Category Archives: Munca interioara

Locul în care să îţi construieşti casa

Daca am folosi chiar şi un procent din influenţa mediului înconjurător, acum am fi în spiritualitate! De altfel, asta se numeşte intrarea în Lumea Superioară, tranziţia de la dorinţa mea individuală la dorinţa mediului.

Unde altundeva aş putea să o experimentez? Cu cât mă adâncesc mai mult în dorinţele mediului, cu atât asced mai mult în Lumile Assiya, Yetzira, Beria, şi Atzilut. De îndată ce trec bariera prin care realizez că mediul este mai important pentru mine decât chiar eu însumi, trec de fapt Mahcsom (bariera care ne separă de spiritualitate).

Acum, fiecare este preocupat cu propria dorinţă. Mediul afectează o persoană, dar numai în măsura în care aceasta se anulează înaintea lui. Nu mediul este de vină pentru ceea ce i se întâmplă unei persoane; asta depinde numai de ea!

Cât despre mediu, el este complet corectat; el nu poate fi necorectat, deoarece a fost aranjat de către Creator! El este cel care te-a adus aici şi a spus: Daca vrei să fii în contact cu Mine, trebuie să te incluzi în acest mediu, ca un embrion în pântecul mamei. Intră în acest mediu şi, dacă reuşeşti, mă vei găsi pe Mine.

Atunci când te anulezi în cea mai mică măsură, vei urca în primul grad spiritual. Este un pas crucial, dăruire pentru a dărui, ca un embrion înăuntrul mamei sale. Nu realizează existenţa sa pe cont propriu şi de aceea, mama îi furnizează toate cele necesare hrănirii.

Cu cât îi dă mai mult, cu atât el creşte şi se anulează.  Deci, el creşte în interiorul mamei fără a o deranja, părând non-existent. Şi cu cât se anulează mai mult, cu atât ea îi poate dărui mai mult. De aceea, ea nu vede embrionul ca pe un obiect străin, din contra, îi este apropiat şi drag.

Atunci când creşte şi nu mai este capabil să se anuleze  complet înaintea Binei, se naşte; iese în afară. De acum înainte, se va anula faţă de ea într-un alt mod, ca un mic copil în realţie cu un adult. Dar, cu toatea astea, este anulare pentr a primi hrană şi, mai târziu, educaţie. Toate nivelele, pâna la adult, primesc prin auto-anulare.

Mama este grupul, Shechina, ansamblul colectiv al sufletelor. Anulează-te şi vei intra în el. Şi atunci când devin un adult, nu înseamnă că nu mai am nevoie de nimic; mai degrabă sunt capabil să iau această dorinţă colectivă şi să încep să lucrez cu ea, atrăgând împlinire în ea.

Mă anulez în relaţie cu toate sufletele, această întreagă dorinţă colectivă şi primesc acest Kli (vas), toate exemplele şi forţele, de la mamă. Acum pot începe să revelez această enormă dorinţă, Malchut al Lumii Infinitului şi să lucrez cu ea primind pentru a dărui, care este, la acest punct, nivelul iubirii.

Toată această muncă are loc în relaţie cu mediul, sufletul colectiv. Unde altundeva ar fi de muncă? Nu există nimic în afară de asta. Totul se petrece în acelaşi loc şi de aceea Creatorul este numit: locul.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/2/10, “Mighty Rock of My Salvation”

Lasa Lumina sa isi continue munca

Studiul Cabalei ne ofera conectarea cu Lumea Superioara. Despartirea de lumea noastra si lumea spirituala este un abis, o bariera, un zid de fier care este imposibil de miscat. Doar Lumina Superioara este in stare sa il sparga.

De aceea noi nu ne putem conecta la lumea spirituala, Superioara in alt fel decat studiind sursele primare autentice: scrierile lui Rabash, Ari, Baal HaSulam si Rabash. Doar datorita acestora Lumina care Reformeaza vine la noi.

Trebuie sa le studiem scrierile in mod constant, astfel dand Luminii sansa sa isi continue munca. Vei simti ca unitatea pe care am primit-o la conventie se va imprastia de la inceputuri pana la la Zece Sefirot si va obtine implinirea. Ma astept ca asta sa se intample foarte repede, si fiecarui participant de la Conventie.

Trebuie inca sa simtim ce fel de incluziune reciproca  am obtinut fiecare, barbatii, femeile, chiar si copii. Fiecare din noi a obtinut un mai larg, multi-stratificat si complex Kli (vas), in care deja ne putem primi Lumina.

