Perceptia unui pacat este cainta in sine

In articolul Cand o persoana stie ce inseamna frica de Dumnezeu, Rabash scrie ca un pacat are loc chiar in timpul unei ascensiuni, cand o persoana merita iubirea Creatorului si decide sa o foloseasca drept fundatie pentru munca sa, aruncand in afara credinta. O persoana crede ca nu va cobori din nou, deoarece va avansa conform simtului comun. Totusi, el coboara din nou in iubirea pentru sine, in pedeapsa pentru faptul ca a pierdut credinta.

Si aceasta pedeapsa este corectia care il ajuta sa se intoarca la calea directa a ascensiunii pe scara spirituala.

Exact in acest mod trebuie sa ne interpretam starile. O stare in care noua ni se pare ca suntem intr-o coborare si ca am primit o pedeapsa ne este data de fapt, pentru corectarea noastra.  Cand cineva isi simte pacatul inseamna ca nu mai pacatuieste. Un pacat este ceea ce am facut anterior! Si simtirea unui pacat comis este deja corectare.

Din partea intai a Lecţiei  zilnice de Cabala, 30.08.10, Cand o persoana stie ce inseamna frica de Dumnezeu

Incearca sa faci munca tu insuti!

Intrebare: Este posibil sa procedezi conform credintei deasupra ratiunii, tot timpul?

Raspuns: Sigur ca nu. Totusi, Cabalistii nu discuta daca putem sau nu sa procedam in aceasta maniera, pur si simplu – trebuie! Si cand nu putem, cerem ajutor si Creatorul face aceasta munca pentru noi. Intreaga munca este facuta de catre Creator, nu de catre persoana. Dar trebuie sa-I cerem Lui sa o faca.

O persoana trebuie sa ajunga la capat si sa incerce sa faca munca ea insasi. Chiar daca stie de la inceput ca este condamnata sa esueze in incercarea de a obtine scopul, folosind propria sa putere ea trebuie totusi sa o faca. Astfel, ea descopera ca munca va fi facuta de catre Creator si stie cum sa I-o ceara Lui.

Eu exist intotdeauna intr-un proces unde ma mut de-a lungul unei linii drepte din punctul initial (curent) pana la scopul final, pe care trebuie sa-l obtin prin orice mijloace. Punctul final este daruirea, iubirea pentru Creator si pentru fiintele create, credinta deasupra ratiunii si daruire deasupra/peste primire. Trebuie sa parasesc punctul initial si sa ajung la punctul final si pe drum am urmatoarele:

Prima parte: Fa tot ce este in puterea ta! Asta este prima si cea mai importanta.
A doua parte: Obtinerea deceptiei complete in puterea mea.
A treia parte: Intelegerea ca numai Creatorul ma poate salva.
A patra parte: Cand incep sa lucrez impreuna cu El in daruire (Hafetz Hesed) si iubire.

Dar cat timp sunt inca la inceput, trebuie sa ma bazez pe propria putere si sa stiu ca, inevitabil voi ajunge la capat. Nu imi pot sta cu bratele incrucisate si sa astept actiunea de Sus. Daca nu depun cat de mult efort pot in prima etapa, daca nu fac tot ceea ce este posibil, atunci nu voi atinge niciodata disperarea si intelegerea lipsei mele de putere. Asta inseamna ca nu voi realiza niciodata, ca imi trebuie ajutorul Creatorului. Daca este asa, cum pot starni Lumina care Reformeaza?

Stadiile se descopera unul dupa altul, si starea curenta determina si o construieste pe urmatoarea.  O persoana nu stie exact unde este si ce o asteapta in urmatoarea etapa, in urmatorului moment. Totusi, intreaga avansare se petrece datorita acestei presiuni.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 30.08.10, Cand o persoana stie ce inseamna frica de Dumnezeu

Punctul Salvarii

Aceeasi intrebare apare din nou si din nou: De ce nu a creat Lumina, de la inceput, o fiinta perfect similara cu Creatorul? Dar nu se poate asta. Este imposibil sa treaca proprietatea daruirii, direct de la Creator, la creatura.

