O persoana este o mica lume, ceea ce inseamna ca intreaga lume este inauntrul meu. Eu stau cu fata la Lumina Superioara si la Creator, cu toate proprietatile si caracteristicile mele interne. Sunt incapabil sa-mi imaginez altceva in afara de mine.

Deja am trecut prin suficienta pregatire, pentru a evita sa asociem ceea ce este scris in Zohar cu imagini din lumea noastra, cu istoria sau cu geografia. Acum, putem sa vedem textele ca descriindu-ne pe noi insine, pe Creator si ecranul dintre noi si El. Acum, trebuie sa incercam sa vedem sistemul si structura relatiei pe care trebuie sa o construim intre noi si El.

Ecranul nu este doar o partitionare intre mine si Creator, ci este un intreg sistem. La urma urmei, eu sunt doar un punct de dorinta, creat “din nimic”, iar Creatorul este si El tot doar un punct, o scanteie de Lumina care m-a creat pe mine, punctul de dorinta.

Ecranul se refera la un sistem urias care exista intre ambele puncte: eu (un punct negru) si Creatorul (un punct de Lumina alba). Ecranul nu este pozitionat deasupra dorintei de a primi placere, ci este inclus in aceasta dorinta. Cu ajutorul ecranului, pot sa calculez cat de aproape pot sa-mi aliniez dorinta ca sa se potriveasca peste Lumina; de aceea, ecranul trebuie sa imbratiseze complet dorinta mea.

Rosh (capul) lui Partzuf este locul in care decid ce parte a dorintei mele va fi atasata de Lumina. Partea din dorinta mea pe care sunt capabil sa o aliniez cu Lumina se numeste Toch (partea interioara) a Partzuf. Partea pe care inca nu pot sa o aliniez cu Lumina se numeste Sof (capatul) lui Partzuf.

Ecranul functioneaza in toate aceste parti, fiind un sistem care ma conecteaza cu Creatorul. Sistemul e impartit in trei parti:

1. Rosh, capul lui Partzuf, care face o clarificare si o calculare
2. Toch, partea interioara a lui Partzuf, care primeste Lumina si realizeaza asemanarea cu ea in actiune
3. Sof, capatul lui Partzuf, in care se face un calcul separat cu privire la incapacitatea mea de a fi asemenea cu Lumina

Nu e destul ca eu sa decid doar ce parte din dorinta mea o pot face asemenea Creatorului si sa dau restul la o parte. Trebuie sa vad si ce parti nu pot sa aliniez cu Creatorul si de ce. Sfarsitul lui Partzuf trebuie sa fie la fel de limpede ca si partea sa interioara.

Gazda ma intreaba despre fiecare detaliu marunt. “De ce nu vrei sa accepti in el Lumina de la Mine?”. Si atunci eu trebuie sa verific acel detaliu si sa-mi explic de ce nu pot sa primesc in interiorul sau. Ca urmare, ecranul e un intreg sistem de conexiune intre mine si Creator; nu este pur si simplu partitionarea pe care o desenam in ilustratiile noastre.

Atunci cand studiem Zoharul, invatam mereu despre acest sistem – despre conexiunea dintre noi si Creator. Eu sunt dedesubt, iar Creatorul e deasupra, iar intre noi se afla un intreg sistem, pe care il numim “ecran”, care e format din trei parti principale. Acest sistem cuprinde toate lumile.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Zohar: Fiii lui Aaron s-au imbatat cu vin. Cine i-a lasat sa bea vin? E posibil ca ei sa fi fost suficient de desantati incat sa se imbete cu vin?

Desigur, ei s-au imbatat cu vin, asa cum e descris de versetul “Au adus Creatorului un foc strain”. Asta inseamna ca nu puteau suporta Lumina pe care trebuiau s-o accepte de dragul daruirii.

Dar un verset diferit spune, “Si aceasta era pentru a se ascunde de sotia altuia.“ Totusi, ele inseamna acelasi lucru.

Trebuie sa ne amintim ca totul se intampla inauntrul unei persoane. Aaron reprezinta calitatea Hesed (mila) care se dezvolta prin depasirea dorintei egoiste, necorectata inca. Totusi, aceasta dorinta e trezita doar in persoana care doreste sa studieze Kabbalah.

Cand o corectam, ne ridicam toate dorintele si atingem astfel o asemanare mai mare cu Creatorul. Fiii lui Aaron reprezinta dezvoltarea subsidiara acestei calitati, care depinde la randul ei de depasirea egoismului propriu.

