Category Archives: Lectia zilnica

Să nu faci rău grupului

Întrebare: Cum este posibil să atingem o așa de mare senzație a importanței grupului, astfel încât o frică reală de a nu-i face rău se va trezi în noi? Cum pot să îmi dezvolt această senzație astfel încât să nu mă părăsească? Sau și asta este ”deasupra rațiunii”?

Răspuns: Îngrijorarea de a nu face rău grupului apare gradual, sub influența Luminii Înconjurătoare (Or Makiff).

Frica pentru grup, faptul că mă pot ține și să lucrez pentru Creator, și mișcarea către Creator, senzația responsabilității că asta depinde de mine – toate acestea se trezesc sub influența Luminii Superioare.

Nu pot să o construiesc  într-o manieră artificială. Pot încerca să fac acținuni îndreptate spre asta, dar nu mai mult.

Eforturile noastre ne vor duce gradual spre asta, dar omul trebuie să caute constat în el dacă această stare se trezește deja.

Din Lecția Zilnică de Cabala din 17.02.2014

Din Egipt în Pământul lui Israel

Întrebare: Ideea că în spionii trimişi să spioneze în pământul lui Israel au apărut dorinţe negative, este des menţionată în Midraş Raba.

Răspuns: Problema este că există o slăbiciune iniţială în om, opusă eforturilor care îi permit acestuia să intre în pământul lui Israel. De fapt, care este diferenţa dintre deşert şi pământul lui Israel? În deşert, poţi să fii doar la nivelul lui Bina, dar atunci când intri în pământul lui Israel, trebuie să urci la nivelul Hohma, pentru că acolo începi să lucrezi cu dorinţele egoiste. Ele apar înainte ta şi tu realizezi că acum este o paradigmă total nouă, o atitudine total diferită faţă de ego. Acum, poţi să începi să îl aduci înapoi.

Ai obţinut ego-ul în Egipt şi l-ai absorbit. Ai fost sub dominaţia lui şi în cele din urmă l-ai făcut chiar mai egoist decât egipteni însăşi. În afara de asta, ai fost scos afară din Egipt, adică din vasele lor. Ţi-ai respins dorinţele egoiste în timpul celor 40 de ani de călătorie în deşert şi ai învăţat să te ridici deasupra lor, până ai reuşit să faci asta. Apoi, a fost o pauză şi nu le-ai folosit deloc. Acum, când intri în pământul lui Israel, ridici din nou Egiptul în tine şi gradual reînvii egoul şi începi să îl foloseşti din nou.

Totuşi, acum îl transformi în pământul lui Israel, pentru că dorinţele egiptene sunt total transformate şi îndreptate spre Creator, spre atributul de iubire, de dăruire. Astfel, toţi uriaşii (adică toate obstacolele) ne par incredibil de mari pentru că, după ce am fost în deşert unde eram obişnuiţi să mâncăm MAN numai în relaţia cu Creatorul şi întotdeauna am aspirat să atingem nivelul dăruiri, trebuie acum să îl readucem pe Faraon înăuntrul nostru, să eliberăm acest câine rău şi să începem să lucrăm cu el.

Acestea sunt cele mai teribile dorinţe egoiste, pe care trebuie să învăţăm să le depăşim. De aceea este spus că şapte naţiuni de luptători ne aşteaptă în pământul lui Israel, cu care trebuie să luptăm şi să îi cucerim.

În acest el operează în noi Egiptul şi, de aceea, în fiecare zi, omul trebuie să îşi imagineze că tocmai a ieşit din Egipt şi astfel construieşte pământul lui Israel, făcând egoul intern extern. Apoi, Muntele Sinai devine un munte sfânt, peste care este construit templul.

Din emisiunea de pe Kab Tv, „Secretele Cărţii Eterne” din 02.04.2015

Urcand Muntele Egoismului Nostru


Intrebare pe care am primit-o:  Simt ca in urma muncii pe care o depun, se dezvaluie in mine un rau mai mare . Stiu ca ar trebui sa daruiesc la majoritatea grupului in conformitate cu principiul, „iubeste-ti pe aproapele tau ca pe tine insuti”, dar sunt uimit de cat de mult rau nejustificabil exista … Ce trebuie sa fac?
Nu am fost capabil sa daruiesc si sa indeplinesc functiile mele in grup. Chiar m-am distantat de grup. Am senzatia ca acum urmez principiul, „fiecare persoana judeca in functie de propria nevoie.” In plus, nu mai am nici o dorinta de a darui pentru ca ma simt nesigur. Nu pot sa imi vindec mintea sau inima de aceasta problema. Cum ar trebui sa continui?

