Category Archives: Munca interioara

Judecatorul cel mai strict

Pana cand ajungi la spiritualitate, nu ar trebui sa accepti povestile cabalistilor ca fapte care nu necesita dovezi, ci doar ca o conditie pentru propria ta dezvoltare spirituala. Nu poti folosi descrierile lor ca lege spirituala si sa actionezi conform ei, pentru ca nu esti al nivelul la care a fost scrisa.

Prin urmare, noi trebuie sa acceptam aceasta ca ipoteze, presupuneri, ca asemenea legi actioneaza cu adevarat in lumea spirituala. Totusi, ele nu sunt transpuse in lumea noastra materiala, adica starea ta si lumea ta.

Chiar si cuvintele inteleptilor sunt realizarile lor, lumea lor. Ei stiu cum sa munceasca acolo si sa nu faca greseli. Daca incepi sa aplici aceleasi principii in munca, vei folosi aceste afirmatii in forma egoista pe care o intelegi, adica, de dragul egoismului tau, mai degraba decat p[entru daruire, asa cum au facut-o ei. Pentru acest motiv, vei fi imbracat in cele mai egoiste forme pentru tine. Astfel, e interzis sa faci asta.

Fiecare persoana ar trebui sa aiba propriul “judecator” care ii pune limite si spune, “Tu poti actiona doar conform propriei corectari.” E interzis sa iesi din granita corectarii tale, chiar daca ai citit sau auzit de ea.

Totusi, cine citeste asta? Tu! Cine aude? Tu! A trecut deja prin tine si a patruns deja in perceptia ta egoista. Cum stii cat de corect intelegi totul? Mai degraba intelegi incorect, din moment ce fiecare “judeca conform propriului Kelim (vase)”, si tu percepi tot ce a fost zis de cabalisti in defectele tale.

Intelegi masura inc are studiul se face doar prin Lumina care reformeaza, chiar si pentru cabalisti si intelepti?  Daca nu atragi Lumina care reformeaza prin studiul care te schimba, oferindu-ti ocazia de a munci in conformitate cu aceste schimbari, atunci nu iti e permis sa asculti nici un sfat din Tora. In fond, daca o folosesti dincolo de corectarea ta, de nivelul tau, va fi in detrimentul tau.

Din partea 4 a Lectiei zilnice de Kabbalah 11/29/10, “Trup si suflet”

Scapand de exclusivitate

Fiecarei persoane i se pare ca Creatorul o prefera in comparaţie cu alte persoane. Toata lumea are aceasta trasatura, deoarece simte ca vine de la propria sa radacina unica de Sus. Din moment ce o persoana nu simte aceasta radacina in ceilalti, ii pare  lui sau ei ca el sau ea este unic. Acesta este modul in care lucreaza puterea ruperilor.

Cu toate acestea, nu exista nici un rau fara bine. Noi doar trebuie sa utilizam aceasta senzaţie despre unicitatea noastra in mod corect. Cu alte cuvinte, mai degraba decât sentimentul ca este fiul unui rege nascut in palat, o persoana trebuie sa atinga gradul numit „fiul” („Ben” in ebraica), prin propriile sale eforturi. Aceasta este o munca mare şi grea.

O persoana trebuie sa stearga aceasta „exclusivitate” a lui , pe care si-a bagat-o in minte. El are nevoie de a sta departe cu toate scuzele si sperantele pe care aparent crede ca este indreptatit sa le aiba. Trebuie sa inteleaga ca : ”cel care nu a lucrat, nu a gasit”.

Lecţia zilnica de Cabala 11/26/10, Baal HaSulam, Scrisoarea 52, 1928

Lasa inima ta sa bata la usa Creatorului

Intrebare: Cum pot sa ma gandesc la corectia pe care o aduce Cartea Zohar, daca  simt emotii negative, cum ar fi ura?

Raspuns:  Rugaciunea este indiferent de ceea ce inima  simte. Daca exista ura in inima mea acum, atunci aceasta este rugaciunea mea, „vreau sa ranesc pe inamicul meu.”

Pentru a utiliza in mod corect forta care este ascunsa in Cartea Zohar in timp ce citesc impreuna intr-un grup, eu trebuie sa pregateasc prima data inima mea asa incat va dori acelasi lucru  pe care il doreste Creatorul. In realitate, Creatorul raspunde la fiecare rugaciune, insemnand  dorintele din inima noastra. De aceea lumea noastra este asa de rea!

