Category Archives: Intrebare si Raspuns

Creatorul ca și numitor comun

Întrebare: Noi trebuie să ne conectăm într-o formă interioară, în dorințele noastre. Dar cum să mă apropii de dorințele unui prieten?

Răspuns: Pentru tine, înclinația ta către Creator este de ajuns. Doar cu această înclinație, fără a încerca să sapi mai adânc, tu te conectezi. Voi doi nu înțelegeți această dorință pe care Creatorul a plantat-o în fiecare dintre voi. Dar precis această dorință din prieten și doar ea, este importantă pentru tine. Aceasta este o înclinație subtilă pentru rafinarea sufletului. Iubești scânteia spirituală din prieten, înclinația lui către Creator. Caracterul lui și obiceiurile lui nu sunt importante pentru tine, doar Creatorul vă conectează, pentru că „în El inima ta se va delecta”. Este în El. Vrei să-l întâlneşti în Creator.

Celelalte dorinţe sunt conectate în moduri diferite; ele rămân în tine şi pur şi simplu cautaţi împlinire împreună. Dar practic aceasta nu este o unitate cu celălalt, este doar a profita de celălalt.

Şi noi, pe de altă parte, nu ne conectăm numai între noi. Lumina vine către noi şi ne dăruieşte deasupra dorinţelor noastre, ne conectează şi sălăşluieşte în conectarea noastră. Şi atunci noi toţi împreună suntem bucuroşi că i-am dat Creatorului posibilitatea de a fi revelat.

Atunci, pentru tine, este de ajuns să ai înclinaţia către adevăr, către Creator, către scop. Tu însuţi nu ştiu unde mergi, dar aspiraţia există deja şi tu trebuie permanent să te ridici şi să ţii la asta. Cum? Prin conectarea cu prietenii. Ca şi rezultat al acestui lucru, va apărea o aspiraţie suficientă în tine astfel încât lumina te va corecta, te va conecta într-o mare şi singură dorinţă în care vei revela pe Creator şi te vei delecta în asta.

Din zi în zi îţi va fi mai clar cum să foloseşti tot felul de motive pentru a te pregăti către noul stadiu. Nu vei reuşi să înţelegi în avans şi nu trebuie să ceri să înţelegi, ci să ceri forţa dăruirii „deasupra raţiunii”. Doar din această aspiraţie pentru dăruire deasupra raţiunii, înţelepciunea se va revela către tine şi tu o să ştii atunci.

Din partea întâi din Lecţiile zilnice de Kabbalah, 12/12/12, Scrierile lui Rabash

 

Nu pentru Ego = Deasupra Rațiunii

Întrebare: Noi trebuie să fim direcționați de ce vedem; noi trebuie să folosim simțurile noastre, cunoașterea și rațiunea. Și pe de altă parte este principul „deasupra raţiunii”, şi prin acesta, înţelepciunea Cabala extinde cercetările în modul în care cineva trebuie să treacă în mod corect de la înţelegerea proprie la ridicarea deasupra raţiunii.

Răspuns: Întreaga lume superioară există deasupta cunoaşterii noastre obişnuite, înseamnănd, deasupra egoului. În această manieră, „deasupra raţiunii” simbolizează nu pentru ego.

Prin asta, noi acoperim spaţiul dintre nivele.  Prin revelarea noii reţele de conectare dintre noi toţi, vedem asta ca fundaţia tuturor legilor naturii. E ca şi cum natura este aşezată pe acestă reţea şi noi începem să vedem părţi în diferite câmpuri, mecanisme, care activează oamenii. Noi penetrăm prin aceste nivele şi în comparaţie cu ele nivelul atomic este ceva inferior. Intenţiile sunt revelate înaintea noastră. Forţele care preced natura, carfe activează atomii, undele şi undele luminii.

În percepţia noastră noi păşim îndeaproape către început şi vedem totul prntr-o nouă intenţie, în Ohr Hozer, în Ohr Hassadim, deasupra înţelegerii noastre curente.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Kabbalah, 14/12/2012, „Pacea”

 

Scopul vieții este propria realizare spirituală

Întrebare: Studiind Cabala ne schimbăm din „naţiunile lumii” în „naţiunea lui Israel”. Dacă am înţeles corect, în atingerea dezvoltării spirituale noi avem parte de suferinţe mai mari decât „naţiunile lumii”? Sau noi înţelegem cauzele şi efectele relaţiilor?