Raspunsul meu: Trebuie sa te opresti complet sa ii critici sau sa ii consideri pe ei ca fiind problemele tale. In realitate doar tu ii percepi in acest fel. Fiecare dintre noi are o dorinta necorectata, iar prin ridicarea deasupra acestei dorinte, vom atinge Lumea Infinitului.
Dorinta, in toate cele cinci lumi, este necorectata. Si cu cat mai mare este dorinta ta, cu atat mai mare vei fi o data ce o  corectezi. Pentru moment, trebuie sa faci ceea ce ti se cere de fiecare data. Acesta este modul in care vei actiona, pas cu pas, in directia scopului, prin corectarea dorintei tale. Si acesta este modul in care noi urcam muntele.

Atunci când corectezi pe toată lumea, te corectezi pe tine

Baal HaSulam, „600 000 de suflete”: „Chiar dacă un singur om vine înainte Stăpânului său în totală penitenţă, Regele Mesia va veni imediat.” Asta însemnă că oricine ar fi fost, chiar dacă este doar un singur om într-o generaţie, care a fost recompensat ca el să îşi extindă sufletul, va putea să recompenseze întreaga sa generaţie, deoarece toţi cei care sunt îndatoraţi, scutesc publicul prin sarcina lor, şi el poate face mult rugându-se până când recompensează întreaga generaţie.  

În articolul „600 000 de suflete”, Baal HaSulam ne povesteşte despre structura sufletului în forma sa întreagă şi integrală, când toate părţile sale sunt interdependente reciproc, când nu mai există părţi separate ci o singură structură pe care o vedem despărţită, spartă şi împrăştiată pe mari distanţe, doar datorită ego-ului nostru corupt.

Adevărul este că suntem cu toţi într-un singur sistem, un sistem minunat, într-un singur suflet numit Adam. La început, această structură s-a numit Adam HaRişon (Primul om), şi a fost structura pe care a creat-o Creatorul, iar apoi a spart-o.

Trebuie să reconstruim această structură, adică să ajungem la aceeaşi senzaţie, aceeaşi recunoaştere, dar prin propriile forţe. Acesta este motivul pentru care noi nu obţinem forma lui Adam HaRişon, ci forma lui Adam care este de 620 de ori mai de înţeles şi care Îl simte pe Creator în interiorul său.

Deoarece toate părţile sunt interdependente şi conectate una de alta, fiecare corectează pe fiecare, pentru că o parte nu poate să fie corectată fără să îşi corecteze încorporarea în toate celelalte părţi, până când toate îi răspund şi devin încorporate în ea.

Acesta este motivul pentru care fiecare parte devine întreg numai dacă întreaga structură este un întreg. În această structură există diferite roluri importante, dar aceste roluri sunt împlinite în încorporarea reciprocă. Există profeţi şi Moise în fruntea lor, preoţi şi Leviţi – Cabaliştii tuturor generaţiilor care au atins deja realizarea întregului suflet şi sunt încorporaţi în el, adică în roluri care sunt diferite niveluri spirituale conform cu importanţa lor în sistem.

Există câteva faze în încorporarea reciprocă: de trei ori câte două mii de ani, sau 125 de niveluri.

Fiecare trebuie să fie corectat pentru ca totul să fie corectat. Numai dacă fiecare corectează pe toată lumea, cu excepţia lui însuşi, poate astfel să se corecteze şi pe el. Aceasta este intenţia.

Trebuie să se anuleze în faţa tuturor pentru a corecta pe toţi. Acesta este rolul său în a avea grijă de toţi, în acceptare, în supunere. Pe de o parte, trebuie să se ridice deasupra tuturor pentru a vedea că depind cu toţii de el. De fapt, Domnul l-a ales pe el şi el trebuie să se corecteze pentru că nimeni nu poate să îi corecteze partea lui.

Nu contează cine este: cineva care stă în spatele cutiei milei sau un prinţ. De fapt, există o corelare opusă între Lumină şi vase, iar în vasul general toate părţile sunt la fel de importante în ceea ce priveşte sfârşitul corecţiei. Dacă o singură parte nu este corectată, încorporarea sa cu celelalte părţi nu este corectată.