Vinul reprezinta Lumina Hochma. A bea vin si a te imbata inseamna sa atragi Lumina Hochma de Sus in jos (in mod egoist) in loc sa accepti directia inversa, de jos in Sus, in punctul din mijloc, Lumina Hasadim.

Noi trebuie sa “traducem” tot ce e descris, in limba calitatilor noastre interioare. Cum ne putem corecta si obtine calitatea daruirii deasupra dorintei egoiste, care creste in continuu? Cum putem sa ne ridicam tot mai mult la daruire apropiindu-ne de Creator?

Citind, cercetam inauntrul nostru; trebuie sa incercam sa gasim fenomenele si calitatile din lumea noastra interioara marunta, care sunt descrise de fiecare cuvant pe care il citim. In fond, fiecare persoana e un mic univers.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Cand cititi Zohar-ul, trebuie sa va ganditi la voi insiva. Tora nu spune nici un cuvant despre istorie. Oricum, fiecare radacina spirituala are o ramura materiala, de aceea toate evenimentele au avut loc in lumea noastra.

Au inteles oamenii descrisi in Tora cine au fost ei cu adevarat? Aceasta este o intrebare care merita pusa. Baal HaSulam spune ca a fost o vreme cand cineva a decis “intamplator” sa numeasca un deal pe care l-a vazut “Muntele Maslinilor” pentru ca a crezut ca e un loc propice pentru plantarea maslinilor. In realitate insa, el a dat muntelui acest nume intr-un mod direct, instinctiv, pentru ca fiecare persoana actioneaza conform radacinii sale spirituale. Aceasta radacina e plantata in fiecare de Sus, iar noi desavarsim poruncile.

Asadar, a existat Noe cu adevarat? Da, a existat. A fost el cel mai drept dintre toate generatiile? A inteles ce face? Sunt intrebari pe care le vom discuta la un moment dat, in viitor. A avut el fii numiti Shem, Ham si Jafeth? Da, a avut. Toate aceste lucruri se cer explicate.

Totusi, nu ma intereseaza toata aceasta istorie. Intreaga Lume Spirituala a trebuit sa fie imprimata intr-o forma materiala, inauntrul meu, intr-o forma sau alta. A fost intr-adevar imprimata acolo, dar nu e atat de importat din punctul meu de vedere. Eu trebuie sa aranjez aceste lucruri intr-o ordine proprie, astfel incat sa pot avansa eu.

Toate aceste povesti biblice vorbesc despre lumea interioara a omului. Prin urmare, nu imi pasa de nimic altceva. Restul poate sa nu fi existat, ca si cum n-ar fi fost istorie sau Vechiul Babilon, sau aceasta lume. Ea nu exista pana nu o descopar singur, in loc sa aud vorbindu-se despre ea.

Chiar acum ma aflu intr-un loc gol, in care nu se afla nimic. Totul are loc in mine. Dar cine sunt eu, in mijlocul acestul spatiu gol? Cineva care simte. Si ce simt? Simt ceea ce imi spune Zohar-ul si nimic altceva nu exista in afara acestui lucru.

Astfel eu, un punct dintr-un spatiu gol, studiez Cartea Zohar, construind o lume intreaga din materialul pe care il asimilez. E singura lume care exista- nu Lumea de Sus sau cea de jos, ci singura. Fac eforturi sa inteleg cum e aranjata aceasta lume si cum sa aflu fiecare calitate si actiune descrisa de Zohar , in aceasta lume. Asta incerc mereu sa imi imaginez. Sunt doar un punct care incearca sa gaseasca aceste calitati.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Sute de mii de oameni din intreaga lume prinvesc lectiile noastre la Cartea Zohar. Spre deosebire de alte carti, Zohar-ul are puterea de a trezi dorintele corecte intr-o persoana, indiferent daca are Punctul din inima?

Raspunsul meu: Fiecare are Punctul din inima; totusi acesta poate fi ascuns sau dezvaluit. Daca este ascuns, exista posibilitatea ca el sa se dezvaluie in urmatorul moment. Nimeni nu stie cand si in cine va aparea.

Au fost multi aceia care au venit la noi cu Punctele din inima arzand, dar din pacate, au trecut mai multe saptamani sau luni, pentru ca nu au depus suficient efort pentru dezvoltarea lor spirituala. Au primit o sansa, dar au pierdut-o, iar punctul din inimile lor s-a ascuns din nou.

Trecerea de la ascundere la revelarea Punctului din inima, la fel ca si reciproca (de la revelare, inapoi la ascunzis) depinde in intregime de efortul depus de acea persoana. Acest lucru justifica de ce unii oameni, fara a avea o dorinta aparte pentru spiritual la inceput, au continuat sa asculte lectiile noastre din respect pentru Cartea Zohar, sau din politete, au putut sa-si accelereze evolutia.