Răspuns: Am mulţi prieteni din şcoală, universitate, cu care ţin legătura din când în când. Ei s-au dezvoltat, sunt oameni normali, dar ei nu mă înţeleg pe mine. În orice caz nu îi neglijez pe nici unii dintre ei; îi apreciez şi îi iubesc, dar pur şi simplu suntem oameni diferiţi.

Deci noi nu ne putem evalua în relaţie cu alţii. Pentru cineva e mai uşor, pentru altcineva este mai greu, fiecare are destinul lui. Singurul lucru pe care o persoană ar trebui să-l facă este să se realizeze pe sine aşa cum este.

Nu ar trebui să invidiezi pe nimeni spunând că el are noroc, că uite ce bogat este şi că altul este pierde vară, dar că totul este mai uşor pentru el, că al treilea a fost născut cu „o lingură de argint în gură”. Nu o să ajute cu nimic. Asta sugerează că tu nu ştii cum să te realizezi pe tine însuţi. Oamenii trebuie să înveţe asta.

Ia cele mai adevărate, adânci dorinţe, de care ţii, şi începe să fii tu însuţi. O să vezi că este cea mai tare stare. Nu vei fi fericit dacă schimbi locul cu o altă persoană. Doar realizându-te pe tine însuţi, prin a deveni similar cu Creatorul, o să fii umplut pe deplin.

În timp ce te dezvolţi, cu cât mai mult o persoană avansează, mai multă goliciune apare în el. Dar acel vid din interior, va fi umplut cu un sentiment de eternitate, perfecţiune, viaţă eternă şi un simţ al infinitului. O persoană vede universul de la început la sfârşit.

O persoană obişnuită din această lume, de exemplu, un păstor se plimbă prin natură, fluierând, simţindu-se bine, fiind în viaţă, cu nicio gjijă pe cap. Putem să-l invidiem? Bineînţeles, da. Dar invidie până la ce punct? Dincolo de toate, va veni un punct când va fi scos din programul lui.

Deci, nu te gândi la suferință. Realizează-te pe tine. Altfel, vei ajunge să-l blestemi pe Creator că te-a creat. Ce poate să fie mai rău decât asta? Deci să fim recunoscători!

Din Convenția de la Novosibirsk 9/12/2012, Lecția 5

 

 

 

Întunericul înaintea dezvăluirii

Întrebare: Care este starea obişnuită pe care o persoană o experimentează înainte de o revelaţie ?

Răspuns: Întuneric ,,,Ea simte că are nevoie de un nou combustibil, deoarece ultimul a fost deja epuizat. Ea descopera acest lucru, acum.

Ea vede spiritualitatea în Lumina Reflectată de Partzuf superior, în AHP superior care-i arată aceasta ca şi cum ar fi în mâinile celui de sus. Acum persoana simte că trebuie să crească la acelaşi nivel şi să adopte toate acestea, ea însăşi.

Apoi, trebuie să coboare din mâinile celui de sus să realizeze acelaşi lucru.

Aceasta se întâmplă de fiecare dată, sub fiecare nivel nou: există la început nivelul de jos, Katnut, apoi nivelul de sus, Gadlut

Prima parte a lecţiei zilnice de Cabala, 17.12.2012, Introducere la Talmud a celor 10 Sefirot

Deschideţi poarta şi vor intra…

Întrebare: Ieri, un prieten care a parasit grupul ceva timp în urmă, m-a sunat dintr-o dată şi mi-a spus că vrea să revină. Cum se trezeşte într-o persoană o astfel de deficienţă fierbinte? Cum putem să-i atragem pe cei care ne-au părăsit ?

Răspuns: Poate cineva să evite corecţia sufletului său ? Cel care a fost cu noi la un moment dat şi ne-a părăsit, va reveni. Vedeţi că nu reţin pe nimeni, nici măcar pentru o clipă. Dacă cineva vrea să plece, atunci lăsaţi-l sa plece, îi urez toate cele bune. Eu pot spune asta despre oricine, fără niciun regret, pentru că este destinul lui.

Noi trebuie să avansăm în conformitate cu legile naturii pe care cabaliştii ni le explică. Acestea sunt legile naturii şi nu există nimic artificial. Cabaliştii ne vorbesc despre psihologia umană şi cum să o utilizăm corect în scopul de a avansa, de a ajunge în partea superioară, să ne ridicăm la psihologia noastră interioară, spre o conexiune interioară, pentru a intra în lumea care este la originea particulelor elementare, fotoni, atomi, toată materia.