În consecinţă şi toate celelalte părţi nu sunt corectate datorită acestei părţi şi nu îşi pot nici ele corecta încorporarea în cealaltă parte. Este o reacţie în lanţ şi în cele din urmă întregul sistem poate fi corupt datorită unei singure şi mici componente.

Din pregătirea pentru lecţia zilnică de Cabala din 3/21/14

Vremea “inotului in directia curentului” a trecut


In Introducerea la Talmud Eser Sefirot, Baal HaSulam scrie despre dorinta unei persoane de a intelege clar sensul vietii sale. El spune ca “Totusi intrebarea “Care e scopul vietii mele?” e mai acuta si rascolitoare ca niciodata. Cateodata ne ia prin surprindere, ne macina gandurile, ne umileste adanc, pana sa descoperim faimosul siretlic de a inota fara sa gandim in curentul vietii ca si pana acum.“

Oamenii au dorinte mici, precum copiii: ei vor ordine. Isi impun limite si traiesc in aceste limite care le confera senzatia de siguranta. In plus, acesti oameni vor ca relatiile lor cu altii si respecte ordinea ierarhica. Ei vor sa stie daca “aceasta persoana e superioara sau inferioara ierarhic mie. De aceasta trebuie sa ma tem, pe cealalta trebuie sa o respect.”

Multi politicieni, psihologi si sociologi folosesc acest lucru in avantajul lor, chiar si religia se bazeaza pe asta. De-a lungul istoriei, oamenii s-au temut de fortele naturii, crezand ca acestea sunt mai puternice decat ei. Ei au incercat sa le niveleze tratandu-le cu respect si formand astfel sisteme speciale prin care isi exprima atitudinea lor fata de fortele naturii.

Asa a fost creata religia. Si ea a fost buna pentru oameni pentru ca le-a oferit o perspectiva clara asupra ce se cerea de la ei. Aceasta institutie era satisfacatoare pentru toti, pentru ca oferea un scut pentru toti oamenii.

Astazi insa traim in alta epoca. Acum dorinta de a primi placere a depasit orice limita. Indiferent ca oamenii sunt seculari sau religiosi, ei nu se mai pot multumi cu setul de limite prestabilite. Ei nu mai pot “inota in directia curentului ca pana acum.”

In trecut, oamenii isi indeplineau sarcinile fara o analiza sau discutie inainte. Ei actionau in anumite feluri, si erau multumiti pentru ca stiau ca asa isi traiesc corect viata. Astazi insa, oamenii nu mai pot fi satisfacuti de acest stil de viata, pentru ca niciuna dintre actiuni nu le ofera raspunsul la intrebarea “Pentru ce traiesc eu?”

Sa daruiesti celorlalti este implinirea perfecta


O intrebare pe care am primit-o: Daca lumea va atinge un punct in care toti vor avea un standard de viata mediu si nimeni nu va mai trai sub acest standard, atunci ce-i va determina pe oameni sa se dezvolte in continuare? Ce ii va determina pe oameni sa inainteze in dezvoltarea lor?

Raspunsul meu: Daca o persoana simte placere din a darui celorlalti, daca simte ca unindu-se cu altii ei creeaza un singur vas, in interiorul caruia el simte Forta Superioara ( Creatorul), atunci intelegerea mereu crescanda a Creatorului pe care o simte va fi scopul sau si rasplata sa. Cand o persoana construieste nivelul “ uman” interior daruind celorlalti, ea isi corecteaza atitudinea fata de ei, si aceasta o face asemeni Creatorului. Astfel, ea urca cele 125 de trepte spirituale catre Corectia Finala.

Cand avanseaza spiritual, ea simte satisfactie si implinire, si astfel ajunge aproape de Creator. Implinirea pe care o simte din aceasta este perfecta. Nu este temporara si trecatoare, ci eterna. Persoana e implinita complet, nelasand niciun spatiu gol. Mai mult, obtine continuu noi posibilitati pentru impliniri chiar mai marete.

Libertatea imaginară și adevărată, Partea 5 Libertate după soluționarea problemei

Întrebare: Ca și copil, am avut mereu senzația că toată lumea este un vas. Cerul era capacul și eu eram la fundul vasului ca o mică insectă.

Toate poveștile despre Pământ ca fiind rotund și larg au devenit necredibile în comparație cu sentimentul interior că eram izolat, închis, prins fără scăpare. Ce este acest sentiment?