Cu toate acestea, pe de alta parte, este scris ca El raspunde numai la rugaciunea care a trecut prin „poarta lacrimilor” . Deci,  El nu raspunde cu adevarat la fiecare dorinta, chiar la bunul plac al unui copil sau masinatiunile un personaj negativ ?

Da, spun Cabalisti care au dezvaluit sistemul relatiilor noastre cu El. Un hot care a stabilit ca obiectiv al sau un obiect, sau un criminal care merge „la panda” si este gata sa omoare pe cineva, de asemenea, au si ei dorinta de a reusi si rugaciunea lor este, de asemenea, acceptata. La urma urmei, vorbim despre dorinta lui Malchut a Lumii Atzilut si tot ceea ce traieste aici, inclusiv  lumea noastra, fac parte din ea.

De ce, atunci, spunem ca dorinta poate urca in Malchut, sau nu se poate urca? Problema este ca tragem o diviziune intre doua tipuri de dorinte:

– Unele aspira in aceeasi directie ca si Creatorul. Apoi se unesc cu dorinta de sus si sunt percepute ca abundenta de Sus.

– Unele nu se potrivesc cu voia Creatorului. Ei evoca, de asemenea, acelasi raspuns de mai sus ca dorintele pozitive, dar sunt percepute de catre dorintele negative in mod negativ, ca o reactie negativa. Aceasta corecteaza o persoana, conducandu-o pe o cale de lunga durata, dificila, a suferintei, in loc de cale scurta, usoara in cazul in care dorintele sale coincid cu dorintele Creatorului.

De aceea este mai bine pentru noi sa ne pregatim pentru rugaciunea corecta si sa o folosim atunci cand ne intoarcem catre Cartea Zohar. O persoana nu poate sta la lectie fara nici o dorinta. Intr-un fel sau altul, ea doreste ceva, iar daca dorinta ei  a fost elaborata inainte  si tinde in directia corecta, atunci ea va avansa usor si rapid, in timp ce citeste din Zohar.

In plus, trebuie sa ne amintim ca suntem intr-un grup, care ne ajuta sa ne intarim rugaciunea noastra. Astfel, in cazul in care gandurile unei persoane nu vizeaza obiectivul, atunci  ia o pozitie contradictorie in raport cu grupul si se simte ca si cum ar fi o reactie negativa de Sus, chiar mai mult.

Prin urmare, intreaga noastra munca se aduna in jurul pregatirii pentru lectie, care este, pentru citirea Zoharului si a altor carti cabalistice. O data ce suntem la lectie, este dificil sa mai schimbam ceva, deoarece inima unei persoane este deja acordata la o anumita dorinta.

De aceea este atat de important ce ganduri am, atunci cand merg la culcare si cum ma pregatesc pentru lectia de dimineata. Aceste minute juca rolul decisiv. Si nu trebuie sa uitam despre pregatirea fizica, astfel incat corpul sa nu adoarma.

Rabash scrie urmatoarele in articolul 36, din Scrieri de Rabash:
Este scris, „Cel care asculta rugaciunea.” De ce spune „rugaciune” la singular? Nu aude Creatorul toate rugaciunile? Problema este ca noi trebuie sa ridicam doar o rugaciune: pentru a restabili Shechina din praf.

Sa ne rugam pentru ridicarea Shechinei din praf inseamna sa vrem revelarea Creatorului, calitatea de daruire si dragoste in noi pentru aproapele nostru , in scopul de a deveni similari cu Creatorul in aceasta privinta. Daca depunem toate eforturile noastre intr-o directie, atunci vom bate la poarta care se va deschide cu siguranta.

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Cabala 12/7/10, Zohar

Revolutia invizibila pentru toti ceilalti

Intrebare: Cum recunosc semnele desenului mai aproapiate de daruire?

Raspuns: Acest lucru vine din interior. Noi nu simtim efectul  Luminii. In general, noi nu stim cauzele care stau la baza evenimentelor si judecam viata noastra numai pe baza efectelor.

Electricitatea se manifesta  in functie la dispozitivele electrice sau de socul electric. Similar, Lumina ramane „in spatele scenei” si ne demonstreaza efectele activitatii sale. Eu nu vad Lumina in sine, ci efectele sale.

Suntem cu totii creatia Creatorului. Cum, atunci, putem judeca ce schimbari au loc in noi? Criteriul consta in faptul ca incep sa gandesc diferit si sa ma tratez pe mine si lumea intr-un mod nou.

Ma schimb in interior, este greu vizibil din exterior. Modificarile nu se desfasoara in proprietati egoiste, ci in dorinte noi, suplimentare. La exterior, persoana ramane aceeasi.

