Tora este numită „613 sfaturi”, adică 613 sfaturi prin care omul este răsplătit cu vase ale dăruirii.

Ulterior, odată ce este răsplătit cu vase ale dăruirii prin Tora, el trebuie să primească încântarea și plăcerea care se găsesc în gândul Creatorului. Această încântare și plăcere este numită și „Tora”, ceea ce înseamnă că în acel moment, cele 613 sfaturi devin 613 depozite (RABAŞ, „Ce înseamnă că lumea a fost creată pentru Tora”).

Creatorul a creat dorința de a se bucura, dar El dorește ca această dorință, ca omul să se bucure de dăruire mai degrabă decât de primire. Prin urmare, el trebuie să sufere schimbări și trebuie să o facă independent, conform principiului: „Vom face și vom auzi”.

Unde se găsește această dorință? Este în specia umană, la nivelul uman de dezvoltare. După cum scrie Baal HaSulam, după toate examinările, găsim un singur avantaj al omului față de animal: impulsul de a lucra pentru Creator și de a adera la El. Cel în care există acest impuls este numit „om” (Adam). Dacă acest impuls, această ascensiune, nu s-a născut încă în el, atunci el este numit „animal”.

Și totuși, în Psalmi se spune: „Omul și fiara, Tu le salvezi”. Toți se apropie treptat de trezirea către adeziunea cu Creatorul. Și după ce s-au trezit, ei încep să acționeze conform principiului „Vom face și vom auzi”.

„Vom face” înseamnă corectarea Kelim, atunci când îndeplinim cele 613 sfaturi. Și „vom auzi” înseamnă umplerea Kelim prin cele 613 porunci, adică depozite, investiții, atunci când Kelim corectate intră într-o contribuție, o promisiune, adică lumina.

Prin corectare și umplere, prin intermediul sfaturilor și depozitelor, ajungem la realizare: toate cele 613 dorințe ale noastre sunt corectate de la primire la dăruire și sunt umplute cu lumina superioară sau Creatorul. În cele din urmă, ne găsim împliniți de El sau în adeziune cu El, atunci când El ne umple.

Prin urmare, Tora (metoda corectării) a fost creată doar pentru cei care doresc să-și corecteze dorința egoistă cu intenția de a dărui. Numai ei se angajează cu adevărat în Tora. La urma urmei, „Tora” este lumina care se întoarce la sursă (lumina reformatoare). Cel care nu există în acest scop nu este numit „om” care efectuează corectări.

Dacă am privi lumea noastră prin lentile spirituale, am putea vedea aici poate doar câțiva oameni. Toți ceilalți ar aparține naturii minerale, vegetale și animale, inclusiv multe animale sub formă de oameni, deși aceasta este doar o asemănare exterioară.

Dacă omul nu s-a trezit pentru a se corecta și a atinge înălțimea Creatorului, înseamnă că se află încă la gradul animal de dezvoltare. Metoda de corectare nu a fost creată pentru el, indiferent în ce s-ar angaja. Poate fi un mare erudit, se poate considera drept, dar dacă omului nu-i pasă să-și corecteze înclinația rea ​​în fiecare secundă, este totuși numit „animal”. Și prin urmare, se spune că toți sunt ca animalele.

Astfel, trebuie să respectăm dorința care s-a trezit în noi și care este îndreptată spre adeziunea la Creator și să respectăm prietenii în care arde și acest foc. Ne putem uni între noi, astfel încât dorința comună a tuturor să existe în fiecare dintre noi. Apoi, asupra acestei mari dorințe care îi cuprinde pe toți, vom atrage lumina care se întoarce la sursă și aceasta va uni într-adevăr toate dorințele noastre într-un singur Kli mare, deja corectat. Acesta va fi umplut cu lumina superioară, Creatorul, și astfel vom deveni similari cu Malchut din lumea infinitului, așa cum se spune: „El este unul și Creatorul este unul”. El este lumina, iar Creatorul este vasul, Kli-ul, HaVaYaH.