Trebuie să penetrăm acest domeniu unde forţa care susţine toată realitatea este ascunsă. Toate acestea se întâmplă în conformitate cu legi precise şi nu este nimic întâmplător aici. Avem nevoie să avansăm în acest sens şi urmare a progreselor înregistrate, un câmp de forţe puternice apar în jurul nostru.

Atunci, acesta va influenţa oamenii care au fost cu noi şi care au plecat, de asemenea oamenii la care încă nu a ajuns. Încărcătura lor, scânteia lor, punctul din inimă, potenţialul lor spiritual este încă scăzut, sau au studiat puţin şi au plecat, sau nu au ajuns la noi încă, dar sunt în aşteptare.

Ei sunt aproape de noi, dar câmpul nu este destul de puternic pentru a-i atrage. Câmpul nostru de forţă este încă mic şi ei sunt slabi în încărcătura lor. Dar, când câmpul nostru de forţă se va dezvolta şi va deveni mai puternic, el îi va atrage în interior. Apoi, vom vedea dintr-o data cum uşa se va deschide şi ei vor intra aici.

Acest lucru se va întâmpla, fără îndoială. Totul depinde numai de avansarea noastră şi trebuie să efectuăm corecţia, ca o datorie.

Deci, munca noastră este, în primul rînd, munca interioară spirituală. Trebuie să difuzăm materialele noastre peste tot în lume, în timpul nostru liber, şi pentru această muncă avem fabrica noastră Cabalistă. Aceasta este lucrarea externă, dar 90% din munca noastră trebuie să fie consacrată muncii interioare. Toate forţele noastre şi toată atenţia trebuie să vizeze avansarea noastră interioară.

Noi realizăm difuzarea externă în afara grupului internaţional pentru avansarea noastră, deoarece noi depindem de societatea extinsă.

Prima parte a lecţiei zilnice de Cabala din 17.12.2012, Introducere la Studiul celor zece Sefirot.

A creşte importanţa

Întrebare: Să spunem că Creatorul desenează nouă o poză cu cineva incapabil să convieţuiască cu o problemă sau să iasă dintr-o situaţia proastă. Este o manifestare a slăbiciunii grupului? Cum ar trebui să reacţionăm la situaţia aceasta?

Răspuns: Nu putem să spunem că este o consecinţă a muncii grupului. Noi suntem legaţi de întreaga lume. Grupul în care suntem acum nu este un grup mic de persoane, așa cum se obișnuia să se studieze acum 1.000 de ani, când lumea a început să se dezvolte în mod egoist. De exemplu, grupurile lui ARI, Ramchal, Rabbi Simon, sau ale lui Rabbi Akiva erau detaşate de restul lumii.

Lumea, asa numita parte a ei din Babilon, s-a dezvoltat în mod egoist, unde grupurile cabalistice avansau independent. Ei obişnuiam să discute numai în grup numai ce aparţinea de grup.

Astăzi, lumea avansează în general; a devenit globală. Acum avansăm nu pentru că merităm sau nu merităm dar pentru că trebuie să ne mişcăm înainte de dragul corectării lumii. Deci nu putem spune că cineva a simţit sau s-a elevat ca rezultat al muncii interne în grup cu un grup particular sau cu orice alte grupuri; noi suntem toţi interconectaţi îndeaproape. Azi aceste probleme nu pot fi rezolvate în felul acesta.

Din Convenţia de la Novosibirsk, 8/12/12 Lecţia 4

Când scopul nu este important

Întrebare: Ce să facem dacă ne lipsește importanța scopului ? Se întâmplă tot timpul: oamenii vin în clasă și adorm. Ce metodă trebuie să folosească un grup pentru a evela măreția Creatorului și importanța scopului?

Răspuns: Nu contează dacă cineva adoarme. Se întâmplă uneori! El a venit în clasă cu ultima forță și a adormit. Și ce? Ce putem să facem în legătură cu asta? Cum putem să-l trezim dacă el este „mort”?

În acest moment el nu este o fiinţă umană, mai degrabă o „plantă”. Nu poţi să-l inspiri în acelaşi timp. Oamenii au nevoie de somn, nutriţie şi alte necesităţi naturale. Nu poţi să faci nimic în privinţa asta; tu trebuie să iei doar considerare. Nu poţi să ceri nimic de la prietenii tăi, decât dacă ei dorm cel puţin 5-6 ore şi mănâncă de câteva ori pe zi.

