Întrebare: Care este diferenţa dintre un om bătrân care se îndoaie pentru a căuta defecte şi un nebun care stă cu mâinile încrucişate şi se consumă?
Răspuns: Un nebun îngrijorat nu avansează. Dimpotrivă, el stă pur şi simplu şi este dezolat că propriul ego îl devorează.
Un înţelept care merge îndoit şi îşi caută defecte cu ajutorul cărora poate urca mai mult, munceşte şi se ridică tot mai sus, mereu. Diferenţa este mare.
Întrebare: Cum se schimbă iubirea etapă după etapă? Care sunt tipurile de iubire?
Răspuns: Ceea ce este considerat a fi iubire în lumea noastră, nu este considerată iubire în Cabala.
Iubirea pământească este narcisism. Toate emoţiile noastre intră în asta şi iubirea despre care vorbeşte înţelepciunea Cabala este deja iubire în sine deoarece, indiferent de negativitatea pe care o resimţim în egoul nostru către sursa iubirii, ne place în ciuda acestui sentiment.
Nu este masochism. Dimpotrivă, este suprimarea ego-ului în opoziţie la ceea ce este posibil să iubeşti şi, dacă nu este “în opoziţie”, asta înseamnă că ne iubim ego-ul.
Prin urmare, toate tipurile lumeşti de iubire faţă de copil, un soţ faţă de soţie, indiferent spre cine sau ce, toate sunt narcisism.
În acest mod, detaşarea de iubirea pământească are loc pe întreaga lungime a 125 de niveluri şi doar în măsura în care respingem ego-ul nostru va fi posibil să se realizeze în acest grad o caracteristică neutră şi apoi, caracteristica de dăruire şi apoi, caracteristica de iubire care este primire pentru dăruire şi astfel este la toate nivelurile.
Cu alte cuvinte, facem întâi o restricţie (Tzimtzum) pe fiecare nivel închizând ego-ul nostru şi apoi, vom atinge etapele de fecundare (Ibur), alăptare (Yenika) şi o mare stare (Mochin).
Întrebare: Cum pot să mă anulez în faţa grupului?
Răspuns: Este foarte dificil să faci asta, aproape imposibil.
Trebuie să închideţi ochii şi să vă puneţi sub influenţa grupului şi să încercaţi fizic, moral, psihologic şi spiritual să vă anulaţi în mediu. Este doar aşa!
Supuneţi-vă, coborâţi-vă şi acceptaţi-i aşa cum sunt. Dacă acesta este grupul spre care am fost condus şi mă anulez în faţa lui, atunci ating restricţia mea. Prin urmare, este foarte important să vă organizaţi în interior, în fiecare moment şi să precizaţi: Încotro sunt gândurile mele, puterea şi dorinţele, tot ceea ce este într-o persoană?
Faceţi permanent o explorare interioară a imaginii voastre; mă descriu cine sunt în acest moment, un animal sau ceva apropiat de imaginea omului. Din păcate, descopăr mereu că sunt un animal. Totuşi, după aceea, mişcarea se produce, chiar şi minimă, în direcţia omului din mine.
Întrebare: Cum poate o persoană să fie sigură că a atins, cu adevărat, primul nivel spiritual Nefesh de Kedusha şi că mintea nu o înşeală?
Răspuns: Atunci când ajungeţi în această stare, o înţelegeţi imediat. Nu o veţi confunda cu nimic.
Asta înseamnă că veţi vedea în ce punct sunteţi detaşat de toate gândurile despre voi. Este un atribut surprinzător, atunci când “eul” vostru, care în trecut era atât de penibil şi plictisitor (dăunător), dispare brusc şi încetează să mai existe.
Vă ridicaţi deasupra câmpului de gravitaţie ca o rachetă sau un proiectil şi asta-i tot, linişte. Nu există sus, nici jos, nimic. Nu există nicio forţă de gravitaţie. Dar asta-i doar în acest stadiu şi apoi, trebuie să continuaţi să avansaţi.
Întrebare: Ați spus că ne lipsesc câteva milioane de oameni care să se conecteze cu noi. Dar exact ce ne lipsește? Defectele lor sau eforturile noastre de a crea un uter spiritual și un făt?
Răspuns: Întrebarea este de ce vrem să ne naştem şi să devenim maturi în lumea spirituală? De ce dorim să semănăm Creatorului? Creatorul este dăruitorul, iubitul, purtătorul de viață! Cum putem fi ca el ? Unde şi către cine ne putem noi exprima dăruirea noastră?