Prin urmare, Cabala este considerata ca fiind intelepciunea secreta. Pe de o parte, ea descopera ceea ce este ascuns si, pe de alta parte, acesta este ascunsa de ochii din afara care sunt in imposibilitatea de a detecta transformarea mea interioara. Ei pur si simplu nu poseda proprietati care sa le permita sa o perceapa.

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Cabala 11/30/10, Zohar, Introducere, articolul „Trandafirul”

Ce stă în puterea noastră să facem?

Întrebare: Cum întărim responsabilitatea fiecărui prieten privitor la garanţia reciprocă?

Răspuns: Dacă Lumina nu mă afectează într-o măsură suficientă şi nu mă duce într-o stare în care să încep să mă intereseze starea prietenului, mă voi gândi cu adevărat la el? Niciodată! Pe de altă parte, dacă primesc o trezire de la Lumină, deodată voi simţi o asemenea dorinţă. Fie o am, fie nu. Totuşi, trebuie să contribui pentru o avea.

De aceea, nu mă voi mânca pentru că nu iubesc prietenii. Nu îi iubesc, nu îmi pasă de ei şi nu mă gândesc la ei pentru că nu sunt conectat cu ei. Pentru a schimba această stare, îmi trebuie influenţa Luminii. Dacă ea mă afectează, mă voi gândi la ceilalţi; dacă nu, nu mă voi gândi la ei. Trebuie să determin exact unde şi cum pot face o schimbare.

În acest moment, nu te iubesc, dar Lumina vine şi, deodată, o fac. De ce? Nu ştiu; Lumina o face. Noi trebuie doar să facem sa apară influenţa ei şi tot restul este o consecinţă. Cât de multă dorinţă şi grijă imi dă El, este atâta cât voi avea.

Deci, cea mai importantă grijă este să trezim Lumina şi asta se întâmplă numai în procesul studiului reciproc. Aşteptăm acest fenomen exact de la studiu, deoarece nu există altă cale. În timpul studiului, ne gândim împreună, Când mă vă schimba în sfârşit Lumina şi ne va unii? Asta este intenţia.

Din Lecţia zilnică de Cabala din 11/26/10, Talmud Eser Sefirot

De la Intunericul Egiptean catre Lumina

Abraham, Isaac, Iacov, Iosif, Moise şi aşa mai departe, sunt etapele de dezvoltare ale sufletului. O forţă nouă apare în interiorul sufletului de fiecare dată şi începe să conducă dezvoltarea şi tot ceea ce o însoţeşte.

Noua forţă este întotdeauna o dorinta de a primi si o dorinta de a darui. Dezvoltarea pe etape este, totuşi, cu o perioadă ce urmeaza alteia. Până când nu am terminat o etapă de dezvoltare, nu ştiu care va fi urmatoarea, şi aşa mai departe.

După şapte ani de belşug, nu ştiu care sunt cei şapte ani de foamete. Mi se pare că  avansez, şi voi intra în lumea spirituală în acelaşi mod.  Dintr-o dată, în loc de lumea spirituală – boom! – coboară întunericul egiptean. În mod similar, nu ştiu ca dintr-o dată am ieşit din întunericul egiptean, întunericul teribil, smoala-neagra, atunci când dorinţa mea nu are nici o împlinire, nici din jur, nici Lumină interioară, şi am venit la Lumina.

Dezvoltarea are loc în etape. Trebuie doar să ştim cum să avansam, dar fiecare revelaţie este o surpriză, o surpriză totală.

Din Lecţia  Portia săptămânala de Tora, 12/2/10

Semnatura mea pe declaratia de daruire

Intrebare: Ce ar trebui sa facem in privinta prietenilor care nu se trezesc? Ar trebui sa avem rabdare cu ei, la fel ca si cu lumea exterioara?

Raspuns: Nu. In grup am semnat o garantie reciproca la fel ca si grupurile Cabaliste din trecut cerandu-le noilor veniti sa semneze statutul. Vrei sa fii prieten ? « Prieten » este persoana care pune tot efortul si energia pentru unitate. De fapt, singurul mod prin care ne putem atinge scopul este prin unitate.

Noi nu avem abilitatea de a accepta o persoana care nu este gata pentru asta, pentru ca pur si simplu ne va trage in jos fortele, sau chiar va crea confuzie si ne va imprastia. Baal HaSulam scrie in articolul Pacea ca o persoana poate intelege ca nu poate fura, totusi sa nu vada nimic rau in a nu darui.

