat instanțele și judecați. Cum poți judeca oamenii? Pentru ce?! Pentru ce este în mine de la Creatorul care m-a creat în acest fel și pentru ce e în mine de la părinții mei pe care Creatorul i-a creat astfel, încât să aibă un astfel de efect asupra mea?

Deci, cine sunt eu? Unde am punctul meu, punctul meu de libertate de care pot să mă folosesc și să mă dezvolt? De unde știu modul corect de a o face? De ce aș face-o?

Ce are o persoană care să nu fie dat de natură? Cum se poate schimba atunci? Dacă trebuie să mă schimb, atunci trebuie să am o pârghie ca să o fac.

Ce fel de voință liberă are o persoană? Ce este asta? Nu există voință liberă. Nu poți indica o mișcare liberă a sa, o dorință liberă, un gând liber, pe care nu l-a primit de la cineva sau ceva, astfel încât să apară de nicăieri. Nu există așa ceva! Prin urmare, omul nu este liber.

Întrebare: Deci, am fost creat de natură și natura mă conduce de la început până la mormânt?

Răspuns: Absolut în toate! În plus, există o iluzie de libertate!

Întrebare: Aici natura se joacă cu mine. Ce îmi dă iluzia libertății?

Răspuns: Este făcut special pentru a te face să te simți ca un om!

Libertatea apare numai atunci când apare o altă forță într-o persoană, o forță superioară, care începe să se opună forței sale pământești. Doar în diferența dintre ele, în intervalul dintre ele, o persoană poate obține independență față de ambele forțe și poate obține alegerea liberă. Numai dacă este nevoie de sens în viață.

Sensul vieții este înțeles doar prin căutarea independenței. Nu este vorba de a deveni ca alții, în funcție de felul în care sunt alți oameni, unii sunt mai bogați de exemplu. Nu luați niciun exemplu de la alții! Am nevoie de mine însumi. De sinele meu.

Întrebare: Ce este complet diferit la faptul că sunt bogați sau săraci?

Răspuns: Este adevărat chiar dacă cineva se află pe o insulă pustie. Singurul meu scop este să mă regăsesc.

Întrebare: Căutarea unui om începe cu asta?

Răspuns: Da. Din faptul că înțelege că nu este liber începe să caute ce este libertatea. El începe să înțeleagă că libertatea constă, în primul rând, în a se ridica deasupra egoismului său, care îl umple complet, îl subjugă. Deși omul nu poate scăpa de acest egoism, el ar vrea!

Când nu poate, dar vrea, atunci găsește ocazia de a atrage o forță exterioară către sine, care, chiar și în ciuda eforturilor sale de a rămâne în egoism, îl va scoate din ea. Nu vreau să ies din egoism, dar o fac astfel încât această putere superioară să mă scoată oricum. Există o întorsătură atât de interesantă! Dar este minunat.

Întrebare: Așadar, ajung la starea în care nu vreau să ies din egoism?

Răspuns: Desigur, nu vreau. Nimeni nu vrea! Pe toate planurile spirituale, nimeni nu vrea să o facă.

Întrebare: Un om se străduiește pentru asta de atât de mult timp, de ce nu vrea?

Răspuns: Cum s-a străduit? Nu era conștient de nimic. Acum, când se descoperă că este egoist, nu mai poate. Cum se poate despărți de asta?

Întrebare: Deci, acest egoism îi este foarte drag?

Răspuns: Da. Aceasta este toată agonia plecării din Egipt, trecerea Mării Roșii.

Întrebare: Cum se întâmplă acest lucru?

Răspuns: Acest lucru se întâmplă deoarece faci astfel de acțiuni complet nerezonabile, iar aceste acțiuni te scot afară. Și apoi zici: „Nu vreau, nu vreau!” – dar este prea târziu.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 18.05.2020

Filed under: Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Ar trebui ca Pământul să se elibereze de oameni? ”

Dacă animalele și plantele ar putea vorbi, probabil ar spune că viața a fost mult mai bună înainte de a veni noi, oamenii. Au perfectă dreptate. Un raport al ONU a constatat că nu mai puțin de un milion de specii de animale și plante sunt expuse riscului de dispariție din cauza activității umane. Epuizăm solul, tăiem păduri, vânăm specii întregi, poluăm aerul, contaminăm solul, murdărim mările și facem acest lucru într-un ritm accelerat. Dacă aș fi fost natura, aș fi declarat război umanității cu mult timp în urmă.