Cum putem dovedi că vrem să fim ca El? Putem face asta numai în relațiile noastre cu comunitatea externă. Acest lucru se datorează faptului că nu avem o deficienţă pe care să o ridicăm către Creator, dacă nu lucrăm cu comunitatea externă. Prin munca cu prietenii, putem ajunge doar la o stare de Bina, Hessed Hafetz. Am creat aparent un fel de motor, dar nu este clar ce să facem cu el, cum să-l folosim?
Nu există o muncă pentru acest motor și vom rămâne nemișcați la nivelul mineral. Ne-am corectat grupul nostru, am făcut să tacă motorul și cu asta totul este gata. Este imposibil însă să terminăm chiar şi corectarea grupului nostru, atâta timp cât din start nu ne pregătim pentru cine trebuie să folosim acest motor. Astfel, trebuie să fim prezenţi şi în diseminare, pentru că altfel este imposibil să fim precum Creatorul. Noi trebuie să fim precum Creatorul față de publicului larg .
Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala 2/12/14 , Scrierile lui Baal HaSulam
Întrebare : Tu ești bolnav, dar continui să predai lecții timp de trei ore. Cum faci asta? Eu când am febră, stau acasă și nu merg la cursuri.
Răspuns: Dar tu mergi la serviciu?
Comentariu: Când am febră, nu mă pot mișc…
Răspuns: Și dacă, în acest caz, vei fi trimis în șomaj și familia ta nu va mai avea nici un venit? Vezi, deja există o întrebare: cum poți să stai acasă?
Și eu – am aceeași întrebare. La urma urmei, eu lucrez și primesc salariul meu – un salariu spiritual. Mă plătește cu posibilitatea de a dărui, de aceea m-am trezit pentru lecție. În cele din urmă omul face un calcul: ce este cel mai important pentru el? Și acționează în consecință …
Lecția pe ” Introducere la Cartea Zohar ” 20/02/2014
Întrebare: Care este sarcina noastră astăzi?
Răspuns: Sarcina de astăzi este de a reflecta la modalitatea de a construi o matrice spirituală şi un fetus, în fiecare moment, cu prietenii împreună, cu alte cuvinte a construi starea de sarcină. Trebuie să clarificăm pentru noi înşine ce intenţii, eforturi şi tipuri de conexiune sunt necesare între noi pentru a construi uterul şi prin ce eforturi şi tipuri de conexiune între noi vom construi fătul.
De asemenea, este necesar să înţelegem ce gen de lipsă trebuie să existe între uter şi fetus. Prin ce va continua să crească tot timpul? Deoarece, dimensiunea acestei lacune determină influenţa Luminii Înconjurătoare asupra noastră: în măsura în care partea superioară ne pare cea mai mare şi în măsura în care eu sunt cel mai mic, atunci Lumina care Reformează acţionează asupra mea mai puternic.
În Lumina Înconjurătoare există Sfirot şi numeroase tipuri de Lumini care ne influenţează şi ne construiesc de la tot soiul de forme. De la început, folosim un material care este fără formă, o dorinţă ce nu este fasonată. Este precum corpul nostru fizic, care este construit de la celule stem care încep mai târziu să se conecteze şi să construiască diferite părţi ale corpului: mâini, picioare, creier, inimă, ficat, plămâni şi aşa mai departe.
Ele încep să formeze conexiuni foarte complexe, primind de la mamă tot soiul de funcţii şi tipuri de muncă pentru a fi în măsură să aibă grijă de ele în corpul lor. Înainte, mama a furnizat sânge pentru făt, în timp ce acum, inima lui începe să lucreze şi după asta, toate părţile corpului devin incluse în muncă, cu excepţia plămânilor. Fătul începe să funcţioneze ca un corp viu. Doar câteva sisteme au rămas inactive. Mai târziu, vom învăţa de ce sunt active numai după naştere.
A fost deja dovedit prin cercetare că fătul vede lumea prin ţesuturile mamei. Ele declanşează o lumină din exterior şi fătul ştie şi reacţionează la asta. Vă amintiţi cum clipeaţi din ochi atunci când eraţi în uterul mamei?
