Category Archives: Congrese

Să ajutăm lumea să îl reveleze pe Creator

Întrebare: Cum putem ajunge la integralitate şi unificare, prin diseminare şi prin metoda integrală?

Răspuns: Diseminarea ne sprijină, ne obligă să fim împreună, să comunicăm, să ne conectăm, să discutăm, etc. Dar nu ar trebui să uităm că diseminarea va avea efect numai dacă urmărim un scop înalt: ca lumea să reveleze starea înaltă în care există înăuntrul Luminii superioare, în binele suprem, în iubire şi dăruire. Suntem cu toţi înăuntrul acestui câmp: un câmp de informaţii, un câmp de bunătate.

Dacă în munca noastră de diseminare urmărim acest scop, atunci evocăm influenţa Luminii înconjurătoarea asupra noastră şi asupra lumii întregi. Şi, desigur, prin asta devenim mai apropiaţi. Această intenţie trebuie să fie prezentă măcar undeva, câtva, într-o anumită formă, dar trebuie să ne asigurăm că există.

Nu avem dreptul să uităm de ea pentru că altfel diseminarea noastră nu va avea efect, va fi o simplă acţiune corporală. Dar dacă ne gândim cu toţi cum, prin această acţiune, aducem lumea şi pe noi odată cu ea, către revelarea Creatorului, atunci vom avea succes.

Putem adăuga şi intenţia că, prin asta, aducem mulţumire Creatorului. Dar este deja un grad foarte înalt. Nu vreau să vorbesc încă de asta, pentru că oamenii devin confuzi: „Cine este Creatorul? Despre ce fel de plăcere vorbim?”, etc. Psihologia noastră interioară operează cu asemenea fraze. Nu îi putem da nimic Creatorului, niciun fel de plăcere. Dar spunem aşa pentru că simţim că asta pare să se întâmple în reflexia asupra noastră.

Dacă începem să urmăm acest scop, atunci diseminarea noastră va fi de miliarde de ori mai eficace. Şi asta este cel mai important. Trebuie să mergi să diseminezi cu înţelegerea că astfel aduci un beneficiu enorm lumii, ajutând-o să îl reveleze pe Creator. Mai mult, conexinea dintre noi va deveni şi ea mai mare. Problema este numai în absenţa sau incompleta noastră intenţie.

Din lecţia 5 de la  Congresul de la Vilnius 3/25/12

Distanţa nu există pentru cei care sunt aproape în spirit

Întrebare: Ce trebuie să facă grupurile care rămân acasă pentru a sprijini congresul?

Răspuns: Grupurile care rămân acasă trebuie să înţeleagă că nu stau acasă, nu sunt peste bord. În lumea spirituală nu există distanţă, timp sau obiecte fizice care ne separă. Lumea spirituală este un câmp în care apropierea dintre calităţile spirituale determină cât de apropiat eşti de o persoană. Trebuie să aspirăm să fim cât mai apropiaţi posibil.

De aceea, dacă facem acelaşi lucru, dacă ne simţim conectaţi, dacă studiem sub îndrumarea unui învăţător şi îndeplinim aceleaşi instrucţiuni, dacă aspirăm să simţim conexiunea noastră reciprocă din întreaga lume atunci, mulţumită diferenţelor spirituale şi corporale dintre noi şi ca rezultat al conexiunii noastre deasupra tuturor acestor diferenţe, construim un puternic vas spiritual, Kli.

Puterea vasului spiritual este determinată chiar de diferenţa dintre dorinţele egoiste din el şi puterea de conexiune de deasupra lor.

From Ziua unităţii din  4/22/12, “Pregătire pentru congres”

Convenţia şi diseminarea

Întrebare: În ce măsură putem vorbi despre diseminare la Convenţie?

Răspuns: Vom vorbi despre diseminare la Convenţie ori de câte ori putem. Unul dintre subiectele incluse în programul planificat este un curs de diseminare şi o discuţie despre munca de diseminare. Este cel mai bine ca acesta să fie ultimul subiect al Convenţiei. Cu aceasta ar trebui sa lasam Convenţia, rezultatul nostru şi modul de a ne adresa lumii. Acest lucru ar trebui să fie discutat ca si concluzie a Convenţiei.