Astfel, rezultă că întreaga lume a fost creată pentru corectare. În cele din urmă, toți vor trebui să se corecteze și să ajungă la adeziune, despre care se spune: „Toți Mă vor cunoaște, de la cel mai mic la cel mai mare”.

Din Lecția Zilnică de Cabala 21.02.2011, Rabaș – Art.3, 1990-Ce înseamnă că lumea a fost creată pentru Tora

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce atingerea scopului creaţiei este un proces atât de complex, în mai multe etape, care include coborârea, ascensiunea și spargerea?

Răspuns: Deoarece de la bun început, aceasta constă din două componente opuse una celeilalte: lumina și dorința (vas, Kli), care construiesc o conexiune între ele bazată pe natura lor opusă.

Procesul de dezvoltare pornește din două condiții și dictează o singură lege a dezvoltării: ceea ce inițial sunt două opuse, în cele din urmă trebuie să ajungă la o similaritate completă.

Întregul proces rezultă inevitabil din aceste condiții inițială și finală. Nu putem înlocui nimic în el sau acționa conform unei logici diferite. Condițiile sunt rigide: condiția inițială și condiția finală.

Condiția 1: Există o distanță infinită între ei.

Condiția 2: Există o uniune completă între ei.până la sfârșit, chiar până la sfârșit.

Inițial, unul dăruiește în întregime, iar celălalt primește în întregime. Pe de o parte, există un abis infinit între ei, iar pe de altă parte, există un punct final în care se contopesc într-un singur întreg.

Acum încearcă să scrii o formulă prin care, de la prima condiție de opoziție completă, se poate ajunge la a doua condiție de similaritate completă.

În lumea infinitului, atât separarea acestor două componente, cât și unirea lor există deja. Deși există lumină și dorință acolo, ele sunt contopite și se completează reciproc. Această fuziune este menținută de puterea luminii superioare.

Adică, condiția finală este asigurată de la început de puterea luminii, a Creatorului. Acest lucru ne permite să dezvăluim formula despre cum să realizăm această tranziție de la o stare la alta.

Condițiile potențiale au fost create, acum trebuie să înceapă realizarea. Și întreaga realitate se desfășoară acum secvențial, scenă cu scenă, sub ochii noștri; sunt chiar acele creații care există în lumea infinitului, pe care nu o părăsim niciodată.

În acest singur loc (dorința) creat de Creator, există lumina și dorința și condiția unirii lor; și toate acestea sunt acum implementate. Prin urmare, noi înșine suntem numiți acțiunile Creatorului, rezultatele lucrării Sale: creații, lucrări, ființe.

Este imposibil să schimbi ceva aici: condițiile în sine, cele inițiale și cele finale („sfârșitul acțiunii este conținut în gândul inițial”), determină deja tot ce se va întâmpla, inclusiv spargerea.

Din Lecția zilnică de Cabala din 18.08.2010, Baal HaSulam – Articole – Introducere la Cartea ‘Pomul vieții'(Panim Meirot uMasbirot)

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Multor oameni le este foarte greu să accepte forma externă a Cabalei pe care o exprimăm în cântece și dansuri. De ce aderăm la ea? De ce nu încercăm o altă formă? Dvs, spuneţi că este o ştiinţă Cabala, și dacă aţi ține prelegeri, așa cum este obișnuit în universități, cu cât mai mult ar putea ajuta acest lucru la răspândirea Cabalei?

Răspunsul meu: Nu cred că acest lucru ar ajuta la răspândirea ei. Nouăzeci și nouă la sută dintre oamenii de pe pământ nu au deloc nevoie de știința noastră. Au nevoie să se simtă bine și în siguranță, iar acest lucru se exprimă printr-o comunicare plăcută unii cu alții, într-o unitate plăcută.

Prin natura mea, sunt un om complet nesociabil. Mai mult, sunt gata să stau între patru pereți toată viața și nu aș simți deloc asta ca pe o închisoare. Am computerul meu, cărțile mele și ceea ce este în mine. Asta îmi este suficient! Ce poate adăuga lumea la mine?

Dar pentru a avansa spiritual, avem nevoie de această lume pământească. Prin urmare, ies în cercurile exterioare; altfel, nu aș preda.