Răspuns: Acesta este un sentiment foarte adevărat despre lumea noastră închisă. În plus, aceasta este închisă astfel încât, pe de-o parte, ne vedem pe noi într-un fel de spațiu imens, dar pe de altă parte, acest spațiu este mort, nu are nimic în el.

Și chiar dacă am fi existat nu în această minge mică, dar într-o altă galaxie, ar fi fost același lucru, nu aș fi capabil să scap de mine. Doar că acolo ar fi fost alte condiții  ale naturii neînsuflețite, și ce altceva?

Noi chiar suntem într-o “oală cu un capac”, și dacă nu ieșim din această situație, atunci putem să ne așteptăm la un sfârșit amar, nu este nimic de făcut aici. Dar acest sentiment îi ajută pe oameni să ia în considerare de ce natura ne-a facut ființe inteligente și ne-a dezvoltat de la niște particule neînsuflețite la cele mai complexe organisme; până la urmă, nu se poate ca acest lucru sa fi fost fără scop.

În măsura în care pare, în spatele trupului fizic, intern, psihologic(care este chiar mai intern), mai există abilități suplimentare și posibilități, forțe secrete și caracteristici care trebuie descoperite în noi.

Cum omul o dată a apărut dintr-o maimuță, așa și umanitatea trebuie să aibă altceva în dezvoltarea sa internă. Noi mergem spre ea și Înțelepciunea Cabalei ne explică cum să ne dezvoltăm în noi înșine.

Astăzi umanitatea a atins deja un sentiment de confruntare finală în relațiile sale mutuale, și asta trebuie rezolvată deoarece dependența constantă de confruntare între națiuni și oameni este foarte primitivă, limitată, închisă și nu ne permite să ne detașăm de acest vas gigantic al lumii noastre.

Deci aceeași unitate care astăzi domina peste mase mai mari și mai largi o să ne aducă soluția acestei probleme. Vedem conform depresiei pătrunzatoare din lume, conform nevoilor de îmbrățișări, conform războaielor și tulburărilor fără sfârșit, că umanitatea caută o scăpare, dar nu știe ce să facă.

Oamenii se întorc din nou la religii și nu găsesc nimic în ele, ceea ce înseamnă că o opoziție apare printre oameni.

Asta este o căutare a soluției problemei. Este mai profundă decât libertatea sau lipsa de libertate. Cu alte cuvinte, dacă văd un fel de scop în fața mea dar care nu oferă libertare, o să-l accept, iar dacă nu văd scopul, este deja sfârșitul.

Dar cât de mult este acest scop conectat cu libertatea, nu știm. De fapt, este întotdeauna conectat cu libertatea, dar astăzi noi nu înțelegem ce înseamnă asta.

Potrivit Cabala, dacă vrei să fii liber trebuie să încetezi să te îngrijorezi cum să intrii mai înăuntrul tău și trebuie să începi să lucrezi înafară, pentru binele altora.

Și atunci când în loc să te îngrijorezi pentru tine, începi să-ți faci griji pentru alții, în loc să te iubești pe tine, îi iubești și îi simți pe ei, și ei devin singura ta sursă de grijă și iubire, gânduri și unități, atunci o să fi liber. Liber de ce? Liber de tine. Doar în acest caz avem posibilitatea să ieșim din noi.

Altfel, mereu o ne înșelăm pe noi, susținând că nu suntem egoiști, că suntem liberi, și lucruri de genul ăsta. Având în vedere că ego-ul ne cuprinde în acest “vas” general, este normal că este maestrul sclavismului aici.

Va continua..

Din emisiunea de pe Kab TV “Ultima generaţie” din 11.06.2015

 

Dar toate necesitatile ar trebui să fie dedicate daruirii


Intrebare: Cum pot oamenii sa determine ce este o necesitate in zilele noastre ?

Raspunsul meu:  Nivelul necesitatii este in zilele noastre la un nivel mediu al existentei, raportat la locul unde locuieste respectiva persoana. Exista multe metode pentru a verifica media nivelului. Baal HaSulam vorbeste despre aceasta in detaliu in articolul Generatia Viitoare. El se refera la crearea de diverse comisii care vor verifica nevoile actuale ale fiecarei persoane, si le vor satisface.