Acum, dupa Conventie, daca toti traim intr-o anumita tema studiind munca Cabalistilor la lectie, vom fi conectati la Lumina  pe care o contin. Suplimentar, ne vom uni cu toti prietenii care trec prin acelasi material ca si noi, in aceasi zi, in timpul acelorasi 24 de ore. Nimic nu ne poate uni mai tare decat prezenta la lectii.

Petru ca vom atrage in mod constant noi portii de Lumina Inconjuratoare in fiecare zi, ceea ce s-a nascut intre noi la Conventie, pentru care am asezat fundatia, aceea samanta pe care am sadit-o in pamant, va continua sa se dezvolte si va da cei Zece Sefirot ai sai. Vom simti in ei Lumina Superioara, revelarea Creatorului.

Suntem acum la inceputul acestui proces. Este un proces cumulativ, cum este scris: „Ban dupa ban se aduna intr-un cont mare”. Unitatea care s-a ridicat la conventie, conectarea care a avut loc intre noi este o mare realizare. Este inceputul unui nou stadiu a dezvoltarii noastre spirituale.
Din Discutie de la Ceremonia de Inchidere a Congresului Mondial de Cabala   2010, 11/11/10

Cand esti pregatit sa sari mai sus

Am inceput pregatirea noastra pentru Conventie cu multe luni inainte; am anticipat unitate cu ceilalti, spargerea egoului nostru, obtinerea unitatii. In spiritualitate, intotdeauna este nevoie de perfectiune, orice mai putin este imposibil. De fapt, daca vrei sa sari pe masa, trebuie sa te pregatesti sa sari mai sus decat masa, si apoi vei ateriza pe ea. Asta se aplica la tot.

Fixam un scop pentru noi la conventie: sa ajungem la revelarea Creatorului. Cu siguranta, fiecare zi trebuie sa fie scopul nostru. Dar de aceasta data chiar aspiram la ea si de aceea am facut un pas mare in fata. Am obtinut un nou statut. Am creat un nou Kli (vas) in care senzatia de conectare, unitate, scop si calea pe care le obtinem s-a manifestat deja.

Unii simt caau venit mai aproape, iar altii nu prea. Cativa experimenteaza din afara (vaselor) Kelim si cativa din partea Luminii. Cei care simt ca nu sunt inca parte din asta obtin realizarea raului; ei descopera cat de mult mai au de corectat.

Am experimetat impreuna o multime de stari diferite pana acum. Am descoperit ca mediul actionand asupra unei persoane poate face orice cu el pentru ca persoana este complet susceptibila la influenta lui.

Desigur, ne lipseste constanta influenta a mediului. Desigur, acum nu suntem in stare sa ne anulam in relatie cu el. Si cu siguranta, mediul nu isi desfasoara o forta suficient de puternica pentru a determina directia fiecaruia.

Totusi, cu siguranta am devoltat conectarea dintre noi. Si cred ca in curand vom incepe sa revelam mai multa si mai multa implinire.
Din Discutii in timpul Ceremoniei de Incheiere  a Congresului Mondial de Cabala 2010, 11/11/10

Gustă lumea spirituală astăzi

Este imposibil să ne imaginăm cum am trăi dacă ne-am vedea doar niște animale. Totuși, umanitatea are religie (credință) care o ajută să stăpânească, oarecum, egoismul său. Toate aceste sisteme de credință sunt bazate pe o singură idee: existența vieții după moarte.

Dar înțelepciunea Cabala crede altceva. Ea statuează faptul că este o stare numită moarte, în care noi existăm în prezent și mai există o stare diferită, numită viață.

Dacă este așa, atunci înseamnă că eu exist în această lume doar odată și nimic altceva nu mai rămâne din mine după ce mor? Dar ce se întoarce? Ce ai astfel încât să se poată întoarce? Corpul moare și își pierde forța care l-a făcut să se miște, ca un motor care a lucrat înainte și deodată s-a oprit. Unde s-a dus această forță? Crezi că s-a întors undeva Sus, la locul ei original? Nu, moleculele doar au încetat să se mai miște. A fost ceva spiritual în ele?

Cum se face că avem, deodată, asemenea fantezii?  Totuși întreaga lume trăiește cu această credință. Cel puțin există o oarecare consolare că va fi ceva și după moarte.

Atunci, de ce cărțile Cabaliste spun că dacă nu ne corecctăm noi înșine în timpul acestei vieți, ne vom întoarce în această lume din nou și vom continua să ne reîncarnăm în acest fel? Asta este chiar așa; trebuie doar să realizăm ce înseamnă.