În principiu, ne adunam ca să ne unim unul cu altul, în interiorul nostru, în sensul de a urmări interior unificarea, mai degrabă decât pentru diseminare, expansiune spre exterior. Acesta este obiectivul Convenţiei! Dar ar trebui să ne gândim, de asemenea, la modul în care ne vom extinde ideea, deoarece succesul nostru spiritual depinde de asta.

În principal, intreaga Convenţie va fi destinata interiorului nostru, interiorului dorinţei noastre globale, dar cu toate acestea, ultimul subiect va fi dedicat diseminarii.Subiectul pentru femei va fi tratat separat, incluzand organizaţiile femeilor, precum şi subiectul despre educaţia pentru copii şi adulţi. Acestea sunt toate subiectele care vor fi discutate.

Din lecţia de pe 22/04/12

Nevoia de antrenamente

Trebuie să înţelegem că antrenamentele noastre sunt un exemplu pentru ceea ce ar trebui să fim angajaţi în fiecare zi.

Nu este necesar să te întălneşti cu grupul pentru asta. Se pot organiza 10-15 minute înainte de lecţie, ca pregătirea grupului pentru lecţie. Se pot face în timpul pauzelor dintre studii şi la sfârşit. Se pot face la sfârştitul zilei – oricând.

Acest antrenament obişnuit ar trebui să ne aducă la punctul în care vom începe să simţim, în timpul vieţii noastre, că suntem într-un câmp de informaţii mai înalt care crează totul în noi şi lucrează prin noi. Dar o persoană nu există.

Apoi, vom începe să simţim că o fiinţă umană este o structură complet diferită, pe care nu ne-o putem imagina astăzi. Dar deja intrăm şi ne apropiem de asta.

De la Congresul de la Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Un an decisiv

Întrebare: Privind diseminarea în lume, ce scopuri se află în faţa noastră? Vedem că oamenii suferă în multe ţări. Cum îi putem ajuta?

Răspuns: Adevărul este că sunt oameni printre noi care cred că dacă lumea încă nu a auzit de noi, este mai bine să aşteptăm: Să îi lăsăm să sufere mai mult şi apoi vom începe să diseminăm, după ce au înţeles deja esenţa suferinţei. O asemenea atitudine faţă de umanitate nu provine din iubire.

Trebuie să încercăm, cu toate costurile, să transmite măcar ceva oamenilor, oricine şi oriunde ar fi şi să le alinăm orice suferinţă a lor.

Anul acesta este unul foarte intens. Aşteptăm multe schimbări diferite în lume. Sunt re-alegeri ale diferiţilor oameni de la putere şi cu toate că de ei depinde foarte puţin, are totuşi o mare semnificaţie. Lumea trece prin scuturări masive.

Contractul cu sistemul monetar federal din America, cel care imprimă bani, se apropie de final. Şi cine ştie ce se va întâmpla în continuare. În alte cuvinte, lumea este în faţa unor dezvoltări foarte serioase în plan material.

Natural, toate aceste evenimente sunt concentrate în acest fel sub influenţa Luminii şi asta ne spune că putem implementa schimbări foarte puternice, deoarece ceva nou se naşte totdeauna din asemenea contraste.

În plus, trecem noi înşine prin schimbări imense, în interior şi în relaţie cu lumea. Totul depinde de cum vom folosi în mod efectiv aceste posibilităţi uimitoare, date nouă de Sus. Tot ceea ce vrem este aici; doar fă-o şi vei avea succes. Totul depinde numai de noi.

Dar în general, acesta este un an decisiv. În acest an, formăm împreună sistemul spiritual al lumii – corectarea lumii conform cu legile naturii.

Trebuie să lucrăm în colaborare cu oameni de ştiinţă, politicieni şi oameni respectabili care sunt de acord cu noi în tot ceea ce priveşte problemele lumii noastre. Trebuie să adunăm totul într-un singur sistem care poate apela lumea şi să începem să îl promovăm în mod sistematic, să îl aranjăm în locul corect, prin UNESCO, ONU şi guverne.

