Întrebare: Trebuie să te antrenezi să te bucuri. Se spune că bucuria este un obicei. Ce credeţi?

Răspuns: Cred că este foarte corect.

Întrebare: Se poate antrena omul să se bucure, în ciuda faptului că este lovit din toate părțile?

Răspuns: Ești lovit, și ce dacă? Vin unele circumstanțe, vin unele forțe și te lovesc. Și tu cânți. Pur și simplu cântă! Acesta este cel mai important lucru pentru om. Pentru că în realitate, el nu știe ce este bine și ce este rău, sau cum să se raporteze corect la viață, sau cum să-și schimbe viața – dacă ceea ce i se întâmplă este în beneficiul său sau în detrimentul său.

Prin urmare, trebuie să accepte toate acestea ca fiind bune și să se raporteze la tot ce se întâmplă ca la un bine necesar. Și deci, cum se poate raporta la asta? Să cânte!

Întrebare: Pur și simplu?

Răspuns: Răspunsul este un simplu da.

Întrebare: Orice vine, nu? Orice este în interiorul tău, de genul „Există doar un moment între trecut și viitor”?

Răspuns: Nu, nu este asta! Mai bine: „Ridică-te și strălucește! Ridică-te și strălucește! Încearcă măcar o dată în viață.”

Comentariu: Da. Exact.

Răspunsul meu: Așa cântau odată.

Din KabTV, „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 01.02.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Spuneţi că este nevoie de tensiune pentru a accelera procesarea datelor. Mi se pare că aș face-o mult mai bine dacă aș fi într-o stare pașnică și nu sub presiunea grupului.

Răspunsul meu: Deci, tu spui așa: „Dacă grupul mă presează, voi fi confuz și voi fugi; nu pot funcționa sub presiune.” Trebuie să existe presiune. Grupul ar trebui să oblige omul.

Comentariu: Dar totuși, am nevoie de puțin timp liber pentru a procesa informațiile.

Răspunsul meu: Datele nu sunt procesate stând liniștit cu o cană de bere și meditând la viață. Datele sunt procesate în stări critice, stresante. Să nu crezi că vei avea un moment de odihnă și apoi te vei așeza, te vei concentra și vei rezolva totul, nimic de genul acesta! Dimpotrivă, cu cât ritmul tău este mai rapid, cu atât capacitatea ta de a face calcule va deveni mai mare. Tocmai în astfel de stări faci calculele corecte în fracțiuni de secundă.

Desigur, există studiul; există un moment în care omul are nevoie cu adevărat să studieze pentru a simți o oarecare conexiune cu structura lumilor, cu structura sufletului, pentru a înțelege cum este construit și cum mă pot conecta măcar oarecum mental la el, să îl verific și să-l văd. Omulă trebuie să-și împartă timpul, dar chiar și atunci să fie atent.

Ce este tensiunea? Tensiunea este o lipsă, o deficiență în atingerea scopului. Aceasta se numește stres, tensiune și presiune.

Când îmi doresc ceva și nu pot să-l ating, asta pune presiune asupra mea, mă încordează. Nu vorbesc despre suferință care pune presiune asupra mea, așa că fug de ea. Starea noastră trebuie să fie aceea de a fi stresat pentru că nu am ajuns la ceea ce mă așteaptă, nu pentru că trebuie să fug de ceva care mă apasă din spate.

Din Lectia zilnica de Cabala 08/02/26, Rabaş – Art.36, 1985-Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Grupul trebuie să se asigure că gândurile unui om sunt conectate constant la acesta. Nu există compromisuri aici – toate cele 24 de ore.

Cum se poate verifica acest lucru? Dacă nu pleci cu sentimentul că ești în grup, că prietenii sunt în jurul tău, că voi toți împreună sunteți îndreptați către un singur scop. Dacă acest lucru nu este prezent constant în tine, atunci grupul nu s-a programat corect pentru spiritualitate.

Numai după ce ne programăm să simțim că suntem în grup și într-un atac 24 de ore pe zi, iar acest lucru devine rutină și obișnuit pentru noi, vom începe să experimentăm o viață diferită, o viață spirituală. Aceasta se numește a deveni o națiune, nu indivizi, o națiune care cere Tora. Și atunci merităm să o primim.

Din Lecţia zilnică de Cabala 08/ 02/26, Rabaş – Art.36, 1985-Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate omul să folosească ajutorul grupului sau al Creatorului pentru a ajunge cât mai repede posibil la începutul muncii spirituale?

Răspuns: Adevărul este că omul singur, fără un grup, este practic incapabil să ajungă la o definiție a stării sale ca întuneric, ca rău.

Fără factori externi precum mediul și grupul, omul nu va putea niciodată să știe care stări sunt mai avansate, mai corecte – cele care îl avansează cu adevărat spre spiritualitate – și care sunt doar cele care i se par așa sau altfel.

Prin urmare, dacă omul este gata, cu ajutorul grupului, să-și definească parametrii într-o formă mai corectă, independentă de simţirea personală și dependent doar de definiția adevărului și a falsității, și nu de „dulce-amar”; dacă este gata să reziste acestui lucru, în ciuda faptului că este amar pentru el să determine că acesta este adevărul, și prin urmare este preferabil (și numai grupul, cărțile și profesorul pot clarifica acest lucru), atunci întunericul lui se transformă în zi.

Definiția unui om despre ceea ce se numește întuneric și lumină se schimbă. Nu este vorba despre o schimbare în starea sa, în realitatea înconjurătoare sau în atitudinea Creatorului față de el. Ceea ce s-a schimbat a fost definiția interioară a omului, iar aceasta se numește corectarea propriului vas. Adică, acum el își examinează simțirile printr-un vas diferit, care se numește vasul credinței mai presus de rațiune.

Din Lectia zilnica de Cabala 08/02/26, Rabaş – Art.36, 1985-Şi a fost seară, şi a fost dimineaţă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→