În Cabala, credință înseamnă realizare. Înseamnă a vedea și a simții lumea spirituală, așa cum este scris: Gustă și vezi că Domnul este bun. Îl probez pe El cu toate simțurile mele, în asemenea fel încât îl simt în toate fibrele corpului meu. Asta nu este credință; este cea mai reală senzație care poate fi.

Din partea a patra a  Lecției zilnice de Cabala 11/25/10, “Corp și suflet”

Cea mai materialistă abordare

Zoharul nu vorbește despre moartea fizică. Vorbește doar despre dorința de a primi plăcere care devine corectată și obține similaritatea cu Creatorul. O persoană normală nu obține încă asta.

Atunci când o persoană lucrează în lumea spirituală, are cele două linii, stânga și dreapta (cei doi îngeri),  între care își construiește linia mijlocie. Egoul meu, Faronul, stă pe partea stângă și Creatorul, Lumina, pe parte dreaptă.

Imi creez vasul spiritual (Kli) cu un ecran, în măsura abilității mele de a transfera această dorință de a primi plăcere liniei mijlocii și de a atrage Lumina din linia dreaptă, intenția, către ea.

Ecranul este intenția de a dărui, în timp ce vasul este dorința din el. În acest fel, eu mă construiesc cu aceste două forțe și eu sunt cea de a treia. Apoi, încep să exist în realitatea spirituală. Odată ce am construit această a treia, dorința cu intenție, înseamnă că am obținut sufletul.

Totuși, dacă nu îl construiesc din aceste două forțe, atunci nu am nimic cu excepția unui singur punct în care nu simt nimic. Aceasta este abia o mică dorință care nu depinde de mine deloc, o dorință din nimic (Mi Ain).

Este scris în Zohar că trebuie să ucizi dorințele tale egoiste. Tu atragi Lumina către ele, le ucizi și le aduci către intenția de dăruire. Acesta vei fi tu, cel care trăiește.

Toate astea pot fi făcute cu ajutorul unui mediu corespunzător, care este numit Societatea sfântă (Hevra Kedusha) pentru că ea te ajută să îți îngropi egoismul. În acest fel, tu primești un suflet etern, o parte care este similară Creatorului.

O faci tu însuți și, dacă nu, nu ai un suflet. Exiști sub linia vieții, în această lume, unde nu ai nimic decât un corp animal, materie (Homer, substanță, este în consonanță cu Hamor, măgar). Aceasta este cea mai materialistă abordare.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala  11/25/10, “Corp si suflet”

Iubirea este un vas pentru Lumină

Dacă nu primim dorința de dăruire de la mediu, nu vom fi în stare să descoperim lumea spirituală prin propriile eforturi. Într-adevăr, plăcerea spirituală este infinit mai mare decât cea corporală. Chiar și cea mai mică plăcere pe care o primim urcând la primul grad spiritual este de 125 de miliarde de ori ai mare decât toate plăcerile lumii noastre combinate.

Big Bang-ul este un rezultat al unei mici scântei a Lumii Superioare care a creat lumea noastră și întregul univers. Și a fost doar o mică scânteie! Între timp, noi suntem în măsură să revelăm întreaga lumina NRNHY. Înseamnă că pentru asta, avem nevoie de vase nelimitate de recepție.

De aceea, nu putem primii toată această Lumină; altfel, pur și simplu am exploda. De aceea fiecare persoană trebuie să își construiască Kelim externe (vase) în afara ei. Numai prin conexiune, incluziunea reciprocă a unuia în altul, suntem capabili să dobândim dorințe externe mari.

Chiar acum, noi înotăm în Lumina Superioară; suntem doar incapabili să o simțim. Nu există niciun loc inăuntrul nostru care poate fi umplut, pentru că noi avem doar o mică scânteie. În scrisoarea nr. 8 a lui Baal HaSulam (Fructul înțelepciunii), el descrie Lumina care ni se revelează:

La ora realizării, cineva simte Lumina Superioară care este revelată și fundamentată pe toate transformărilor inverse. Și unei persoane i se pare, la ora obținerii perfecțiunii, că toate suferințele prin care a trecut au fost folositoare pentru că i-au permis să aprecieze dulceața și savoarea Luminii, a unirii cu Creatoarul. Și toate organele și tendoanele sale vor spune și vor depune mărturie că oricine dintre cei care trăiesc în lume vor fi de acord și bucuroși să își ciopârțească picioarul sau mâna de câteva ori pe zi, dacă așa ar obține savorea adeziunii pentru doar un moment în viața lor.