De aceea trebuie sa experimentam spargerea lumilor (in Lumea Nekudim) si a sufletului comun (caderea in pacat cu Copacul Cunoasterii). Nu este nicio alta cale de a conecta si a aduce calitatea daruirii si a receptiei (Bina si Malchut) una in alta, decat prin pacatul (spargerea) lui Adam si distrugerea Templului.

Dar ce l-a fortat pe om sa guste fructul (marul) Copacului Cunoasterii? Este similar situatiei grele in care vezi o placere si recunosti imediat ca ea iti aduce rau; simti rusine, totusi esti dispus sa treci peste ea pentru ca tentatia este prea puternica. Nu ii poti rezista, chiar daca este mortala. Mai mult, placerea nu anuleaza rusinea, ci te forteaza sa continui!

Atunci este momentul cand este necesar sa ajungi la o concluzie si sa inveti, deoarece exact in acel moment experimentezi pacatul lui Adam, gasit in egoismul colectiv (Copacul Cunoasterii), care este descris ca, Am mancat si voi manca din nou! Nu poate rezista; aceasta placere este mai mare decat el, chiar daca stie ca este interzisa.

Acesta este momentul in care este revelata diferenta intre Lumina si dorinta. Si daca tu esti capabil sa simti si sa doresti sa o corectezi, vei realiza ca ai nevoie de Lumina care Reformeaza. Nu este nicio optiune; este singura cale de a simti ca esti condamnat si ca poti fi salvat numai prin miracol de Sus. Acesta este momentul in care te rogi pentru Lumina si primesti salvare.

Salvarea vine in om, numai in acest moment. Cat despre animale, Creatorul nu le cheama sa iasa din Egipt. Este omul care iese din Egipt conduce afara si vitele, de asemenea.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 29.08.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Cabalistii despre Cabalisti, Partea 13

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Cabalisti, promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

Urmand Caile Cabalistilor

Chiar daca o persoana are un suflet, ea nu este pregatita sa Il cunoasca, ‘Pana cand spiritul va fi varsat asupra sa de Sus’. Totusi aceasta persoana va trebui sa isi ascuta auzul si sa asculte cuvintele inteleptilor (depre felul in care trebuie sa isi respinga egoismul), si sa le creada (directiile lor, in timp ce se anuleaza pe sine) din toata inima.

-Baal HaSulam, Igrot (Scrisori), Scrisoarea 19, pag. 70

Si deoarece, cel mai dezvoltat din generatie este cu siguranta individul, inseamna ca atunci cand (va veni timpul si) publicul (care nu are alta varianta) va dori sa se elibereze pe sine din teribila agonie si sa isi asume (spiritual, in daruire si iubire) dezvoltarea constienta si voluntara (mai degraba decat fortat pe calea suferintei), care este calea Torei, ei (masele) nu vor avea alta sansa decat sa se subjuge pe sine si libertatea lor fizica, disciplinei individului, si sa asculte de ordinele si remediile (metoda de corectare a egoismului) pe care el ( liderul spiritual) le-o va oferi.

-Baal HaSulam, Libertatea

Ghidul pentru Cartea Zohar: Am fost ca intr-un vis

Fragmente din viitoarea mea carte, Ghidul pentru Cartea Zohar

Cel mai complex si in acelasi timp cel mai fascinant subiect referitor la Cartea Zohar si la viata in general este perceptia realitatii. Exista multe unde in jurul nostru pe care in prezent nu le percepem, cum ar fi undele radio. Exista, de asemenea, un camp de informatii, care contine tot. Campul celei mai inalte informatii este numit inalta natura a Creatorului.

Acest camp umple intregul spatiu din jurul nostru. Noi suntem capabili sa stabilim un contact cu acest camp si sa primim totul de la el: sentimente, intelegere, cunoastere, iubire si, de asemena, senzatia vietii eterne si a integritatii inerente acesteia.

Intregul scop al intelepciunii Cabala ne invata cum sa dezvoltam in noi insine instrumentele de perceptie ale acestui camp de inalta informatie. Acest lucru este posibil doar prin transformarea sinelui, si pe masura ce o dobandim, noi devenim similari cu acest camp: cu Creatorul.