Prin urmare, nu trebuie subestimat nivelul fătului şi să credem că este doar auto-anulare. Totul depinde de asta, la cel nivel mă anulez şi adaug deci, o multitudine de observaţii. Lumina Infinitului vine la mine dar, în interiorul meu, tot felul de niveluri de etape ale dorinţei sunt trezite, de la gradul zero la gradul al patrulea. Şi, în măsura în care anulez dorinţa mea în scopul de a rămâne un făt, intru în cooperare cu Lumina Superioară a Infinitului în fiecare parte.
În afară de respiraţie, care aparţine nivelului de Bina şi mai sus, tot restul nivelurilor încep să muncească chiar înainte de naştere. Un făt este un nivel foarte înţelept, este fundamentul întregii dezvoltări continue a tuturor nivelurilor. Totul începe de la nivelul mineral, adică de la făt.
Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala din 12.02.2014, Scrierile lui Baal HaSulam
Întrebare: Când sunt într-un grup, simt un fel de sentiment de ruşine şi încerc să înţeleg ceea ce ego-ul meu vrea să-mi spună cu asta. Dar acest lucru nu este ruşine fată de Creator, ci faţă de lumea fizică?
Răspuns: Spune-mi, de ce ar trebui să-ţi fie ruşine în această lume? Este pentru că eu sunt o bestie? Chiar dacă există în mine defecte bestiale, anormale, aceste lucruri nu mă reprezintă, nu sunt eu. Ce este acolo ca să-ţi fie ruşine?! Vreau să fur? Da. Vreau să păcătuiesc? Da. Cu toate acestea, aceste lucruri nu sunt un motiv să-ţi fie ruşine! Acestea sunt caracteristici umane normale, şi nici măcar nu e nevoie să ne gândim la ele.
Ruşine poate fi numai datorită acestui lucru, că m-aş putea apropia de Creator dar eu am diminuat aceste posibilităţi pe care El mi le dă mie. Un sentiment ca acesta apare numai cu privire la o gazdă care onorează un oaspete şi oaspetele începe să se simtă ruşinat. Dar acest lucru se întâmplă la cele mai înalte niveluri. Şi, de asemenea, este spus că ruşinea este numai pentru sufletele mari. Prin urmare, trebuie să îmi fie ruşine doar pentru că eu nu folosesc oportunităţile care îmi sunt date de Sus .
Rabash, Chestiunea începutului și concepției: De aceea prima fază a lucrării lui Dumnezeu este faza concepției, Ibur, ceea ce înseamnă că o persoană se anulează pe sine și intră în pântecul mamei sale într-o stare de concepție.
Asta înseamnă că anulează iubirea de sine numită Malchut, care, la început, este numită dorința de a primi pentru a primi, și intră faza vaselor de dăruire care este numită faza Bina.
O persoană se restricționează pe sine prin Lumina care Reformează și începe să muncească de la o stare de embrion. Toate umplerile vin ca rezultat al muncii noastre împotriva egoului nostru. Este efortul depășirii tulburărilor, problemelor și confuziilor prin care trecem, care este de fapt umplerea vasului nostru spiritual.
Creatorul este bun și generos. Noi trebuie să muncim ca să devenim o ființă uman㸠Adam, care înseamnă cel care Îi seamănă (Domeh-din aceeași rădăcină, în ebraică) Creatorului. Dar trebuie să urmăm exemplul Creatorului pentru a-I semăna, ca o mamă care le spune copiilor ei: Trebuie să vă purtați frumos unul cu altul; de ce vă certați și vă bateți tot timpul? Asta înseamnă că trebuie să urmăm exemplul mamei și tatălui pe măsura purtării lor față de noi.
Nu există nimeni altcineva pe care putem lua ca exemplu, decât pe ei. Nu există copii buni de la început și nu putem decât să urmăm exemplul adulților, al părinților. Trebuie să ne purtăm unii cu alții cu aceeași dragoste cu care ei ne tratează pe noi. Atunci fiecare dintre noi va fi numit Adam, cel care Îi seamănă Creatorului. Este foarte simplu, și asta este tot ceea ce noi trebuie să facem.
Dacă Creatorul este bun și față de cel rău și față de cel bun și îi tratează pe toți cu dragoste absolută, și noi trebuie să ajungem la starea în care tratăm cu dragoste toate ființele create. Dar dobândirea Creatorului, a nivelurilor spirituale, a lumilor superioare? Toate acestea sunt revelate printre noi.