Dar natura nu va aștepta ca noi să devenim înțelepți și să începem să ne dezvoltăm pozitivitatea. Va expune din ce în ce mai mult natura noastră lipsită de scrupule, așa cum se întâmplă acum, până când ne vom da seama că nu avem de ales decât să ne schimbăm. Ne considerăm separaţi de natură, când de fapt suntem o verigă în lanț. Mai mult, suntem vârful piramidei. În prezent, difuzăm negativitatea în întregul sistem, și întreaga natură a înnebunit.

Să luăm în considerare de exemplu, aceste date de la Times Union: incendiul complex din august, care arde în prezent în California, a doborât recordul unui singur incendiu, deoarece a depășit 1 milion de acri. Mai mult, suprafața totală a terenurilor arse de incendii din California în acest an a depășit 4 milioane de acri, mai mult decât dublul recordului anterior. Și dacă acest lucru nu este suficient, atunci iată informațiile care ne doboară: incendiul complex din august este mai mare decât toate incendiile înregistrate în California între 1932 și 1999, combinate! Într-adevăr, o specie nocivă.

Dar există un motiv pentru care suntem aici și există un motiv pentru care am fost creați atât de șchiopi încât nu avem nici măcar bunul simţ de a nu ne distruge propria casă. În timp ce două forțe – pozitive și negative – guvernează întreaga natură, o singură forță guvernează omenirea. În loc de echilibrul dintre dăruire și primire, fierbinte și rece, naștere și moarte și zi și noapte, prin care viața curge perfect pentru toată natura, forța negativă este singurul conducător al inimilor noastre. Acesta este probabil motivul pentru care este scris: „Răutatea omului este mare pe pământ și toată intenția gândurilor inimii sale este numai rea, întreaga zi”.

Dar, este adevărat, există un motiv pentru care ne naștem atât de răi: avem o misiune de îndeplinit. Vocația noastră ca ființe umane este să înțelegem întreaga profunzime a creației și, pentru a face acest lucru, trebuie să înțelegem gândirea din spatele ei. Am devenit negativi, astfel încât să putem dezvolta latura pozitivă a dorinței noastre și să învățăm cum să o integrăm cu negativitatea noastră înnăscută. Dacă vom realiza acest lucru, vom restabili echilibrul în propriile noastre vieți, în toată societatea umană și în toată natura.

Dar natura nu va aștepta ca noi să devenim înțelepți și să începem să ne dezvoltăm pozitivitatea. Va expune din ce în ce mai mult natura noastră lipsită de scrupule, așa cum se întâmplă acum, până când ne vom da seama că nu avem de ales decât să ne schimbăm. Nu există nicio îndoială că va trebui să dezvoltăm în noi latura pozitivă; singura întrebare este cât de mult va trebui să suferim până când vom înțelege „aluzia” naturii și vom începe să lucrăm asupra noastră.

De fapt, nu este greu. Ne avem unul pe altul. Nivelul de ură care a apărut în societatea americană, dar și în alte părţi ale lumii, indică de unde trebuie să începem – acceptându-ne reciproc. Societatea umană este la fel de diversă ca întreaga natură. Dar, în timp ce prețuim diversitatea din natură, în societate o urâm. Când vom învăța să ne acceptăm unii pe alții și să îmbrățișăm diversitatea culturilor și etniilor noastre, vom avea șansa să ne schimbăm și mediul.

Suntem deja într-un moment în care imense întinderi de pământ devin nelocuibile. Chiar și în Statele Unite continentale, oamenii fug din casă, din cauza incendiilor și uraganelor, iar părți din Europa se îneacă în urma inundațiilor. După toate probabilitățile, mulți dintre ei nu vor mai putea reveni. Și această tendință doar va crește în următorii ani.

Va fi un deceniu teribil pentru omenire, dacă nu îl transformăm într-un deceniu de trezire. Dacă ne trezim la sarcina noastră și începem să dezvoltăm forța pozitivă din noi, să învățăm cum să avem grijă unul de celălalt și de natură, vom inversa tendința. Dacă nu, viața noastră pe Pământ va deveni insuportabilă.