In spiritualitate, daca nu dai grupului tot ceea ce trebuie sa ii dai, inseamna ca furi de la el. De aceea, oamenii care doresc sa intre in grup trebuie sa stie ca ei semneaza « declaratia de daruire ». Ei isi iau obligatia sa isi aduca contributia, sa isi dea toata energia de dragul unitatii.

Altfel, persoana nu are loc in grup. Deci lasa-l sa stea acasa in fata televizorului. Asta trebuie sa se inteleaga si grupul trebuie sa o ceara tuturor si de la fiecare persoana. Nu vom ajunge nicaieri fara unitate.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/6/10, Zohar

Priveste-te din afara

Intrebare: Am liberul arbitru sa intreb propriile mele intrebari, sau si asta este facuta de Guvernarea Superioara?

Raspuns: Liberul arbitru nu consta in a intreba una sau alta. Liberul arbitru inseamna sa stai inauntrul egoului tau si sa fii lovit. De fapt, afandandu-te in egoul tau, esti incapabil sa intelegi ceva pentru ca iti lipsesc unul sau multi factori care exista in afara.

Indentificandu-te cu ceva sau cineva din afara ta, vei putea sa te vezi din afara. O sa te invat sa recunosti doua conditii : Lumina si intunericul. Si apoi vei putea avansa mult mai rapid.

Dar daca nu intri in grup, sa traiesti in daruire cu el si sa fii afectat de el, nu avansezi. Si asta pentru ca avansarea spirituala consta in intelegerea procesului creatiei. Pentru a-l putea castiga, ai nevoie de doua puncte initiale : unul este inauntrul iar celalalt in afara ta. Deci grupul iti este dat ca sa poti gasi cel de.-al doilea punct.
Din partea a 3a a Lectiei zilnice de Cabala 12/1/10, Baal HaSulam, “Beit Shaar HaKavanot”

Urcand pe muntele indoielii

Intrebare: In articolele dedicate celebrarii Hanukkah, am citit despre alegerea mediului. Cum se leaga una de alta?

Raspuns: Care este celalalt fel prin care putem celebra Hanukkah in suflet? Doar cu ajutorul mediului care trezeste o persoana sa ceara calitatea de a darui. Si atunci incepem sa intrebam, crescand MAN (apele femine, o rugaciune): Este revolta noastra impotriva “Grecilor” deasupra carora trebuie sa ridicam dorinta noastra colectiva.

Acesta este un razboi impotriva indoielilor interioare; rasplata pana cand ii invingem pe toti si urcam pe varful muntelui facut din aceste indoieli (munte in ebraica este « har » de la cuvantul « Irurim » indoieli) la sarbatoarea Hanukkah. Si cand suntem in stadiul final al urcarii, cand Hanukkah se sfarseste, toate cele 8 zile ale sale (cei 7 Sefirot ai lui Zeir Anpin plus Malchut), atunci incepem sa ne apropiem de Purim.Acum adunam dorintele care le-am ridicat deasupra si sa le adaugam lui Bina, in acest fel atingand starea matura de adult (Gadlut).

Din partea a4a a  Lectiei zilnice de Cabala 12/2/10, Scrierile lui Rabash

Daca inima nu se deschide

Intrebare: Cum ar trebui sa lucrez cu credinta deasupra ratiunii daca inima nu se deschide ?

Raspuns: Trebuie sa ai rabdare. Este o munca grea pe care o facem pana la legatura Egiptului cand construim mai departe noi “piramide” in timp ce depunem cel mai mare efort pana cand dintr-o data inima incepe sa simta. Si, in aceasta munca, circulatia Cabalei ajuta foarte mult ; este benefica fiecarei persoane. Cu cat mai mult investeste in ceilalti, chiar daca motivele sunt si egoiste, cu atat mai repede incepe sa simta cum inima sa se deschide.

Vad asta in exemplul oamenilor care depun mult efort in studio dar nu se implica in diseminarea Cabalei. Nu este destul ca doar sa studiezi si sa fii in grup: inima nu se deschide! Fiecare trebuie sa gasesca o munca unica, nu conteaza cat de mica, pentru a o transforma in singura sa grija, si atunci va stii : asta este ceea ce daruiesc eu oamenilor, prin mine aceasta intelepciune se extinde.

Acesta este un instrument magic dupa cum am vazut din experieta mea : Persoana care este implicata in diseminare avanseaza mult mai rapid. De aceea o recomand tuturor.
Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala 12/2/10, Scrierile lui  Rabash