Începem să lucrăm cu lumea, cu oamenii, începând de la cei care ne sunt aproape până la cei mai îndepărtați, deoarece corecțiile sunt de la cel mai ușor la cel mai dificil. Apoi, cu cât extindem mai mult acest cerc, adică vasele noastre, și cu cât ne angajăm mai adânc în aceste relații prin depășirea unui ego mai mare și mai crud, descoperim o muncă mult mai sublimă. Astfel, avansăm prin fazele Aviut-ului (grosime) fazei rădăcină, a celei de-a doua, de-a treia, de-a patra și descoperim Lumina NRNHY.
Din Pregătirea pentru Lecția Zilnică de Cabala, 13.02.2014
Tora , „Exodu” (Ki Tissa) , 32:19-32:20: S-a întâmplat atunci când el s-a apropiat de tabără, a văzut viţelul şi dansurile, care au aprins mânia lui Moise, iar el a aruncat tablele din mâinile sale, sfărâmându-le la poalele muntelui. Apoi a luat viţelul , l-a ars în foc şi a dat l-a] copiilor lui Israel să bea .
Mai întâi, Israel a trebuit să meargă în Egipt cu Iacov şi fiii săi şi, deşi au avut o viaţă bună, au simţit că erau sclavi în Egipt, deoarece nu a fost casa lor Când au făcut viţelul de aur era acelaşi Egipt dar a fost deja dorit Ei au vrut să se dezvolte în conformitate cu exemplul din Egipt şi au vrut să îşi construiască o stare minunată, fără ajutorul Creatorului; au construit un viţel de aur.
Prin urmare, orice figuri sau imagini pe care le aflăm la diverse culturi sau societăţi, reprezintă personificarea pentru viţelul de aur. O persoană îşi construieşte un idol fizic pentru a se închina la ea. Este total opus din punct de vedere cabalistic, dar în fiecare religie şi credinţă, până în ziua de azi, există idoli la care se închină toată lumea .
O persoană trebuie să aibă ceva care este sacru, el trebuie să ţină la ceva ca un copil care se joacă cu o jucărie. Nu poate exista fără ea, deoarece tot ce este dincolo de materie este dincolo de înţelegerea lui. El trebuie să aibă anumite imagini. Astfel, a fost întotdeauna un conflict puternic asupra întrebării dacă ar trebui să construiască un templu fizic sau nu, dacă avem nevoie de un rege în acest stat sau nu. Un rege se referă la o monarhie şi de Providenţa superioară este şi ea o monarhie .
De ce avem nevoie de toate astea? Este o împlinire foarte delicată al structurii sociale, astfel încât societatea va tânji numai în sus şi doar acţiunile vor rămâne jos, ceea ce înseamnă că tot ceea ce ar trebui să fie este doar intenţia.
Deci, o persoană trebuie să distingă în mod constant între faptul că spiritualitatea ar trebui să fie în aer şi nu într-o formă fizică, în timp ce corporalitatea ar trebui să fie exprimată numai în acţiuni care să ne îndrepte unul asupra celuilalt. Apoi va rămâne numai dăruirea reciprocă, până la revelarea absolută a iubirii şi conexiunii dintre noi. Dacă oamenii acţionează în acest fel, vor stabili templul în conexiunea dintre ei, în care îl vor descoperi pe Creator.
Abia acum, după ce omenirea a trecut prin toate nivelurile evoluţiei sale istorice, putem explica treptat la oameni cum să renunţe la toate semnele exterioare .
Corpul nu există. Nu există decât dorinţa, pe care trebuie să o conectăm şi atunci vom fi în stare să descoperim în noi, între noi, în zona neutră, în conexiunea dintre noi, noul atribut numit Adam ( o fiinţă umană ), şi în ea vom descoperi Creatorul, forţa care ne-a creat şi care ne aduce la viaţă. Este un proces de maturizare mare prin care trece o persoană.
Trebuie să păstrăm toate simbolurile despre care ne vorbeşte Tora în spiritualitate şi nu ca o împlinire corporală: steagurile, bannerele, cortul întâlnirii, cortul de asamblare, etc. Pentru a reuşi asta, trebuie să ne conectăm. Pe de o parte, conexiunea te protejează, iar pe de altă parte tu protejezi conexiunea. Toată lumea susţine pe toată lumea în această tânjire spirituală, acesta fiind tocmai motivul pentru conexiunea dintre noi în cazul în care toată lumea îşi face griji pentru toată lumea.
Din ” Secretele din Cartea Eternă ” KabTV lui 9/9/13