În faţa noastră se află un vast câmp de activitate. Încetaţi să daţi atenţie micilor probleme; încercaţi să vă ridicaţi deasupra lor, pentru că Creatorul „le strecoară” pentru ca voi să vă ridicaţi deasupra lor.

Nu uitaţi asta.

Trebuie să finalizăm repede dezvoltarea metodei educaţiei integrale şi să o oferim umanităţii. Până la sfârşitul acestui an vor apărea probleme noi în lume: şomaj, confuzie şi ruină. Lumea va avea nevoie de metoda noastră care, faţă de celelalte, este în principal gratis şi uşor de implementat şi nu necesită costuri în plus.

De obicei, dacă există o schimbare majoră în societate, ea necesită miliarde de dolari în investiţii: iar aici, aproape nimic. Dacă avem Internet, televiziune, cluburi şi voluntari, atunci totul se va pune în mişcare. În doar câteva săptămâni vom simţii cum oamenii se schimbă. Şi nu avem nevoie de nimic altceva. Se vor elibera enorme resurse iar lumea va deveni mai bună, mai prietenoasă şi mai luminoasă.

Din lecţia 5 de la Congresul de la Vilnius 3/25/12, Lesson 5

Un câmp pentru munca interioară

Întrebare: Ce pot primi din cuvintele prietenilor din timpul lucrului în grupuri, în plus față de lecția cu profesorul?

Răspuns: Când vorbește profesorul toată lumea tace, ei sunt de acord cu ceea ce spune acesta. Iar aici apare un plus și un minus.

În tot acest timp nu are loc nici o muncă interioară pentru că ești suprimat, în mod involuntar, ești adus la tăcere de știința și de înălțimea învățătorului, căci el este, la început, mai mare ca tine.

Când te afli împreună cu prietenii, muncești alături de cineva care poate fi mai mare, mai mic sau pe același nivel cu tine. Și aici ai mult de lucru în a te coborî, în a-ți da deoparte ”eul”, anulându-te. În plus, trebuie să consideri că toți prietenii tăi sunt mai mari decât tine. În acest fel te ”ajustezi” la Creator, te pregătești să treci, prin dăruire mai presus de recepție, la credința mai presus de rațiune.
Din lectura pentru Ziua unitatii in lume, “Pregatire pentru congres” 4/22/2012

Noua mea “Identitate”

Dacă singura forță care guvernează, menține și însuflețește totul este Creatorul, atunci chiar și vorbele pe care le rostesc, gândurile și dorințele care se trezesc în mine acum, toate acestea sunt, de asemenea, El. Prin urmare eu trebuie să mă unesc cu ceea ce trece prin mine acum și iese, dinspre mine, către ceilalți. Toate aceste fapte sunt munca Lui, în egală măsură; El este cel care îndeplinește totul. Eu nu sunt aici. Eu sunt doar percepția în sine, plină de puterea, forța, intenția și dorința Creatorului, care, în acest mod, se adresează altora.

Eu trebuie să mă conectez și să devin unuI cu ceea ce se petrece în interiorul meu acum, pentru a simți că sunt, în întregime, saturat de El, pentru că nu există nici o altă forță în afara Lui. Iar atunci când încerc să elimin propria mea ”identitate” din interiorul meu, deorece totul este doar El, exact atunci descopăr noua mea ”Identitate”, bazată pe ”nu există nimic în afară de El”. Cu alte cuvinte, tot ceea ce gândesc, este tot El.

Din Congresul de la VIlnius 3/23/2012, Workshop 2

Prima întâlnire

Acum, ne dorim doar un singur lucru: Ne dorim ca toată creaţia, adică noi, să nu prezentăm niciun obstacol pentru manifestarea Luminii superioare, pentru ca astfel să ne umple fără nicio rezistenţă din partea noastră. Vrem să facem asupra noastră o asemenea restricţie încât să Îi dăm Lui tot spaţiul pentru a se revela. În acelaşi timp, noi nu existăm, suntem doar transparenţi, pentru ca o singură forţă să treacă prin noi şi să ne umple.