Întrebare: Asta este clar. Deşi încă nu este clar pentru mine cum grupul ar trebui să crească importanţa ţelului.

Răspuns: Grupul ar trebui să aibă această grijă în termeni obişnuiţi, dar nu promovând slogane de care oamenii sunt plictisiţi să audă. Trebuie să vedem că oamenii „simt asta până în măduva oaselor”.

Cum putem să facem asta? Încearcă! Gândeşte-te la asta tot timpul. Dacă continui să te gândeşti la asta va avea un impact. Asta este munca noastră și nu putem să scăpăm de ea. Suntem conduşi de egoism. În asta suntem opuşi Creatorului.

Când avansăm la următorul nivel ne vom confrunta cu condiţii extreme şi diferite ale muncii spirituale: ură, dificultăţi şi dezamăgiri.

Toate vin de la Creator! Trebuie să fim de acord cu el, mai puțin în cazul în care  cineva face o „gaură în barcă”, care ar putea să facă rău muncii noastre spirituale. În acest caz aveți dreptul să luțai aceea persoană din barcă şi să o dați afară din grup.

Cu toate astea dacă adoarme ar trebui să-i punem o pernă sub cap, aşa cum ai face pentru copilul tău.

Din Convenţia de la Novosibirsk 8/12/12, Lecţia 4

 

Porunca de a iubi

Întrebare: Ce înseamnă a fi pe placul Creatorului ?

Răspuns: Încântare, satisfacţie, a face plăcere Creatorului, a iubi Creatorul, toate acestea sunt cuvinte foarte frumoase. Dar cum putem iubi o forţă, chiar dacă este eternă şi guvernează tot ce există ? Toate acestea sunt spuse unei persoane pentru a fi ajustate cumva.

Noi nu venim în dragostea pentru Creator decât prin dragostea pentru alţii. În articolul intitulat Un comandament exista o instrucţiune : să ajung la dragostea pentru Creator.

Dar cum putem fi comandaţi, obligaţi sa iubim? Nu este posibil decât atunci când lucrăm la dragostea pentru celălalt, realizăm o bază comună a aspiraţiilor spre celălalt, construim o legătură comună deasupra egoismului şi le acoperim cu dragoste reciprocă.

Este scris: Dragostea acoperă toate păcatele. Când vom construi o proprietate de conexiune reciprocă şi vom dori să fim cu toţi prietenii în timp ce construim dragostea în interior, atunci în egoismul nostru apare o structură complet nou: adeziunea reciprocă, integrarea reciprocă.

Dragostea înseamnă ca eu să iau toate dorinţele voastre, să am grijă de ele, gândindu-mă doar la modul de a le umple în timp ce voi vă gândiţi la mine, şi aşa mai departe.

Dragostea este satisfacerea dorinţelor celuilalt în în loc de dorinţelor mele. Dacă aş organiza astfel de condiţii în mine, voi face să crească un vas care va lucra pentru dragostea de dăruire, fără rezerve.

Şi acest vas comun pe care suntem gata să-l realizăm împreună conţine componenta colectivă numită Dragostea pentru Creator.

Vom începe să experimentăm nu numai vasul comun, atitudinea noastră pentru ceilalţi, dragostea pentru ei fără rezerve, dar vom începe să simţim ce ne umple pe acest drum. Această senzaţie este numită Creator, Bore în ebraică (BO – vino, RE – vezi). Când ne-am creat un vas spiritual colectiv, Creatorul este revelat ca rezultat. Prin urmare, Mitzvah este simplu: Să iubeşti pe aproapele tău. Prin dragostea pentru celălalt, în vasul creat, veţi simţi dragostea pentru Creator şi, respectiv, dragostea Lui pentru voi.

Întrebare: Care este scopul final al acestei lucrări ?

Răspuns: Este vorba de faptul ca aţi ajuns la asemănare completă şi adeziune cu El, în propriul nostru egoism corectat. Acesta este modul în care vă ridicaţi la nivelul Creatorului. Acesta este scopul final al creaţiei.

Veţi începe să simţiţi un sentiment de totală adeziune cu El, dar nu vă veţi dizolva în acesta, deoarece vasul vostru rămâne cu voi.