Facand acest lucru, Punctul din inima acelei persoane, embrionul sufletului, se dezvaluie repede, iar acea persoana poate incepe sa il dezvolte in mod constient.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Stiinta traditionala doreste sa patrunda in materia Lumii Spirituale prin materia fizica, examinand lumea noastra cu cele cinci simturi si asistentul lor, mintea. Totusi, acest lucru e imposibil, dintr-un motiv simplu: materia lumii noastre e perceputa cu conditia ca perceptia noastra sa ramana egoista. Intre timp, materia spirituala poate fi simtita doar prin calitatea daruirii.

Cu alte cuvinte, nu exista o legatura intre aceste calitati; e precum apa si focul – nu exista intelegere intre ele. De aceea descoperirea Lumii Spirituale e descrisa de versul, “Am muncit si am gasit.” Daca o persoana se straduieste, activeaza un sistem care apoi ii va oferi calitatea daruirii. Atunci incepe a intelege ce este aceasta. Totusi, pana atunci, orice discutie despre Lumea Spirituala ramane lipsita de sens pentru el.

Cata vreme existam in dorinta egoista, nici o cercetare nu ne va permite intelegerea Lumii Spirituale sau a sufletului. Pentru a reusi asta, trebuie sa ne schimbam mai intai insusirile intr-unele altruiste. Daca incerci sa cercetezi lumea in care existi fara a te schimba, intri pe taramul misticismului. Cazi in pericolul definirii spiritualitatii in mod incorect, crezand ca nu e daruire, ci un fel de aventura “extraterestra”.

Doar calitatea daruirii poate fi “extraterestra” pentru ca singurul lucru care exista in lumea noastra e materie- calitatea primirii. Lumea Spirituala inseamna daruire si iubire, care exista deasupra egoului nostru. Existenta ei nu e conditionata de calitatea vie sau moarta a trupurilor noastre fizice, pentru ca nu e conectata deloc la trup. Nici nu depinde de gradul de evolutie a mintii noastre.

Totul depinde doar de prezenta calitatii de a darui in dorinta noastra, si aceasta calitate poate fi atinsa doar folosind metoda Kabalei, intrucat ne permite sa atragem Lumina Corectarii – calitatea daruirii din urmatorul grad, Forta Superioara.

Prin urmare, a studia lumea “spirituala” inainte de a obtine calitatea daruirii, e misticism, pentru ca e gata construita. Kabbalah pe de alta parte, e stiinta. In masura in care atingi calitatea daruirii din interior, poti examina tot ce se intampla in celelalte calitati de a primi si a darui.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Intelectul meu poate intelege usor ceea ce e scris in Cartea Zohar?

Raspunsul meu: Intelectul nostru poate intelege doar ceea ce simtim. E capabil sa perceapa doar ceea ce se simte in interiorul materiei noastre, sau a dorintei noastre.

Chiar si in matematica, atunci cand operam cu cifre, acestea sunt aranjate in interiorul nostru, in conformitate cu marimea dorintelor noastre, mari sau mici. Prin urmare, totul trebuie sa se aseze in interiorul nostru, in materia din care suntem compusi – sentimentele noastre. Nu putem face nimic impotriva acestui lucru, intrucat acesta e modul in care ne-a facut Creatorul.

Apoi, ne activam creierul si incepem sa vedem diferenta intre cifre: unul pare mai mare, altul mai mic, acesta e pozitiv, acela e negativ. Astfel operam, iar motivul pentru care primul lucru pe care trebuie sa il facem, este sa ne dezvoltam simturile – dorinta de a primi si toate formele ei, precum si dorinta de a oferi.

Creierul si intelectul nostru servesc doar ca ajutor pentru construirea legaturii intre diferitele nivele ale dorintei noastre de a primi placere si dorinta de a darui. Aceasta e functia intelectului; sa conecteze diferitele forme ale placerii.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Zohar: Patrunde secretul progresiei si vei vedea cum culorile (alb, rosu, negru) se extind in toate directiile: dreapta, stanga, centru, pana cand ajung in Malchut, sub secretul celor 27 de canale cu porti care mascheaza abisul.

Daca putem schimba calitatile noastre si sa le facem similare calitatii Luminii, de iubire si daruire, ne vom uni cu Lumina si vom revela canalele sale. Existam in Lumea Infinutului chiar si acum, dar acesta e ascuns de noi, de alte cinci Lumi. Aceste Lumi sunt ascunzisuri care exista in noi, in interiorul dorintelor noastre, pentru ca sunt opusul calitatii Lumii Infinitului.

Aceste ascunzisuri nu exista in si prin ele, ci sunt revelate pe masura ce avem contact cu Lumea Infinitului. Ascunderea apare intre noi si Infinit pentru a ne ajuta sa facem descoperirea necesara. Oricum, daca nu suntem pregatiti pentru asta, Infinitul e ascuns de noi. Se numeste “lume” (Olam in ebraica, derivat din “ascundere”), care ascunde si reveleaza in acelasi timp. La sfarsit, totul depinde de cat de eficienti suntem in a uni si transforma calitatile noastre.

…Prin aceste 27 canale, Lumina Superioara razbate prin Malchut, iar portile sunt puntile care ascund judecatile si restrictiile, numite abis, care guverneaza Malchut.

Noi suntem cei care construim aceste canale, iar puntile sunt ca niste valve care uneori deschid calea pentru Lumina, alteori o blocheaza si ascund, in functie de asemanarea sau contrastul dorintelor noastre fata de Lumina. Prin urmare, eforturile noastre ar trebui sa tinteasca angrenarea si folosirea tuturor dorintelor noastre pentru a construi o similitudine cu spiritualitatea. In consecinta primim o portie de Lumina.

Lumina e revelata in masura in care egoismul nostru e ascuns de “modestie” (Zohar-ul are chiar un capitol intitulat “Cartea Modestiei”), iar egoismul nostru primeste Lumina, in masura in care se aseamana cu Lumina. Atunci descoperim calitatile Creatorului si Gandul Creatiei.

Atunci cand incheiem munca atingerii similitudinii si devenim exact ca El in toate aspectele, toate canalele Luminii dispar, iar noi sfarsim intr-un ocean imens de Lumina Infinita. Oricum, acest lucru e posibil doar datorita ecranului fortei noastre anti-egoiste.

Atunci vedem ca toata ascunderile au fost necesare. Ele ne-au ajutat sa intelegem Creatorul si sa pastram gandul Sau, ridicandu-ne deasupra actiunilor Sale. Astfel accedem la nivelul Creatorului si unirea cu El.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Evolutia spirituala prin metoda Kabbalah se aseamana cu dezvoltarea noastra in aceasta lume. La fel precum un copil nu intelege procesul cresterii sale, la fel nici noi nu intelegem cum are loc evolutia noastra spirituala. Un copil trebuie sa sparga, sa greseasca, sa cada, sa planga, sa treaca prin bolile copilariei; fara acestea nu poate creste. E un proces real, natural, si e identic cu evolutia spirituala. Nu e loc de misticism.

Pentru ca Gradul Superior imi e ascuns, trebuie sa fac eforturi ca un copil, fara sa inteleg sau intuiesc urmatoarea stare. Apoi ating sau “gasesc” Lumea Spirituala. E ca un copil care munceste, creste si devine mai destept.

Asa putem activa la nivel de intentie mecanismul care ne conecteaza cu spiritualitatea, Creatorul. Acest mecanism ne influenteaza indirect, prin cai alternative, pentru a conecta formele materiale cu cele spirituale. Trebuie sa folosim Mecanismul Superior al legaturii intre lumea noastra si Lumile Superioare.

Stiinta Kabbalah foloseste o abordare strict realista, stiintifica. Invocam un sistem real; orice altceva ar insemna sa fie misticism.

Cand privim cum creste un copil, pare mistic. Arata un nou nascut cuiva de pe alta planeta si spune-i ca va creste si va fi Napoleon; creatura straina nu te va crede pentru ca i se pare ilogic – cum ar putea acel bebelus sa devina subit inteligent?

Totusi, un copil se joaca si invata prin joc. Kabalistii au pregatit un ‘joc’ similar pentru noi. Insa e un joc foarte serios, care include multe etape si care nu e mistic. In stiinta Kabbalah, exista o legatura intre Nivelul Superior si cel inferior, intre cel care evolueaza si cel care ii determina evolutia.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce trebuie o persoana sa treaca prin atatea rupturi? Avem pacatul lui Adam HaRishon, intoxicarea lui Noe, cearta dintre Cain si Abel, distrugerea Templului si altele. De ce nu putem, pur si simplu, sa trecem prin ruptura o data, iar apoi sa pornim sa corectam totul?

Raspunsul meu: Ruptura este necesara, pentru ca dorinta noastra de a primi sa devina constienta de sine, sa simta ca se afla la capatul cu primirea si ca cineva ii da, ca cineva vrea sa ii dea si asteapta in schimb o reactie speciala. Toate astea sunt facute pentru ca creatia sa invete nu numai sa primeasca, dar si sa devina similara cu Daruitorul. Creatia trebuie sa inteleaga ca primirea si daruirea sunt doar un mijloc de conexiune intre Creator si creatie. Este un mijloc de a aduce creatia la daruire, la asemanare cu Creatorul – de a o ajuta sa se inalte la nivelul Lui.

Atunci cand dorinta egoista incepe sa inteleaga si sa simta toate astea, ea devine „umana”. Primirea si daruirea sunt doar actiuni auxiliare, care ajuta la inaltarea unei persoane la nivelul Creatorului. Toate rupturile se fac pentru a ne dezvolta si a ne aduce la acest nivel. Toate starile, sentimentele si realizarile prin care trecem sunt necesare; fara ele, am fi incapabili sa atingem Corectarea Finala.

Nu putem sa ajungem acolo dintr-un salt, pentru ca intelepciunea vine cu experienta. Trebuie sa trecem prin multe stari si sa le comparam; trebuie sa experimentam multe conflicte si lupte interioare, ca sa le intelegem. Sarcina noastra nu este sa cercetam dorinta de a primi placere, care este in noi, ci mai degraba, prin reactiile ei, noi studiem Lumina, pe Creator. Noi nu simtim Lumina in sine; nu suntem in stare sa o percepem si sa o intelegem. Insa trecand prin diferite straturi ale dorintei de a primi placere, starile rupte sau necorectate, fiind goliti de Lumina si umpluti de ea, studiem ce se intampla in afara dorintei noastre egoiste.

Noi nu stim ce se intampla cu adevarat „in afara”. Noi simtim doar schimbarile care se intampla inauntrul nostru si le comparam. Asa studiem a treia componenta – Lumina. Chiar daca nu stim nimic despre Lumina si nu putem sa o simtim, tot suntem capabili sa o realizam prin actiunile ei. Dar lucrul acesta nu se poate face dintr-o data.

Cu cat dorinta devine mai complexa, cu atat ea contine mai multe contradictii si mai multe „nuante” si cu atat este mai mare capacitatea de a recunoaste Lumina si Creatorul. Ca urmare, nu trebuie sa ne gandim ca cineva ne pune obstacole pe cale in mod deliberat. Natura dorintei noastre egoiste, care este opusa Luminii, necesita efectuarea acestor multe actiuni, pentru a intelege ce este Lumina care este atat de indepartata de ea.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Kabbalah spune ca oamenii nu ar trebui sa practice misticismul, ci ar trebui sa trateze tot ce are loc, dintr-un punct de vedere realist. Pe de alta parte, metoda Kabbalah este bazata pe „miracole” de Sus – lucruri care sunt irationale si de neinteles, dupa cum ai explicat. Cum se potrivesc aceste lucruri impreuna?

Raspunsul meu: Noi suntem situati intr-o parte a naturii – in partea materiala, care este separata de cealalta parte a naturii – partea spirituala. E nevoie de eforturi pentru a ne uni cu partea spirituala, dar daca le facem, atunci vom face o „descoperire” a unitatii care este acolo.

Asta seamana cu un miracol, pentru ca noi nu vedem conexiunea intre eforturile noastre si revelatia spirituala. Daca am sti ce este aceasta conexiune, am intelege clar cate eforturi trebuie sa depunem, pentru a obtine ceea ce vrem. Insa aceasta conexiune pare sa nu existe, pentru ca noi existam inlauntrul calitatii primirii, inlauntrul egoismului si nu simtim calitatea daruirii in aceasta stare.

Noi nu facem actiuni de daruire si nu avem un contact evident cu Lumea Spirituala. Cu toate astea, exista un sistem pe care il activam cu actiunile noastre egoiste, pe care le facem pentru a atinge lumea spirituala; acest sistem atrage asupra noastra Lumina care Reformeaza, Or Makif. Este un sistem de conexiune intre noi – egoism – si lumea spirituala – daruire – si este descris prin versetul, „Am trudit si am gasit”.

Suntem deconectati de spiritualitate si nu aspiram deloc la ea. Noi ne imaginam spiritualitatea sub forma unui profit sau a unei constatari, mai degraba decat ca pe calitatea daruirii. Insa chiar si genul acesta de stimulent este capabil sa atraga treptat asupra noastra Lumina care Reformeaza. Ca urmare, incepem sa avem o dorinta mai mare pentru calitatea spirituala a daruirii.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→