Aceasta este prima condiţie, restricţie (Tzimtzum Aleph), de unde începem întâlnirea noastră cu Creatorul, unde pentru prima data vom simţii cu adevărat că „Nu există nimeni în afară de El”.

Suntem transparenţi; nu existăm pentru că trebuie să ne anulăm „Eul”, egoismul nostru, iar astfel Creatorul poate umple totul.

Din  Congresul de la Vilnius 3/24/12, Workshop 2

Întrebările femeilor în pregătirea pentru congres

Întrebare: Cum pot crea femeile o dorinţă comună puternică pentru a mării abilitatea de a sprijini bărbaţii în timpul congresului?

Răspuns: Până în prezent, nu le-am putut explica femeilor că ele fac munca spirituală exact aşa cum o fac bărbaţii, singura diferenţă fiind în modalitatea de interconexiune, care este cumva diferită de conexiunea dintre bărbaţi.

Cu bărbaţii, totul porneşte de la o simplă prietenie, cu activităţi în comun. Înoată împreună în mare, stau împreună la mese, la studiu. În ceea ce priveşte femeile, conexeiunea este mult mai complicată. Dar atunci când îşi propun un scop înalt şi înţeleg că de dragul acestui scop trebuie să se unească, atunci o pot realiza şi pot obţine scopul. Adică, scopul le devine ca un stăpân şi atunci sunt gata să se unească pentru asta.

Întrebare: Trebuie că femeile să se pregătească într-un anume fel pentru congres? Poate ar trebuie să o facem împreună cumva sau să corespondăm una cu alta? Sau ar trebui să ne unim doar intern?

Răspuns: Importanţa unificării trebuie să fie la fel şi la femei şi la bărbaţi: asta în primul rând. În al doilea rând, trebuie să înţeleagă că şi ele trebuie să obţină unitatea. Femeile se pot uni de dragul unui scop înalt şi trebuie să exploateze şi să cerceteze această posibilitate.

Biblia ne spune despre cum sora lui Moise, Miriam, a unit împreună toate femeile înainte de ieşirea din Egipt, cum femeile au lucrat asupra lor în Egipt şi cum chiar partea feminină a fost cea care l-a hrănit pe Moise, adică, forţa care apoi i-a scos din Egipt.

Întrebare: Ce ar trebui să aştepte femeile de la woorkshp-uri?

Răspuns: Femeile, ca şi bărbaţii, trebuie să discute toate detaliile unificării. Să le lăsăm să încerce; să le lăsăm să descopere ce este pentru ele şi ce nu. În acest fel, îşi vor găsi propria cale într-un mod practic, pentru că altfel nu va merge.

Pe de o parte, femeile întreabă: „De ce nu?” Dar atunci când le oferi munca pentru unificare, ele spun: „Asta nu este pentru noi!” Şi aşa apare o problemă. Şi este neclar ce ce poate face, ce acţiune şi cum să se abordeze această problemă?

Femeile trebuie să se unească pentru o cauză comună, ca în uriaşul număr de organizaţii ale femeilor, unde femeile se pot uni pentru a obţine ceva, nu între ele ci în afara lor înşine. Deci, să le lăsăm să se unească pentru a obţine ceva în afara lor şi pentru asta ele se pot uni – nu împotriva cuiva, ci de dragul îndeplinirii a ceva. O pot face!

Întrebare: Trebuie ca femeile să se unească pentru a obţine scopul sau pentru ca bărbaţii să îl obţină?

Răspuns: Trebuie să se unească pentru a obţine scopul împreună. Să le lăsăm să clarifice asta, iar apoi ele vor vedea punctul din mijloc în care trebuie să se potrivească exact pentru a-i completa pe bărbaţi. Şi în niciun caz, munca lor nu este mai prejos decât cea a bărbaţilor; este de fapt chiar mai mare.

Întrebare: Cum ar trebui să îşi pregătească o femeie, soţul pentru congres?