Toate acestea sunt masurate in conformitate cu nevoile unei persoane medii. Sa spunem ca fiecare familie trebuie sa aiba o camera pentru fiecare din membri sai. Fiecare persoana trebuie sa aiba un servici. Familia trebuie sa aiba o masina pentru a ajunge la servici si pentru alte nevoi. Toate acestea sunt determinate in conformitate cu schimbarile ce apar in lume. Tinand cont de toate acestea, o familie trebuie sa aiba tot ce e nevoie pentru o viata normala.

De fapt, problema nu consta in ‘ceea ce ai’, ci in atitudinea indreptata spre aceasta. Cu toate acestea, Creatorul nu vrea ca tu sa suferi. Scopul creatiei este de a incanta creaturile. Prin urmare, iti adaptezi viata pe pamant la nevoile corpului tau fizic – nici mai mult nici mai putin.

Trebuie sa iti satisfaci nevoia de mancare, sex, familie, bogatie, onoare, putere si cunoastere.Nu ar trebui sa simti nici o lipsa in aceste dorinte, si ele trebuiesc satisfacute cu masura, care este o necesitate esentiala pentru viata in corpul animal. Tot ce este mai mult decat necesitate trebuie folosit pentru a darui celorlalti oameni.

Înțelepciunea Cabala: Teoria și practica iubirii

Întrebare: Am remarcat o ușoară tendință în lecțiile dumneavoastră și în aparițiile publice. M-am uitat din nou la videoclipurile cursurilor din 2002-2004, unde predați înțelepciunea Cabala într-un fel științific, folosind grafice, desene, termeni și explicații științifice.

Cursul virtual din 2002-2004 este foarte greu pentru începători pentru că ați început folosind termeni foarte complecși chiar de la primele lecții. Ați spus de fapt că este în regulă să nu înțelegem și că cel mai important lucru este ca o persoană să asculte iar Lumina Superioară care va coborî va revela tot. În ultimii doi ani, totuși, în cursul Prefață la înțelepciunea Cabala din anii 2012-2013, de exemplu, puneți mai mult accent pe relația dintre oameni și pe atitudinea față de lume, pe psihologie, conexiune și unitate. Dar este posibil să atragem Lumina Superioară și să descoperim eternitatea spirituală doar prin îmbunătățirea relațiilor noastre cu lumea și cu ceilalți oameni?

Răspuns: Trebuie să citiți câteva articole de Baal HaSulam pentru a înțelege că principalul scop al înțelepciunii Cabala este de fapt cultivarea dragostei pentru toate părțile creației.

Dar pentru că cei care vin să studieze înțelepciunea Cabala sunt egoiști, la fel ca toți ceilalți oameni, studiul nu începe direct cu învățarea atingerii iubirii pentru toate celelalte ființe create, ci cu articolul lui Baal HaSulam Prefață la înțelepciunea Cabala. Numai după aceea începe explicarea înfăptuirii concrete a înțelepciunii Cabala prin revelarea Creatorului în interiorul unei persoane (potrivit feței și imaginii Lui, potrivit legii echivalenței de formă).

Existenta in Spiritualitate


Intrebare: Cum se vor simti oamenii atunci cand Creatorul li se dezvaluie?

Raspunsul meu: Imaginati-va ca fiind un bebelus de doua zile. Prima senzatie e aceea ca cineva are grija de tine. E o senzatie similara, ca cineva mare te trateaza cu grija, afectiune, tandrete si caldura. Nu esti capabil sa Il intelegi, dar te afli complet in puterea Lui. Stii ca e El si nu altcineva care are grija de tine si iti ofera toate lucrurile bune.

Treptat intreaga omenire va incepe sa simta grija si influenta guvernanta a Fortei Superioare – singura din intreaga lume. Omenirea va simti ca este salasluita in interiorul acestei Forte unice, acestei dorinte, acestui program.

Avem un singur punct critic, de care vorbea Regele David in Psalmi. El nu stia de ce ne-a fost oferita. Si aceasta e diviziunea intre ceea ce este in exterior (”yesh mi yesh“) si ceea ce este dincolo de absenta (”yesh mi eiyn“). Dincolo de acest punct de turnura, o persoana se poate afla in afara sinelui si observa actiunile Creatorului si ale lui. Atunci ea va exista in spiritualitate si va realiza, cu inima si nu cu mintea, ca e in comuniune cu intregul sistem. Atunci isi va percepe semenii ca prieteni apropiati si nu ca straini.