Înțeleg că a ne poziționa ca o universitate deschisă ar fi o atitudine mult mai respectuoasă decât acest tip de imagine neclară a unei grădinițe pentru copii prea mari, unde ei dansează în cerc și cântă. Nu este deloc clar cum arată.

Dar mesele, cântecele și dansurile comune erau acceptate printre cabaliștii antici încă din vremea lui Baal Şem Tov. Cred că așa a fost atât cu ARI, cât și cu Rabi Şimon. Aceasta este o expresie naturală a sentimentelor interioare ale oamenilor, a dorințelor lor și a tânjirii lor de a fi împreună.

Înțelegem că atunci când oamenii stau în cerc în jurul unui foc și cântă împreună, asta îi unește. Nu vedem nimic ciudat în asta. Aceștia pot fi popoare indigene din America de Sud, africani cu sulițe în jurul unui foc, europeni care stau la mesele lor, japonezi sau chinezi ghemuiți; nu contează cine și cum. Acest lucru este acceptat peste tot, deoarece aceasta este o metodă de unificare, o exprimare a sentimentelor.

Firește, în Europa, o astfel de exprimare externă ca în Israel este considerată foarte ciudată și aș spune, de respins. Însă, din moment ce trebuie mai întâi să corectăm Israelul și apoi restul lumii, suntem forțați să acționăm în acest fel. Văd că acest lucru este acceptat și în restul lumii. Eu însumi nu sunt un fan al dansurilor în cercuri mari, dar oamenii încep să se comporte așa spontan.

Prefer să stau lângă foc, să cânt și să vorbesc. Din aceasta, primesc un entuziasm mai mare decât din dansuri, când oamenii sar și își îmbrățișează tovarășii transpirați.

Există oameni care sunt atrași de acest lucru și există cei care sunt inspirați mai mult de o simțire interioară care vine din realizare, din înțelegere.

Fie prin inimă, fie prin minte, există două metode complet diferite de corectare care au ajuns la noi. Una a venit de la ARI (prin minte), iar cealaltă de la Baal Şem Tov (prin inimă). Și ambele sunt egale.

În vremea noastră, este încă dificil de spus încotro mergem. Deși m-am gândit și Baal HaSulam a scris că timpul nostru este timpul lui ARI, când trebuie să dovedești, să demonstrezi și să explici cu mintea; cu toate acestea, văd că ceea ce influențează mai mult oamenii este tocmai „hai să bem și să dansăm”, pentru că acest lucru merge de la inimă la inimă printr-o dorință comună.

Adică, dansurile și cântecele sunt necesare, dar necesită o adâncire interioară mai mare.

Întrebare: Cum s-a raportat Rabaş la acest lucru? La urma urmei, avea niște principii proprii. Întrucât trăia într-un mediu ortodox, trebuie să fi avut atât o formă externă, cât și una interioară.

Răspuns: Forma sa externă era foarte simplă; arăta similar cu toți ceilalți. Dar în interior, era complet diferit de ceilalți, dar nu arăta acest lucru.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Minte sau inimă”, 01.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Lumea se bazează pe cuvânt, pe cuvântul lui Dumnezeu. La început a fost cuvântul, și cuvântul era al lui Dumnezeu, iar Dumnezeu era eternitatea și așa mai departe.

Întrebare: Puteți explica asta?

Răspuns: Aceasta înseamnă că lumea se bazează pe calitatea bunătății, pe calitatea iubirii. Toate acestea vin de la cel superior și nu de la noi.

Dacă ar veni de la noi, nu ar exista nici măcar o secundă. La urma urmei, suntem o energie negativă în lume.

Creatorul ne susține și El susține lumea. Dacă nu ar fi așa, nimic nu ar exista. Și între timp, noi suntem un parazit al acestei lumi.

Întrebare: Pe ce se bazează Creatorul? Ce vrea El ținându-ne?

Răspuns: El nu se bazează pe nimic. El ne guvernează în așa fel încât omul să ajungă în cele din urmă să înțeleagă cum ar

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 16.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→