În alte cuvinte trebuie să înțelegem că revelația spirituală este ceva infinit de copleșitoare și noi trebuie să ne pregătim pentru asta dorințele goale (Kelim). Ne așteaptă o muncă interioară mare și totuși este incredibil de ușor dacă o facem împreună cu iubire. Această uniune determină totul!

Dacă mă unesc cu ceilalți și simt că exist împreună cu ei într-un singur Kli, într-o singură dorină, atunci Lumina devine revelată înăuntru. Este scris că iubește-ți vecinul este principala regula a Torei (Lumina), pentru că iubirea este vasul pentru Lumină.

Din Lecția 1, Convenția Mondială de Cabala 2010, 11/9/

Atunci când alarma sună

Cabalişti scriu, în cărţile lor, numai despre suflet. Ei nu se ating de lumea noastră, care este sub linia vieţii. Este o iluzie care ne este dată nouă temporar, astfel încât să începem să ne trezim din acest vis şi să construim o viaţă adevărată.

Acum, gândiţi-vă cum să vă apreciaţi prietenii care vă pot ajuta să vă treziţi către o viaţă nouă. Înţelegeţi că sunteţi împreună într-un vis şi numai o mică scânteie care v-a fost dată, vă poate ajuta să ieşiţi din el. Este similar cu situaţia în care dormi şi înţelegi că nu te poţi trezi dacă încerci. Cheia care te poate ajuta să te trezeşti este punctul în inimă.

Atunci când conectezi toate punctele pe care doreşti să le trezeşti şi ceri ca alarma sa sune, Forţa Superioară te trezeşte. Te va trage din acest vis. Altfel, vom continua doar să dormim.

Singura posibilitate de a revela lumea spirituală este de a fi în acest vis. Nu este nimic mai jos de asta, mai jos de existenţa animală, mai jos decât această viaţă iluzorie.

Singurul lucru care ne rămâne după moarte este ceea ce am obţinut în lumea spirituală în timpul vieţii acesteia. De unde ar putea veni altceva? De ce nu există acum? De ce stă în cale corpul tău animal? De ce este nevoie să suferi acum ca să te bucuri mai târziu?

Avem numai ceea ce percepem în dorinţa de a  primi plăcere. Dacă în plus la percepţia vieţii corporale obţin şi una spirituală, atunci cu siguranţă o voi avea. Nu depinde de viaţa corporală. Există două tipuri de dorinţă: una este de dragul propriu şi alta de dragul dăruirii.

Asta înseamnă că, pentru moment, voi continua să trăiesc simultan în două lumii şi, odată ce corpul moare, voi continua să trăiesc doar în lumea spirituală. Corpul animal moare şi încetează să perceapă realitate în cele cinci simţuri, similar ca şi cum noi acum ne-am pierde auzul. Astfel, toate senzaţiile corporale dispar.

Dorinţa egoistă nu poate exista pentru totdeauna; are o limită. Totuşi, odată ce ai obţinut dorinţa de dăruire, aceasta este eternă.

Din partea a patra a  Lecţiei zilnice de Cabala 11/25/10, „Corp si suflet”

Un strigăt în deşert

Întrebare: Ce înseamnă să ridici MAN?

Răspuns: MAN este ruga pentru a deveni la fel ca Creatorul. Apare atunci când o persoană se simte fără ajutor, ca şi cum ar fi în mijlocul unui deşert. Este dezbrăcată de toate lucrurile, este slăbită şi alţii nu o pot ajuta. Înţelege că nu are nicio şansă să obţină iubirea şi dăruirea. Se simte slabă şi înconjurat de lei, dorinţe care o devorează. Viaţa sa este în primejdie şi este incapabilă să iasă din această stare şi să intre în dăruire.

Întreaga lume este la picioarele persoanei, cu excepţia dăruirii şi iubirii pentru prietenul său sau pentru Creator. Nu contează cu ce fel de plăceri se umple egoul; dacă calitatea iubirii şi dăruirii nu stă înaintea tuturor acestor lucruri, persoana este pierdută în deşert. În acest deşert, acest ego gol, dorinţa spirituală a unei persoane devine aşa de puternică încât o face să ţipe şi acest ţipăt îşi atinge ţelul.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/28/10, The Zohar, Introducere, Articolul “Trandafirul”

De ce le place oamenilor să se uite la nori

După Tzimtzum Bet (A doua restricţie), fiecare Partzuf superior îşi mută partea inferioară în Partzuf-ul inferior. Partea inferioară a Binei se scufundă în Zeir Anpin şi partea inferioară a lui Zeir Anpin se scufundă în Malchut. De aceea partea superioară a fiecărui Partzuf este vizibilă şi partea inferioară este ascunsă în interiorul Partzuf-ului inferior.