Cu alte cuvinte, senzaţia de a fi opus nu este distrusă, aderarea la Creator se produce deasupra; în caz contrar, ar avea loc anihilarea reciprocă. Prin urmare, trebuie să considerăm egoismul nostru ca un ajutor pentru a înainta. Trebuie să-l tratăm cu respect, pentru că este imaginea inversă a Creatorului. În schimb, lumea noastră este imaginea Sa inversată la nivelul nostru.

Congresul Novossibirsk, 08.12.2012, Lectia 4

În vâltoarea bătăliei cu morile de vânt

În loc să țin de principiul „Nu este nimeni în afară de El” gândurile mele depind de alţi factori pe care îi văd în faţa mea. În loc să ne uităm înainte şi să vedem dincolo de oameni, în spatele mecanismului, dincolo de toate fenomenele naturale şi să-l vedem doar pe Creator şi pe mine, eu, ca un miop, mă uit la obiectele care sunt mai aproape de mine şi le văd ca şi factori de care depinde libertatea mea. Ca şi Don Quijote, lupt cu morile de vânt, într-un scenariu fără viaţă.

Ca şi rezultat Creatorul trebuie să intensifice răul şi suferinţele, ca să pot avea o privire mai bună cu privire la ce depinde viaţa mea. El face aşa încât să nu fiu capabil să mă opresc din această căutare.

Vedem asta în exemplul statului Israel: Ahmadinejad, Hamas, ameninţări, rachete, Mubarak în loc de Sadat, Mursi în loc de Mubarak… Creatorul înăspreşte inima Faraonului. De ce asta? Pentru că poporul evreu nu vrea să vadă motivul real pentru ce se întâmplă toate aceste lucruri. Între timp, toate motivele minore, au scopul pentru un singur lucru – a-l aduce pe Israel la Creator, deci trebuie să le fim recunoscători pentru asta. Sunt doar motive.

În concordanţă, oamenilor li se cere să fie un pic mai deştepţi pentru a vedea cu cine au de-a face şi cine conduce lumea. Problemele doar ne reamintesc care este scopul, şi este uşor să scăpăm de ele dacă ne întoarcea către Creator. Dar nu ne întoarcem la El ca să primim „recompense”, ci pentru a ne corecta pe noi, în funcţie de a fi în adeziune cu El şi astfel să-i aducem mulţumire. Atunci „semnalele de amintire” vor fi anulate, şi atunci „îngerul morţii” se va transforma în „îngerul sfânt”.

Întrebare: Deci cu cine muncim, cu un grup sau cu lumea exterioară?

Răspuns: Toată realitatea, inclusiv lumea externă, inclusiv eu şi grupul, sunt în Creator. Lumea exterioară îmi dă un impuls negativ (1), prin constanta îndreptare a mea către Creator (2). Dar eu ştiu că nu mă pot întoarce către El în mod direct. Prima dată trebuie să mă întorc către grup, apoi împreună cu ei către Creator. Doar atunci voi avea un vas, o dorinţă pentru acest lucru, şi nimic nu mă va ajuta dacă muncesc individual.

Din partea a 3-a a Lecţiei Zilnice de Kabbalah 12/12/12, Scrierile lui Rabash

 

Un măgar care nu suportă o greutate mai mare

Întrebare: Unul dintre prietenii noștri din grupul virtual intenționa să vină la congres dar în ultimele minute a returnat biletul. Cum să susținem prietenii din astfel de grupuri?

Răspuns: Acest lucru ar trebui să fie privit simplu: Creatorul vrea să-i arate dacă a ales sau nu calea corectă. Lăsați-l să verifice.

Trebuie să-l tratați ca pe un prieten: Sunt urcări și de asemenea sunt coborâri și ambele vin de la Creator. Trebuie să fii cu adevărat un sprijin și un ajutor pentru un prieten și restul ține de El.

Se spune că o persoană ar trebui să fie ridicată de două ori. Dacă ți vezi prietenul cu „măgarul” (egoismul) lui, iar acest „măgar” este doborât de greutatea sa, însemnând că dorinţele egoiste a prietenului îl doboară şi cade, atunci trebuie sa ajuţi „măgarul” să se elibereze de greutatea sa, să ridici înapoi şi să-l încarci din nou. Dacă „măgarul” cade din nou, atunci trebuie să repeţi această acţiune. Oricum, dacă el cade pentru a treia oară atunci poţi să-l laşi în pace.

Din Convenţia de la Novosibirsk 8/12/2012, Lecţia 4