Răspuns: Îl speli, îl îmbraci şi îl hrăneşti, apoi dă-i ghiozdanul şi lasă-l să plece la şcoală. Vorbesc foarte serios: Pregăteşte-l ca şi cum ar fi un copil. Adică fă-l să înţeleagă că aştepţi realizări mari de la el, că speri că datorită congresului va merge cu adevărat în direcţia corectă. Aşa trebuie să îl faci să fie gata. Când este vorba de asta, o femeie are ceea ce se numeşte înţelepciunea vieţii.

Întrebare: Cum trebuie să muncească bărbaţii corect în timpul workosop-urilor, cu sprijinul femeilor?

Răspuns: Bărbaţii nu ar trebui să dea atenţie la asta, acum. Mai târziu, atunci când devenim cu adevărat corect interconectaţi, vom simţii influenţa femeilor, presiunea asupra noastră.

Este bine când simţim asta; ne obligă. Să sperăm că vom fi în stare să simţim şi asta.

Dintr-o lectură la Ziua unităţii, “Pregătire pentru Congress” 4/22/2012

Despre ce ar trebui să vorbim la congres?

Întrebare: Vedem multe figuri la congres, mulţi oameni noi. Despre ce ar trebui să vorbim? Sau despre ce nu ar trebui să vorbim?

Răspuns: Ce vrei să spui cu „multe figuri, mulţi oameni noi”? Sunt oare interesat cu adevărat de cum arată o persoană, dacă este bătrână sau tânără? Sufletul este fără vârstă. Sufletul nu are nicio formă. Sufletul este proprietatea dăruirii. Dacă este aşa, nu mă uit la nimic altceva! De aceea nici nu observ, nici nu îmi amintesc oameni; nu îmi amintesc numele lor pentru că sunt interesat doar de câmpul interior pe care ei îl rezonează în jur, pe care îl emană, dar nu în feţele sau numele lor. Care este diferenţa?

Întrebare: Pentru a genera acest câmp, despre ce sau despre ce nu ar trebui să vorbim?

Răspuns: Ar trebui să vorbiţi numai de scop, numai despre topicuri de congres, numai despre menţinerea măreţiei scopului, numai despre pozitiv şi în niciun caz despre negativ – asta scrie Rabaş în articolele lui.

Un congres nu este un loc unde să facem calcule. Facem asta înainte de congres – luaţi exemplu de la  mine.

Adică: congresul începe, iar noi punem deoparte toate problemele; acesta este trecutul şi ar trebui să ne ridicăm deasupra lui. Toate conexiunile, proprietăţile, calităţile negative şi contradicţiile dintre noi, toate aceastea sunt lăsate jos. Acum ne ridicăm deasupra lor şi vorbim numai despre unificare, despre necesitate, despre obţinerea virtuţii unităţii, despre cât de imposibil este să o obţinem în alt fel, de cum nu o putem obţine singuri şi deci nevoia pentru Lumina superioară.

Toată munca noastră este pentru ca noi să realizăm că nu putem obţine nimic noi înşine. Dar asta numai după ce facem un anumit număr de eforturi de unire şi vedem că nu suntem în stare de asta. Iar apoi, forţa superioară se va revela în această uriaşă frustrare şi imensă dorinţă şi va face corectarea asupra noastră, revelându-l pe Creator înăuntrul nostru.

Întrebare: Ce ar trebui să fac, dacă în timpul unui workshop un prieten fie vorbeşte prea mult fie nu vorbeşte deloc? Ce trebuie să fac în mod corect în această privinţă?

Răspuns: Dacă nu vorbeşte, încearcă să îl încurajezi, să îl îmbrăţişezi sau să îl implici în conversaţie astfel încât să participe la discuţie într-un fel, să „spargă” lipsa de contact şi să facă un contact cumva.

Dacă prietenul vorbeşte mult, este necesar să îl limitezi pentru că toată lumea ar trebui să vorbească, adică un om ar trebui să vorbească maxim 2-3 minute. Poate spune câteva fraze, dar ar trebui gândite în avans. Le spune, iar apoi microfonul este dată următoarei persoane.

Dintr-o lectură la Ziua unităţii, “Pregătire pentru Congress” 4/22/2012