Noi existam in acest camp chiar si acum, dar suntem incapabili sa il percepem.

Radacina spirituala a intregii umanitati

Munca pe care o facem cu comuniunea noastra spirituala este foarte similara cu efectul Tamaguci (o jucarie Japoneza care obliga pe cineva sa aiba grija de cineva virtual si nonexistent). Jucatorul devine atat de consumat si fixat pe jucarie incat pentru el ea devine mai mult decat reala! El trebuie pur si simplu sa renunte la orice altceva si sa aiba grija de jucarie, sa o hraneasca.

Interesat suficient, egoismul nu il impiedica sa aiba grija de jucarie. De fapt, ea nu este o alta persoana cu care este in competitie; mai degraba este ceva abstract, usor de ingrijit, chiar daca acesta isi impune subtil propria vointa asupra persoanei.

La fel se intampla si in stimulatorul nostru spiritual: Pe de o parte, ne separam de oameni si cream ceva abstract unde depersonalizam pe absolut toata lumea, ii separam de corpurile, aspectul si personalitatea lor. Dar le las punctele lor din inima, aspiratiile catre unitate de dragul revelarii fortei comune a iubirii: Creatorul.

Pe de alta parte este totusi dorinta noastra, tanjirea noastra catre acest abstract din corpul celuilalt si din tot ceea ce ne separa pe noi de fiecare dintre noi. Dimpotriva, noi suntem uniti prin visul nostru comun, nevoia noastra comuna de a obtine scopul si de a-l realiza numai impreuna.

Acest sistem devine deja o comunitate mondiala supranationala, multiligvista. Va deveni radacina spirituala a intregii umanitati, pentru ca ideea este de a uni toti oamenii din lume. La inceput, ne punem intreaga putere in crearea unui sistem al conexiunilor, al iubirii si al daruirii dintre noi. Apoi, Arca ii poarta pe aceia care au grija de ea: Sistemul va prelua conducerea si va incepe sa ne dea forma cu Lumina Superioara care se va manifesta in el, in masura in care noi cream vasul daruirii.

In acest sistem, dam Fortei Superioare a naturii care exista in unitatea dintre oameni, oportunitatea de a intra, manifestandu-se intre noi. Si va incepe sa functioneze in noi, sa ne hraneasca si sa ne conduca inainte catre scopul creatiei.

La asa-ntrebare, asa raspuns

Intrebare: Unde era Adam cand sarpele o tenta pe Eva? Daca ar fi fost langa ea in acel moment, poate l-ar fi alungat pe sarpe sau ar fi protejat-o pe Eva de el, rugand-o sa nu-l asculte pe seducatorul rau.

Raspuns: Virase la stanga, la nevasta sarpelui.

Angrenajul mintii: Gandesti ce gandesc eu!

In stiri (de la Wired.com): Experimente conduse de catre neurologul Greg Stephens si Uri Hasson din Universitatea Princeton au demonstrat ca exista  o conexiune mintala intre oameni care participa la o conversatie si ca activitatea creierului ascultatorului copiaza procesele care se petrec in creierul vorbitorului. Scanarile creierelor unui vorbitor si ascultator au aratat ca activitatea lor neuronala se sincronizeaza pe durata discutiei. Cu cat mai puternic raportau conexiune, cu atat mai aproape era cuplarea.

Comentariul meu: Aceasta este inca o confirmare a existentei conexiunii absolute si universale intre toate partile creatiei. Conexiunea este asa de puternica incat elemente diferite ale creatiei ar trebui considerate un intreg, in loc de parti deconectate ale sistemului.

Zohar-ul este o sursa de putere

Intrebare: Cu cat citesc mai mult Zohar-ul, cu atat mai mult realizez puterea lui. Este Zohar-ul, cu adevarat atat de adanc?

Raspuns: Voi spune numai atat: Este dificil fara Zohar. Vei simti adesea nevoia sa te intorci la el in timpul zilei. In orice fel te-ai uita la el, este pur si simplu o sursa de putere.