Filed under: Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism - Niciun comentariu→

Remarcă: Un leader, în principiu, poate fi informal, de exemplu în clasă, în curte, într-o echipă de fotbal.

Comentariul meu: Asta se întâmplă când un anumit grup de oameni, care percepe o persoană particulară ca fiind cea mai mare, se atașează de ea și o venerează.

Remarcă: Sunt multe cursuri despre cum să devii un leader. Dar se pare că o persoană nu are nicio șansă să devină un leader deoarece ei sunt făcuți de natură.

Comentariul meu: Sunt oameni care pare că devin leaderi pe cont propriu deoarece ei se străduie cu adevărat pentru asta, dar în general eu nu cred că asta este posibil. Dacă vorbim despre leaderii adevărați, atunci trebuie să fie un fel de predestinare superioară.

Întrebare: Un leader ar trebui să fie recunoscut de majoritate?

Răspuns: El trebuie recunoscut de o anumită masă de oameni care îl consideră pe el deasupra tuturor celorlalți.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/11/20

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Thrive Global a publicat noul meu articol: “A ucis Covid-19 cultura pop americană?”

Dacă începem să navigăm prin aceste mări tulburi, căutând cum să ne conectăm în mod semnificativ, deasupra înclinaţiei noastre pentru plăceri de moment, atunci putem fi siguri că nava noastră va ajunge pe un țărm sigur.

9 octombrie 2020; Lake Buena Vista, Florida, SUA; Atacantul Miami Heat Jimmy Butler (22) trage mingea împotriva atacantului Los Angeles Lakers Anthony Davis (3) în timpul celui de-al patrulea trimestru din jocul cinci al finalei NBA 2020 de pe AdventHealth Arena. Credit obligatoriu: Kim Klement-USA TODAY Sports

Acesta ar putea fi începutul unei revoluții culturale. Divertismentul și sportul american au modelat societatea americană și au influențat și au atras interesul unui public global, de zeci de ani. Totuși, acest lucru pare să se schimbe. Analiza mass-media arată că ratingul, odată a celor mai populare programe, a atins valori minime istorice, ca urmare a crizei coronavirusului. Nu aș acorda o atenție deosebită acestui lucru, dacă nu ar fi predominanța culturii pop în viața oamenilor. Fără îndoială, indică un punct de cotitură, o schimbare, o nouă căutare a unei împliniri mai semnificative, care poate fi realizată doar prin conexiunea umană.

Recent, unii dintre studenții mei m-au întrebat care ar putea fi motivul mai profund al vizionării reduse a finalei NBA din 2020. La începutul acestui an, vizionarea premiilor Oscar și Emmy a scăzut până la minimele istorice. Cum poate fi interpretată această tendință semnificativă din epoca Covid-19? Mai ales dacă luăm în considerare importanța culturii pop din America și influența acesteia în întreaga lume, în principal prin intermediul mass-media, muzicii și industriei cinematografice până acum.

Motivul este că pandemia a marcat “înainte” și “după”, prioritățile și sursele de plăcere ale oamenilor. Înainte de impactul virusului asupra tuturor domeniilor societății noastre, generația noastră se răsfăţa mai mult decât oricare alta în excese de divertisment și sport. Le-am așezat pe piedestale și am îmbrăcat susținătorii lor, cu atenția, adorația și respectul nostru. Cu toate acestea, toate astfel de moduri de a ne bucura și de a ne împlini pe noi înșine la un moment dat, sunt în declin, mai ales acum, deoarece acestea par a fi efemere și neesențiale.

Această nouă situație răspunde evoluției dorinței umane de a se bucura, care crește constant și cere plăceri noi și diferite, imediat ce cele anterioare sunt împlinite. În timp ce tot felul de influențe pot atrage atenția oamenilor, de la un turneu important într-un minut la celebrități populare în următorul, ei vor descoperi în cele din urmă, că aceste atracții nu le mai stârnesc interesul.

Motivul este că dorința noastră a depășit ceea ce ne-a oferit anterior plăcere. La fel ca și copiii care își depășesc jucăriile, și noi vom începe să simțim impulsuri pentru o împlinire mai matură și mai semnificativă – la o conexiune umană autentică și la răspunsuri la întrebări mai profunde despre semnificația finală a vieții noastre, care ne vor incita din ce în ce mai mult.

Navigând pe Titanic, către un țărm sigur

Coronavirusul ne-a lovit viața, a evidențiat interdependența noastră vastă, pe tot globul, și ne-a plasat pe toți într-o situație globală comună. Este ca și cum ne-am fi aflat la bordul unui nou Titanic global, fără niciun indiciu cu privire la direcţia către care ne îndreptăm sau ce se va întâmpla în continuare. Pe măsură ce plutim împreună pe această gigantică navă globală, nimeni nu știe cu adevărat către ce să se întoarcă sau ce să facă; unii virează brusc la dreapta, alții virează la stânga și ne găsim într-o societate din ce în ce mai polarizată.

Prin urmare, pe măsură ce dorințele noastre încep să depășească ceea ce le-a împlinit anterior și, în timp ce ne dăm seama din ce în ce mai mult de strânsa noastră interdependența și de interconectarea noastră la nivel mondial – pe măsură ce împărtășim o problemă globală comună – nu este de mirare că interesul pentru ceea ce erau cele mai populare spectacole și jocuri, a scăzutt atât de drastic. Se va îmbunătăți numai dacă industria divertismentului se transformă și promovează căldura, grija reciprocă și conexiunea.

Ne maturizăm. Sunt optimist că vom deveni mai conștienți de modul în care operează natura umană asupra noastră, de modul în care crește la noi înălțimi și de modul în care începe să solicite moduri diferite, mai semnificative, de împlinire. Dacă începem să navigăm prin aceste mări tulburi, căutând cum să ne conectăm în mod semnificativ, deasupra înclinaţiei noastre pentru plăceri de moment, atunci putem fi siguri că nava noastră va ajunge pe un mal sigur.

De asemenea, sper că vom reuși să oferim nevoilor noastre mai mature, satisfacția pe care o caută, realizând nevoia unor relații umane mai profunde și mai pozitive, și făcând acest lucru, să simțim o realitate mult mai plină, mai expansivă și autentică, în comparație cu realitatea noastră actuală.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Întrebare: Pentru luare deciziilor există metode diferite. Una dintre ele este folosirea forței obișnuinței. Este spus că pentru a lua o decizie, creierul nostru folosește o cantitate imensă de energie. Prin urmare, dacă de fiecare dată tu decizi unde să iei pranzaul și exact ce să mănânci, atunci este cel mai bine să obții un fel de obișnuință și gata. Și apoi tu te vei duce și vei lua ceea ce ai decis deja în avans.

Altă metodă este aplicarea algoritmilor: “dacă … atunci”. De exemplu, dacă subordonatul meu a întârziat două minute, atunci eu am să fac asta.

Este o metodă a cronometrării, când în trei minute trebuie să rezolv o problemă; metoda “brainstorming”, când opinia tuturor este ascultată sub anumite condiții și o anumită metodă a luării deciziei colective este aplicată ca votarea.

Ce metode de luare a deciziilor folosești în viața ta?

Răspuns: Eu prefer să arunc ideea în grup, ca ei să o discute până când iau o singură decizie comună. Și deși această decizie ar putea să nu coincidă cu decizia mea inițială, dar sunt de acord cu ea dacă nu contrazice opinia mea în totalitate.

Întrebare: Alegerea unei soluții depinde de influența a diferitor factori. Există evaluări personale de leader, există un mediu de luare a deciziei (adică grupul de oameni) și există anumite diferențe culturale, temporale sau informaționale.

Care crezi că este principalul principiu în luarea deciziei?

Răspuns: Cred că totul ar trebui să fie rezolvat într-o echipă unde este trasată sarcina. Scopul la care ar trebui să ajungă este trasat de leader. Și echipa este condusă de manager.

Sunt trei niveluri: leaderul, managerul, echipa. Toți trebuie să-și împlinească funcția lor. Leaderul dă o direcție clară pentru viitor. Managerul adună echipa și discută cu echipa cum vor determina calea de a rezolva problema stabilită de leader. Pentru asta, managerul conduce echipa să aleagă căi generale și particulare pentru soluție.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/11/20

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Se pare că lumea s-a umplut de ură, nu de iubire. Atâta ură a izbucnit în lume!

Ce a arătat coronavirus? Oameni care au trăit împreună de zeci de ani, au crescut copii și nepoți, deodată se urăsc atât de mult!

Și ce fel de demonstrații au loc în atât de multe țări! Iată ce se întâmplă în America: totul este spart și zdrobit. Uită-te pe internet: câtă ură, modul în care își fac abuzuri reciproce pe rețelele de socializare ori de câte ori este posibil!

Ce putem face cu privire la această ură?

Răspuns: Ce așteptări ai de la o lume creată doar de ură? Este scris: „am creat înclinația rea.”

Întrebare: Cum s-a dezvoltat lumea cu o asemenea ură?

Răspuns: În felul acesta s-a dezvoltat. Chiar și binele a fost bunătate emanată din ură. Adică iubesc ceea ce iubesc, mă apropii de ceea ce îmi doresc. Totul a fost condus de ura mea.

Egoismul este ură. Ură pentru ceea ce nu sunt eu, ceea ce nu-mi place, ceea ce nu este pentru mine, nu este de dragul meu, ceea ce nu se referă la mine, indiferent de ce sau pentru ce, de la zero la minus de infinit.

Există o singură forță în lume, care este ura și nu există alta. Iar ceea ce numim iubire este iubirea de sine! Ce înseamnă „Iubesc pe cineva”? Aceasta este partea inversă a urii, nu a iubirii. Iubirea este cu totul altă proprietate; este natura Creatorului.

Întrebare: O astfel de lume așa cum ai descris-o are dreptul să existe?

Răspuns: Are, pentru că din această lume putem evalua, justifica și admira această forță superioară a bunătății și iubirii.

Observație: Se pare că am fost puși, ca să spunem așa, în fața unei oglinzi și ni s-a spus: „Uite ce ești!”

Comentariul meu: În lumea noastră vom ajunge la o conștientizare foarte serioasă a răului, o stare din care pur și simplu nu putem scăpa nicăieri, ca și cum am fi prinși de lupi, înconjurați din toate părțile.

Din astfel de stări fără speranță în care nici măcar nu contează dacă trăiesc sau mor, vom începe cumva să ne ridicăm, adică să ne dăm seama că trebuie să fim deasupra vieții, deasupra morții, deasupra egoismului și că trebuie să trăim după un alt ideal, printr-un sentiment diferit.

Observație: Atâtea opere de artă au fost create în întreaga lume, orice îți poți imagina, doar pentru a aduce cumva omul mai aproape, pentru a respira ceva bun în el. Tu și cu mine am fost crescuți cu filme atât de calde și drăguțe. Este clar că egoismul nu era dezvoltat atunci.

Comentariul meu: Și unde au condus umanitatea, într-o asemenea junglă! Este ca Susanin care îndrumă către un așa întuneric și noi am considerat că este lumină.

Întrebare: Ce ar fi mai bine?

Răspuns: Adevărul este mai bun; pentru a dezvălui natura umană. Dacă o persoană înțelege că aceasta este natura sa, literalmente din copilărie, începe să se comporte diferit. El este cel puțin conștient de natura sa. El nu acționează cu niciun scop înșelător! Viața lui este complet diferită.

Întrebare: Pe baza a ceea ce spui, concluzia este că ar trebui să începem să ne ocupăm de acest lucru acum?

Răspuns: Și vom începe să ne ocupăm de acest lucru în măsura în care este necesar.

Întrebare: Să vorbim despre natura umană din copilărie? Să spunem: „natura umană este rea”?

Răspuns: Da, bineînțeles. Apoi, te vei uita la demonstranți, la politicieni, la prieteni și la rude, la tot, în mod diferit.

Întrebare: Adică nu îi voi urî, voi înțelege că aceasta este natura mea?

Răspuns: Da. Și atunci vei dori să găsești adevărata natură. Când vezi un singur egoism în toată lumea, vei vrea să te ridici deasupra lui.

Întrebare: Dar există cel puțin o scânteie de iubire în această lume? Ceva care a învârtit această lume păcătoasă, după cum spui.

Răspuns: Această scânteie încă trebuie găsită în oameni, simțită și întețită, așa cum sunt ventilați cărbunii pentru a fi aprinși. Doar în felul acesta. Dar nu este deloc simplu.

O astfel de scânteie este faptul că brusc Creatorul devine important pentru tine. Există ceva în viața mea la care nu pot renunța. Pot să mă despart de tot, pot face orice, pur și simplu nu mă îndepărta de El, lucru egoist deocamdată. Astfel încât egoismul meu să nu mă smulgă de la Creator.

Există o substanță care îmi devine foarte dragă. De parcă nu aparține egoismului meu. Acesta este modul în care o nouă substanță apare într-o persoană.

Întrebare: Această stare poate apărea doar din realizarea răului?

Răspuns: Da. Tot ceea ce este spiritual care apare în noi și chiar tot ceea ce noi atribuim apoi Creatorului, conexiunii cu El, fuziunii cu El, toate acestea sunt construite doar pe egoismul nostru.

Întrebare: Este bine să te străduiești pentru rău astfel, să simți răul în tine?

Răspuns: Nu, acest lucru se face doar dacă te străduiești pentru bine. Iar binele este deasupra răului, deasupra naturii lumii noastre, deasupra noastră. Se pare că nu este deloc ceea ce am crezut. Bine este atunci când în afara ta, egoistul, ridicându-te deasupra ta însuți, accepți o proprietate complet nouă.

Întrebare: Trebuie să ajung la un nivel pe care nu-l văd și nu-l cunosc?

Răspuns: Ar trebui să te îmbraci în el. Ar trebui să vină la tine.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” KabTV, 03.08.2020

Filed under: Coronavirus, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Deveniți o forță comună

Observație: Unul dintre cele mai importante evenimente din secolul al XX-lea pentru poporul nostru a fost Holocaustul evreilor europeni. Mulți istorici își pun întrebarea: „S-a făcut totul pentru a-i salva?”

Henry L Feingold, autor și profesor de istorie evreiască americană și studii despre Holocaust a scris multe despre motivul pentru care eforturile liderilor evrei americani au fost ineficiente, inclusiv un articol intitulat „A fost eșecul lor comunal? Câteva gânduri despre răspunsul evreilor americani la Holocaust ”, în care el scria:„ În timpul epocii Roosevelt, evreii americani erau mai activi politic decât oricând și își obținuseră un loc în administrația Roosevelt; dar pe tot parcursul crizei au rămas o comunitate împărțită, devastată de amărăciuni interne. Ce ar putea explica acest lucru? Oare legăturile dintre ei deveniseră atât de slabe încât nu puteau rezista în criză? ”

Cu toate acestea, există o opinie în lume că evreii, dimpotrivă, se ajută unii pe alții, rămân împreună. Dar citind dovezile istorice ale luptei lor constante, este greu de crezut în asta.

Răspunsul meu: Cu cât o națiune este mai dezvoltată, cu atât are mai multă ură până când începe să se corecteze. Această ură este inerentă naturii tocmai pentru a o transforma în conexiune și iubire.

Întrebare: Deci nu este vina nimănui? Dai vina pe natură?

Răspuns: Nu dau vina pe natură. Spun că acest lucru este inerent naturii în care nu există nici bine, nici rău. Și faptul că o persoană ia informații din natură și cum le folosește depinde de ea.

Ni se oferă o metodă de legătură numită Cabala, în care oamenii, apropiindu-se unul de altul, devin ca și cum ar fi un singur întreg. În acest caz, legătura dintre ele afectează restul lumii.

Dacă întreaga națiune evreiască ar încerca să se unească pe măsură ce cabaliștii încearcă să realizeze între ei, atunci în mod natural puterea lor de legătură, literalmente un gram din fiecare dintre ei, ar deveni o forță comună care afectează întreaga lume, iar națiunile lumii ar începe să se apropie unul de celălalt. Aceasta se numește „a fi o lumină pentru națiunile lumii”.

Din „Analiza sistematică a dezvoltării poporului Israel” KabTV, 18.11.19

Filed under: Antisemitism, Educatie, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→