Aceasta este structura conform Tzimtzum Bet şi exact în acest fel suntem contectaţi unul cu celălalt. Fiecare persoană are o parte din ea inclusă în cealaltă persoană. Fiecare este înăuntrul fiecăruia.

Nu suntem capabili să vizualizăm o imagine holografică ca aceasta. Nu există persoană care să nu fie inclusă în toată lumea şi nu există persoană care să nu includă toată lumea, o parte din fiecare persoană. Această imagine integrală este similară cu un nor mare, fără început şi fără sfârşit sau părţi separate. Simplu, toată lumea este inclusă în toată lumea.

Asta ne face Tzimtzum Bet atunci când Bina se conectează cu Malchut. Din acest motiv, în ciuda a ceea ce vrem sau nu, avem o influenţă absolută unul asupra celuilalt. Odată ce înţelegem asta şi folosim consecinţele pentru a ne influenţa în mod corect gândurile şi dorinţele unul altuia, atunci vom obţine repede garanţia reciprocă şi Kli comun (vasul).

Sistemul este deja construit conform cu acest principiu. Întrebarea este numai dacă vrem ca sistemul să opereze conform cu el. Asta este toată diferenţa între lumea în care existăm şi lumea spirituală. Lumea noastră este ceea ce vrem să vedem în ea, în timp ce lumea spirituală corespunde complet cu dorinţa Creatorului.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 11/25/10,, Beit Shaar HaKavanot

Lumina de Hanukkah in inima ta

Rabash, Scrisoarea 43: Lumanarile nu vor arde pana cand nu sunt indeplinite 3 conditii:

  1. 1. Exista o lumanare, care este un vas in care se pune uleiul,
  2. 2. Exista uleiul,
  3. 3. Exista fitil.

Cand aceste trei conditii sunt indeplinite, devine posibil sa se bucure de lumina pe care o produce.

Aceste trei conditii sunt necesare pentru ca lumina reflecta de asemeni structura noastra. Noi suntem alcatuiti din dorinta de a ne bucura, care actioneaza egoist. De aceea, cand ne uitam la lume, vedem ca este plina de suferinta, de probleme.

Nimeni nu se poarta cu sinceritate, toti fac rau celorlati, sin u pot intelege de ce Creatorul (daca El exista9 a creat o asa lume rea. As fi facut-o mult mai bine daca eram El! Privesc totul prin dorinta mea egoista, rea, si de aceea vad doar rau in jurul meu..

Totusi, daca incep sa trec peste confuzia mea gandindu-ma ca Creatorul est bun si face bine, cu toate ca vad rau in jur doar pentru ca eu sunt rau, altfel toate aceste ganduri si dorinte se ciocnesc in interiorul meu si se contrazic una pe alta. Asta se numeste fitil (Ptila) pentru ca eu decid unde este ‘’pierderea’’ dorintei mele si ce este rau in asta.

Dorinta este un vas si acolo este un fitil care este produs de invingerea dorintei. Aceste decizii (Birurim)se  ridica la combustibil (Beirut), insemnand ulei – Lumina Hochma.

Aceste trei componente sunt de asemenea prezente in sufletul uman, care doreste sa inteleaga singur si sa lumineze ca o lumanare. Sunt de asemenea prezente in lumanarea obisnuita, care este un simbol al sufletului.

Vasele sau dorintele au fost egoiste ca natura, dorind ‘’pentru binele lor’’. In acest fel am fost nascut. Cu ajutorul studiului Cabalei in grup, am creat un fitil pe care il pot aprinde pentru ca icep sa ma lupt sis a inteleg cine este Creatorul si cine sunt eu. ‘’Uleiul’’ este rezultatul pentru ca acest stadiu se ridica la ‘’ulei’’.

Platesc pentru efort: vreau sa ating daruirea, dar sunt incapabil de asta. Ma izbesc mai departe, dar natura mea ma trage inapoi. Faraonul nu ma lasa sa ii ies din puteri. Totusi, in acest fel ma discern pe mine si pe Creator, la fel ca un sistem prin care pot sa fiu conectat cu El.

Si dupa ce invinge asta, o persoana merita Lumina Creatorului care ii lumineaza sufletul, numit Lumina de Hanukkah. Aceasta este revelarea Providentei Superioare, oferind bunatate creaturilor.

Din partea a 4a  Lectiei zilnice de Cabala  12/1/10, Scrierile lui Rabash