La inceput, cand o persoana deschide Zohar-ul pentru prima data, nu stie de ce il magnetizeaza cartea si il farmeca asa de mult si de ce este asa de greu sa mearga fara ea. Unii incep sa simta asta mai devreme decat altii. Pentru unii oameni poate dura o vreme indelungata pana sa simta puterea ascunsa in aceasta carte.

Totusi, mai devreme sau mai tarziu, toata lume incepe sa simta ca are nevoie de Zohar. Este ca apa: Avem nevoie de ea mai mult decat de mancare.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 30.08.10Zohar

Noua formula pentru succes

Intrebare: Mecanismul dezvoltarii dorintei in lumea noastra este simplu, si am acumulat mii de ani de experienta in asta. Ce noua cunostinta ne ofera stiinta Cabala privitor la folosirea dorintei?

Raspuns: Cabala ofera intentie; nimic altceva nu este necesar! Creatorul a creat dorinta de a primi placere si El o conduce sa evolueze. Aceasta dorinta este egoista, facandu-ne pe noi sa alergam constant dupa orice ar putea-o satisface. Asemenea comportament caracterizeaza nivelele existentei mineral, vegetal si animal. Totusi, in timpul nostru, dupa milenii de crestere, am evoluat in sfarsit la nivelul uman (Adam), care este o stare total diferita a existentei. Un om este independent de tipurile de existenta nemiscat, vegetativ si animat.

Pentru o fiinta umana, cel mai important lucru este intentia, sau motivul de ce posed eu nivelele minral, vegetal si animal? Pentru ce traiesc? Se intreaba despre scopul vietii si cand o persoana isi pune aceasta intrebare, ea vine la Cabala. Este o inclinatie total noua, in care nu depind de evolutia anterioara a dorintei mele. Am evoluat, dar acum ce se intampla? Acum, in fata mea se afla ceva complet nou, misterios si necunoscut.

Criza umana de astazi este formula crizei dezvoltarilor noastre anterioare, care nu mai functioneaza! Perioada anterioara a evolutiei s-a terminat, in care singurele forte care operau erau Lumina si dorinta, placerea si foamea. Acum vad ca acolo este implinire si simt o nevoie pentru ea, dar nu inteleg cum sunt conectate acestea doua.

Anterior, asta lucra foarte simplu: cu cat era mai mare dorinta, cu atat era mai mare satisfactia. Dar astazi, chiar daca dorinta mea este enorma, prind si ma bucur de ce vreau pentru un moment si apoi dispare. Ca rezultat, nici nu mai vreau sa alerg dupa placeri. Totusi, trebuie sa ma implinesc cu ceva. Cu toate acestea nu am nimic care sa ma mai satisfaca. Realizati ce dezastru este asta?

Omenirea nu stie cum sa rezolve situatia. Asta conduce la razboaie, crime, brutalitate si terorism, pentru ca in momentul in care omul experimenteaza senzatia de gol si de dor, este dispus sa faca orice este necesar pentru a gasi cel putin o mica satisfactie, chiar si pentru un singur moment!

Noi trecem acum prin aceatsa perioada de tranzitie. Dorinta egoista si-a completat evolutia pe planurile mineral, vegetal si animal ale existentei. Acum trebuie sa creasca, ca om, adica similar cu Creatorul. Aceasta este o forma absolut noua, unde cineva lucreaza in daruire, reversul la tot ceea ce a facut inainte.

Nu intelegem aceasta actiune si nu intelegem de unde sa luam puterea pentru ea. Nu avem mintea, dorinta si mediul pentru ea. Avem numai stiinta Cabala si chiar si aceasta este disponibila numai pentru aceia care au descoperit-o deja. De aceea facem asa de mari eforturi pentru a o disemina, pentru ca vrem sa acceleram evolutia si sa oferim remediul bun in avans, inainte ca noua busitura sa loveasca.

Altfel, nimeni nu va sti ce sa faca cu aceasta viata: nici politicienii, nici sociologii nici psihologii sau oricare alti oamenii de stiinta. Omenirea va renunta si va fi de acord cu orice fel de existenta, sperand sa ascunda ceea ce se intampla cu adevarat si sa continue sa traiasca cumva.

Din partea a patra a Lectiei zlinice de Cabala, 30.08.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot