Întrebare: Ce putem face dacă toată lumea din grup este de acord cu importanţa diseminării, dar nimeni nu face nimic?

Răspuns: Diseminarea este necesară nu doar celor cărora le diseminaţi, ci şi pentru că vă dă un Kli suplimentar, un vas, suferinţe suplimentare şi o ocazie suplimentară de a vă uni. Dacă începeţi să diseminaţi, veţi începe să simţiţi durerea oamenilor la care mergeţi, starea lor teribilă, chiar dacă ei trăiesc în spatele unei uşi metalice, într-un frumos apartament cu toate facilităţile şi există o maşină în faţa casei lor.

În final, când le vorbiţi, simţiţi golul lor. Şi, dacă săpaţi mai adânc, veţi vedea că ei o simt, chiar dacă ei se ascund, nimic nu este bine pentru ei, lumea întreagă nu este frumoasă. Trebuie să empatizaţi cu suferinţele lor în absenţa hranei, familiei, vieţii normale, adăpost, loc de muncă şi interacţiunea cu alte persoane, un pic de căldură, sănătate şi educaţie adecvată copiilor: tot ceea ce le lipseşte oamenilor într-o viaţă umană normală.

Dacă simţi asta şi eşti sigur că simţi asta, indiferent de cât de egoist eşti, va începe să te afecteze şi vă va obliga să vă uniţi, unii cu alţii. Şi, când le promiteţi că puteţi să-i faceţi să iasă din starea asta, prin participarea comună la ateliere, la întâlniri, activităţi comune şi încep să le organizeze în practică,  veţi începe, cu adevărat, să puneţi în practică ceea ce spune Cabala, pentru voi şi pentru ei.

Altfel, cum veţi fi în măsură să revelaţi Creatorul, dacă nu aţi organizat o instruire practică? Toţi cei care au studiat în colegiu, universitate, ştiu că instruirea practică este crucială. Care este scopul vostru ascultând conferinţe tot timpul? Asta nu face decât să vă dezorienteze, să vă blocheze şi nu mergeţi nicăieri, nici în sentimente, nici în gânduri, care au devenit, deja, ale voastre. Dacă nu ieşiţi spre mase, veţi pieri.

Mereu, luare de sânge a fost considerat cel mai eficient tratament, nu perfuziile, ci luare de sânge. Asta declanşează munca întregului corp. Trebuie să ieşiţi! Trebuie să diseminaţi!

Lasă teoria să curgă, ca şi cum ţi-ai lua sânge, te angajezi în aceste resurse ascunse care nu funcţionează, încă, în tine. Acum, eşti plin de teorie, dar nu este nimic în mâinile tale. Este păcat.

Discuţie privind diseminarea, 17.10.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot fi conectate grupurile din întreaga lume, în permanenţă, în centru, astfel ca ele să poată primi, constant, puterea lor de acolo?

Răspuns: Nu ştiu ce altceva putem face. Dacă simţiţi că nu există conexiune, trebuie să încercaţi să găsiţi o modalitate de a o reînnoi. Profesorul meu Rabash obişnuia să spună: Magazinul meu este mereu deschis”, la fel ca un magazin al Creatorului este, aşa cum este spus “ magazinul este deschis şi negustorul vinde pe credit şi caietul este deschis şi mâna scrie şi cel care vrea să împrumute poate veni să împrumute”. Mâna invizibilă notează tot şi apoi proprietarul vă va cere să rambursaţi datoria, dar puteţi mereu intra. Asta înseamnă că, proprietarul nu iese să strige şi să cheme clienţii. El deschide uşa magazinului său şi asta-i tot. Oricine vrea să intre poate să o facă.

Acesta este un exemplu referitor la modul în care trebuie să mergem spre lume. Trebuie să fim pregătiţi pentru vânzări masive peste tot, astfel că toată lumea se va simţi confortabil să intre în magazinul nostru.  Dar asta nu înseamnă că trebuie să sărim pe fiecare trecător, să batem la uşa oamenilor, să-i forţăm sau să le impunem, în speranţa că vor cumpăra produsul nostru.

Deci, voi decideţi dacă veţi fi în măsură să rămâneţi în contact cu centrul. Nu aşteptaţi după noi, faceţi asta. Noi suntem prea ocupaţi şi avem alte lucruri de făcut în diseminare, în prelucrarea şi publicarea materialelor de educaţie integrală, deplasarea în noua casă şi pregătirea congresului internaţional din februarie 2014.

Nu putem urmări ce se întâmplă cu oamenii la Moscova, St. Petersburg, New York sau San Francisco, în plus faţă de ceea ce facem. Nu avem putere pentru asta şi ar fi incorect dacă am începe să funcţionăm în acest mod. Dacă sunteţi oameni obişnuiţi fără punct în inimă, atunci ar trebui să avem mai multă grijă de voi. Dar, deoarece aspiraţi la spiritualitate şi aveţi un punct în inimă, totul depinde de dezvoltarea sa.

Trebuie să faceţi eforturi, utilizând propriile voastre puteri şi conexiunea cu noi depinde de voi. Trebuie să acţionaţi astfel încât să nu pierdeţi contactul cu centrul şi să vă asiguraţi constant că-l păstraţi. În momentul în care pierdeţi această conexiune, conexiunea vă pierde.

Discuţie 25.10.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Fara categorie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Acum, când suntem angajaţi în diseminare specială pentru publicul larg, în toate ţările din lume, aş dori să fac un comentariu foarte serios.

De fapt, mişcarea noastră, în cercurile largi ale societăţii, trebuie să urmărească singurul scop, unitate între noi, astfel ca noi să simţim coeziunea interioară, nevoia de celălalt.

Dacă această condiţie este realizată, atunci ieşirea este pozitivă, necesară şi eficientă. Dacă ieşirea ne divide, ne răceşte, ne rupe, atunci trebuie să ne oprim, deoarece lucrul cel mai important pentru noi este de a crea un astfel de centru al grupului, în care să începem să simţim Creatorul, altfel este inutil să diseminăm.

De fapt, putem ajunge la mase, doar dacă organizăm vasul spiritual, Kli-ul spiritual, locul în care Creatorul este revelat.

De ani de zile am studiat şi, ca urmare a acestor studii, munca dintre noi şi diseminare, destul de pasiv, axat în principal pe diseminarea materialului nostru on-line, noi am lucrat în noi înşine. Acum, am ajuns într-un anumit punct de saturaţie şi nu putem merge mai departe. Nu ne putem comprima astfel încât, conexiunea reciprocă să fie formată în noi înşine, în care o oarecare asemănare cu Creatorul se manifestă, adică în creştere deasupra egoismului nostru.

Problema este: Cum ne putem uni ? De aceea, noi ieşim spre mase. La urma urmei, obiectivul nostru principal este unitatea, realizarea Arvut (garanţia mutuală), o astfel de adeziune în grup, care ne va conduce  la similitudinea minimă cu Creatorul la primul nivel spiritual.

Suntem mereu pe pământ, ridicând un picior, dorind să mergem la primul nivel spiritual, dar nu putem, avem nevoie de un impuls. Pentru a fi împinşi din spate, noi ieşim spre cercurile largi ale societăţii, biblioteci, şcoli, universităţi, numeroase intituţii de educaţie şi altele şi diseminăm în lăţime. Ne străduim să obţinem de la mase dorinţele lor pentru a depăşi tot soiul de crize care se dezvoltă, acum, atât de rapid în lume.

Deci, nu trebuie să uităm că, lucrul cel mai important este de a crea centrul grupului, în care aşteptăm manifestarea Creatorului. Este prima treaptă a scării; prima Sa manifestare printre noi, în noi.

Indiferent ce am face, indiferent de forma de implicare în diseminarea externă, utilizând diverse ocazii, vom potrivi, mereu, toate acţiunile şi le analizăm în funcţie de utilitatea lor pentru unitatea de ansamblu. Numai atunci vom putea să luăm o decizie pentru a şti dacă este cazul să facem ceva sau nu. Unitatea interioară trebuie să determine ieşirea noastră în lume: tipul, stilul, oportunităţi şi persoanele care vor fi angajate într-o anumită activitate.

Discuţie privind diseminarea, 17.10.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu înţeleg atunci când explicaţi că trebuie să fim un canal de transmisie, o „conductă” între Creator şi umanitate. Asta înseamnă că nu ar trebui să simt nimic?

Răspuns: O „conductă” este iubire. Nu am nimic, dar vreau să dăruiesc celui drag întreaga lume. Aceasta numim o conductă. Voi conecta un capăt la cel drag, cu toată puterea iubirii, iar celălalt capăt la Creator.

Dar, pentru Creator, simt altfel de iubire. Vreau ca El să se dezvăluie în locul pe care-l am în grijă, unde El conduce printre creaţiile Sale şi Se bucură prin ele. Se pare că mă preocupă faptul că, Creatorul se relevă în interiorul fiinţelor create, că aceasta va face ca fiinţele create şi Creatorul să se simtă bine. Dar, vreau să fiu doar o conductă care îi uneşte. Apreciez faptul că aceasta s-a întâmplat.

Şi vreau ca El să se dezvăluie în locul care mă preocupă – El domneşte printre creaţiile Sale şi primeşte plăcere de la acestea. Reiese că îmi pasă de revelarea Creatorului în muncă: asta face creaturi bune şi Creatorul.

Aceasta numim o credinţă perfectă. Lumina Hassadim se dezvăluie în mine şi în interiorul ei, Lumina Hochma şi toate acestea de dragul de a dărui.

Discuţie, 23.10.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Dacă ieşim spre publicul larg fără să ne preocupe conexiunea noastră interioară, atunci pentru ce ieşim? Nu mergem să-i educăm, nici să facem campanie pentru un mod de viaţă sănătos sau morală.  Există numeroase alte organizaţii şi asociaţii care au mai multe mijloace, resurse vaste, lideri talentaţi şi nu putem rivaliza cu ei dacă nu suntem echipaţi, de la început, cu puterea spirituală a unităţii noastre. Deci, avem nevoie să înţelegem clar încotro ne îndreptăm, care este scopul nostru şi care sunt mijloacele pentru a-l atinge.

Obiectivul nostru este dezvăluirea Creatorului în lume şi mijlocul este Lumina care Reformează. Aceasta este unicitatea noastră, nu avem alt lucru decât acesta şi nu avem nevoie de altceva! Trebuie să fim foarte atenţi să nu amestecăm şi să nu adăugăm alte tipuri de instrumente aici.

Prin urmare, forţa cu care ne luptăm este responsabilitatea reciprocă, ceea ce ne aduce la credinţă, adică la dăruire. În acest mod, vom atinge totul, Creatorul se luptă şi nu noi. Noi avem doar nevoia de a ne adapta constant pentru a deschide calea pentru El. Este ceea ce numim lupta Creatorului, în serviciul Creatorului.

Constant, trebuie să ne reamintim, mereu să ne formatăm, să ne adaptăm şi mai mult. Tunelul prin care trecem este din ce în ce mai îngust şi trebuie să ne adaptăm, din ce în ce mai precis, la formatul său, la forma sa şi să avansăm progresiv pe această cale. Prin urmare, ceea ce a fost ieri, este deja trecut, astăzi mai este necesar şi mâine va fi necesar şi mai mult. Trebuie să ne adaptăm la instrucţiunile surselor şi profesorului într-o formă din ce în ce mai precisă şi să încercăm să nu uităm şi să înţelegem care este obiectivul.

Uneori, uităm acest lucru şi suntem dezorientaţi. Kelim sunt reînnoite tot timpul şi cădem din nou în această lume. “Spargerea Kelim” este descoperită şi ne duce în jos din nou, trebuie să luăm în considerare tot felul de factori externi care ne distrag atenţia de la obiectiv. Prin urmare, grupul trebuie să menţină, să susţină, să consolideze şi să ceară de la fiecare.

În cazul în care, condiţia responsabilităţii reciproce acţionează printre noi, acolo unde fiecare se preocupă de ceilalţi şi este responsabil pentru ei, astfel încât să nu le lipsească nimic şi să aibă tot ceea ce este necesar, atunci, un grup ca acesta este numit Israel (Yashar -El) . Şi astfel, el merită să primescă Tora.

În măsura în care noi păstrăm garanţia în faţa tuturor tulburărilor şi a tot felul de rezultate ale spargerii care sunt descoperite în fiecare moment şi, de fiecare dată consolidăm garanţia şi o reînnoim, atunci, la acest grad, Lumina care Reformează ne luminează. Şi graţie acesteia, schimbăm într-o “împărăţie de preoţi şi un neam sfânt”.

Şi, noi trebuie să explicăm toate acestea oamenilor. Maimonide a spus că, pentru femei şi copii, este necesar să dezvăluim acest secret puţin câte puţin, cu alte cuvinte, să nu le dăm toate explicaţiile de fiecare dată. Dar, Baal HaSulam a scris în articolul Arvut (Garanţia mutuală): a venit momentul să dezvăluim oamenilor adevăratul sens de a servi Creatorul.

Pentru că suntem, deja, în acest gen de criză şi disperare, oamenii simt că au epuizat propriile puteri şi că nu au mijloace de a schimba ceva în lume. Prin urmare, trebuie să le spunem să muncească cu dăruire reciprocă, în forma sa cea mai clară. Numai aşa vom atinge o stare ca aceasta, în care totul va fi bine.

Nici măcar nu este necesar să ascundem asta; trebuie să se transforme în “credinţa” noastră, în fundamentul nostru. Presupunem că lumea trebuie să ajungă la această formă şi asta-i tot!  Sunt opiniile noastre şi cunoştinţele noastre despre care vorbeşte înţelepciunea Cabala. Dacă vom începe să pretindem, atunci vom deforma şi vom distruge munca noastră. Pentru că la un nivel în care spunem o minciună în exterior, trebuie mai întâi să fim îmbrăcaţi în ea, pe plan intern. Şi nu este cazul să facem acest lucru.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 01.10.2013, Shamati 38, “Teama de Dumnezeu este comoara lui”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: De la cine primesc o dorinţă mai mare: de la grup sau de la public?

Răspuns: Sunt două forme diferite de dorinţă. Primesc necesitatea unităţii şi coeziune de la grup şi de la mase, necesitatea Cratorului. Da, exact pentru Creator.

La urma urmei, eu nu am nevoie de El şi nici prietenii mei. Punctul din inimă ne orientează doar în direcţia Lui, dar nu ne dă un veritabil impuls, nu creşte “carnea” dorinţei, nu constituie un vas gol flămând.

În unirea cu prietenii, noi nu cerem Creatorului. Nimic nu ne presează, nici nu ne îndeamnă să o facem. Cât de mult ne pot impulsiona dorinţele noastre? Un pic mai mult şi mai mult, dar este o presiune artificială. Fiecare este un tip grozav, toată lumea are dreptate, nu există nicio dorinţă între noi care ne va obliga să acţionăm fără ieşire.

Când va acţiona? Când ne vor cere oamenii să răspundem nevoilor lor, oricare ar fi. Ne vom regăsi sub presiune, nevoia creşte, de a avea grijă de ei şi de a-i ajuta şi acolo avem nevoie, cu adevărat, de Creator.  O nevoie esenţială irezistibilă nu va veni la fiinţele create decât sub presiune. De aceea, nu avem posibilitatea de a avansa spre Creator dacă nu ieşim spre lume şi nu ne vom preocupa de mase.

Chiar necesitatea de a ne uni în grup nu se va înregistra fără presiune exterioară. De fapt, de ce avem nevoie să ne unim? Cel care nu vrea nimic pentru sine se simte bine într-o colibă în pădure fără facilităţi. Vasele dăruirii nu simt nevoia de unitate. Punctele lor din inimă nu caută asta de la sine.

Dar, ce vor aduce la Creator? Ce fel de vase de recepţie sunt capabile să conducă la o corecţie? Se pare că, de fapt, noi nu avem nimic. Pe de altă parte, unitatea maselor are un enorm potenţial de vase care nu s-au manifestat încă, atât material, cât şi spiritual.

De aceea, conexiunea în grup şi preocuparea pentru public nu sunt posibile decât sub presiune externă. Faraonul ajută copiii lui Israel să scape din Egipt. Armata îi urmăreşte, “îi ameninţă”, obligându-i să traverseze Marea Roşie, apoi să stea la Muntele Sinai. Ei nu sunt de acord, dar după ruperea primelor table, ei primesc Tora şi procesul continuă.

Nu putem acţiona fără presiune din exterior, avem nevoie de ea. Da, unindu-ne, putem neutraliza un pic această presiune, dar nu complet.

Întrebare: Fiecare prieten are nevoie să se conecteze la dorinţele exterioare sau este suficient dacă grupul mondial, ca un întreg, se implică în toate acestea?

Răspuns: Ambele. Atât munca individuală, cât şi generală sunt necesare aici, în diferite forme. Mai întâi, trebuie să ne unim în interior, pentru a înţelege cum să ajungem la publicul exterior şi apoi să ne integrăm cu el, pentru a resimţi nevoia unităţii interioare. Apoi, trebuie să cerem revelarea Creatorului între noi, pentru a-I aduce Lui mulţumire, transferând satisfacţia la Kli-ul extern.

Astfel, vom fi un releu, un “canal de transmisie”, o tranziţie şi realizăm destinul nostru.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 04.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Diseminarea Cabalei, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Nu ar trebui să învăţăm o persoană bunele maniere, ci nevoia de a schimba natura sa. Altfel, istoria pisicilor care au fost dresate pentru a servi şi a purta un costum se va repeta.

Potrivit fabulei hasidice, în momentul în care pisicile au vazut şoarecii, au aruncat platourile pe care le purtau şi i-au urmărit. Aceasta înseamnă că noi putem învăţa o persoană să se comporte politicos, dar la un moment dat, atunci când o anumită plăcere străluceşte pentru ea, va arunca tot ceea ce aţi învăţat-o şi va fugi. Noi trebuie să schimbăm natura unei persoane! Prin urmare, trebuie să fim foarte realişti şi să înţelegem dacă avem puterea să o facem sau nu. Dacă nu facem asta, nu ar trebui să deranjăm oamenii şi ar trebui să-i lăsăm să profite de viaţă cât mai mult posibil: într-un bar cu prietenii la un pahar de bere sau pe terenul de fotbal ronţăind o gustare.

Ideea este de a ştii dacă aveţi intenţia de a corecta lumea cu Lumina sau dacă doriţi doar să pierdeţi timpul oamenilor cu ideile voastre. Pentru a obţine Lumina care Reformează, trebuie să vă plasaţi ca un vas spiritual, un vas numit garanţia reciprocă. Asta trebuie să vă preocupe mai întâi, altfel este inutil să mergeţi spre public.

Dacă vom ieşi spre public echipaţi cu forţa Luminii, aceasta înseamnă că permitem Creatorului să lupte în locul nostru. La urma urmei, ce putem face prin noi înşine ? Am învăţat, deja, din experienţa noastră că, Creatorul rupe în bucăţi toate încercările pe care le fac oamenii pentru a stabili o societate a bunăstării prin ei înşişi. Într-un viitor apropiat, vom vedea cum economia americană se va prăbuşi şi se va dezintegra şi efectul enorm se va vedea în întreaga lume. Este timpul pentru Lumină să funcţioneze! Fără Lumină, totul va cădea în bucăţi. A existat un mare ego care a condus toate firele de nisip împreună şi am putut construi această lume precum copiii care construiesc castele de nisip pe plajă. Dar astăzi, această conexiune a plecat, ego-ul a dispărut şi nu mai are firele de nisip împreună. Nu mai are carburant, umplerea care-l poate hrăni.

Ce puteţi face cu o persoană care nu vrea nimic şi care este gata să petreacă restul vieţii cu mama sa, care nu doreşte să muncească şi care de la vârsta de 20 de ani visează la o mică alocaţie pentru a supravieţui într-un fel. Ego-ul nu funcţionează astăzi, deoarece nu vede niciun beneficiu. Deci, de unde putem construi ceva? Vedem că totul este gata să se prăbuşească şi criza este peste tot, în fiecare parte a lumii. Naţiuni puternice precum Siria sunt distruse şi va dura 30-50 de ani pentru a reconstrui, dacă este cazul. Ţări prospere devin deşerturi, Lumina trebuie să vină şi să revigoreze vasele acum. Depinde doar de noi! Astfel, va trebui să ieşiţi spre lume şi să le aduceţi metoda. Dacă nu le veţi aduce metoda care trebuie să treacă prin voi, toată lumea vă va aduce reproşuri şi va simţi că sunteţi responsabili pentru toate problemele din lume şi va avea pretenţii de la voi. Este o situaţie gravă. Nu puteţi să vă trăiţi doar ziua, totul poate să se inverseze într-o clipă.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 10.01.2013, Shamati 38, Teama de Domnul este comoara lui

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→

A explica publicului exterior că o viaţă bună nu este posibilă decât dacă legea garanţiei mutuale este respectată, nu se poate limita doar la apeluri.

Acest lucru va lăsa oamenii aşa cum sunt, la fel ca instrucţiunile unui învăţător de şcoală, căruia elevii nu-i acordă atenţie.  Pentru a avea, cu adevărat, o influenţă asupra oamenilor, trebuie să acţionăm nu prin puterile noastre, ci trebuie să atragem Lumina. După ce le-am adus cunoaşterea a ceea ce nu există în natura noastră, ei au nevoie să creadă în tine şi să simtă că există, cu adevărat, în cuvintele tale,  posibilitatea de realizare a ceea ce a fost spus.

Prin ce forţă poate fi realizat acest lucru? Oamenii nu ne cred şi ne consideră visători naivi. Cum putem explica metoda educaţiei integrale în câteva cuvinte pentru ca ei să simtă forţa reală din spatele ei şi să nu ne considere membrii unui kibbutz sau comunişti?

Altfel, ar fi doar lecţii despre faptul că noi trebuie să ne iubim unii pe alţii şi ei vor întreba: Ce? Ai picat din lună? Nu vezi lumea asta în care trăim? Voi singuri nu vă faceţi griji în legătură cu ceilalţi, aşa cum spuneţi. Vorbiţi de lucruri complet nerealiste, pe care nimeni nu le va accepta, cu excepţia câtorva mii de persoane ca tine.

Creatorul trezeşte aceste câteva mii de persoane speciale din lumea întreagă şi le dă forţa de a se uni. Dar nu ai niciun merit pentru asta; totul se face de către forţa superioară care ne ţine. Şi, cum putem explica altora, cum să avem o viaţă mai bună?

Suntem conştienţi că, Creatorul se dezvăluie doar în această lume, în dorinţele acesteia, în acest spaţiu, în niciun alt loc al revelării. Relaţiile noastre trebuie să se îmbunătăţească şi vom avea sentimentul că puterea iubirii se dezvoltă între noi. Este Creatorul. Îl vom dezvălui, dar Îl vom dezvălui aici, aşa cum este transmis în înţelepciunea Cabala, metoda pentru dezvăluirea Creatorului fiinţelor create, în această lume! De fapt, toate lumile spirituale sunt conexiuni mai sofisticate care sunt dezvăluite între noi. Ele nu sunt separate, doar aici.

Astfel, noi putem merge spre publicul exterior numai dacă avem forţa care poate schimba o persoană. Când am explicat oamenilor care înţelegeau ce făceam,  au spus imediat: “Deci, vrei să schimbi natura ? Ei bine, încearcă!“ Oamenii inteligenţi, savanţi, biologi, politicieni şi sociologi, obişnuiţi cu natura umană a acestei lumi, au înţeles că este imposibil, este ca şi cum ai dori să înlocuieşti un minus cu un plus, să anulezi forţa gravitaţiei. Şi, dacă asta nu este posibil, despre ce am putea vorbi?

Deci, în primul rând, trebuie să fiţi siguri că aveţi puterea de a realiza ceea ce a fost spus. Şi atunci când vorbiţi cuiva, veţi fi în măsură să-i daţi sentimentul că vorbiţi de lucruri reale, posibile. Fără asta, nu veţi obţine explicaţii, ci vise dulci. Trebuie să dăm celeilalte părţi sentimentul că suntem în garanţie reciprocă, că există o unitate între noi, o conexiune reciprocă, ceva dincolo de natura noastră.

O persoană nu înţelege ce este natura sa, dar simte că este abordată de un superman, ce posedă noi competenţe, noi perspective, o percepţie, o putere extraordinară, cu instrumentele necesare pentru a aplica cuvintele sale. Şi asta este posibil numai cu condiţia ca voi să fiţi înarmaţi cu garanţia reciprocă, altfel Lumina Superioară nu va veni la voi, nu va acţiona prin voi. Lumina este dezvăluită prin vasul de garanţie reciprocă şi apoi începe să lucreze.

Şi, fără garanţie reciprocă, numai motivele egoiste acţionează în voi. Prin urmare, dacă o persoană nu simte o putere specială în voi, va râde. Cu alte cuvinte, vă va face să înţelegeţi, prin calea suferinţei, că trebuie să vă schimbaţi. Ea trebuie să vadă în voi pe Moise coborând de pe Muntele Sinai, cu tablele legământului în mână, înconjurat de raze de lumină, cu o privire radioasă!

Ea trebuie să vadă în voi această forţă interioară, superioară celei pământeşti. La urma urmei, îi arătaţi un exemplu de comportament social la un nivel ce este deasupra acestei lumi. Şi apoi, persoana va fi de acord, va dori şi ea să devină aşa şi va accepta oferta voastră.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 10.01.2013, Shamati 38 “Teama de Dumnezeu este comoara sa”

Filed under: Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Ne lipsesc impulsul, dorinţa, intenţia, stimularea şi necesitatea. Ni se pare că dorim spiritualitatea, ascultăm şi studiem dar nu suntem gata să ardem, în asemenea măsură încât aceasta să devină o obsesie, o teamă existenţială. Ce putem să facem dacă nu avem o astfel de dorinţă arzătoare?

Se pare că nu putem ajunge la a simţi în mod corect teama, în scopul de a atrage Lumina care Reformează. Nu suntem suficient de puternici pentru asta. Nu putem să fim destul de apropiaţi unii cu ceilalţi, astfel încât să simţim că avem nevoie, cu adevărat, de acest lucru, astfel că toate rugăciunile noastre, speranţele şi dorinţele se vor conecta şi se vor amesteca, astfel încât, fiecare să piardă senzaţia de sine. Noi nu simţim nevoia, nu avem această dorinţă!

Se va întâmpla doar atunci când obţinem o nouă deficienţă din exterior, de la persoanele din exterior care ne cer ajutorul şi ne simţim sub presiune şi lipsiţi de apărare. E ca o persoană care trăieşte pentru sine şi nu-şi face griji pentru ea, gândind că ea va reuşi cumva. Dar apoi, ea are o familie şi se gândeşte toată ziua la ceea ce va aduce acasă seara, pentru a-şi hrăni copiii. Acestea sunt, deja, obligaţii de care nu puteţi scăpa.

Acelaşi lucru în cazul nostru. Atunci când stabilim legături cu publicul şi îi promitem ceva, ca urmare a înclinaţiei pentru respect, control şi frica de ruşine, suntem obligaţi să ne facem griji cu privire la realizarea tuturor angajamentelor noastre. Necesitatea de a completa deficienţele publicului ne obligă să fim mai puternic conectaţi între noi, simţim în ce măsură avem nevoie de prieteni.

Dacă aceste nevoi externe nu sunt suficiente pentru a ne face să simţim neliniştea şi teama de a ajunge la conexiune, Creatorul ne trimite duşmani şi persecutori împotriva cărora trebuie să luptăm şi să învingem. Altfel, aceasta va face rău mândriei noastre şi reputaţiei noastre, simţindu-ne inconfortabil şi dezamăgiţi. Astfel, noi locuri goale sunt revelate în noi, locuri pe care nu am putea să le revelăm niciodată prin noi înşine, datorită forţei protectoare a ego-ului nostru, în corpul nostru. Creatorul le dezvăluie trimiţând adversari externi, “câini lătrând”.

Trebuie să considerăm aceste mijloace ca un ajutor de sus. Aceste forţe negative adaugă la puterile noastre slabe prin care am încercat să ne conectăm şi să ajungem la ceva, acestea ne dau un impuls puternic să avansăm şi impresii corporale care pătrund până la oase şi lovesc în locul cel mai sensibil.

Sperăm că aceste puteri să fie suficient de puternice pentru a ne duce la un strigăt de ajutor, cum este spus “şi fii lui Israel au strigat din cauza muncii. Şi Domnul a auzit gemetele lor”. Este o muncă foarte serioasă. Nu trebuie să estompăm şi să ignorăm aceste atacuri, ci ar trebui să ne temem, să avem ruşine şi să muncim cu mijloacele corecte pe care le-am primit pentru a reuşi.

Acestea sunt toate, un “ajutor împotriva noastră”. Nimic în lumea noastră nu a fost creat fără motiv, doar pentru a ne ajuta. Deşi dorim să ne protejăm şi să luăm o poziţie corectă în ceea ce priveşte criticile şi toate problemele pe care le întâlnim, ne facem griji cu privire la reuşită şi împlinirea promisiunilor  faţă de public, trebuie să mulţumim, de asemenea, Creatorului pentru toate mijloacele, impresiile amare, medicamentul pentru ego-ul nostru care ne ajută să ne detaşăm de acesta şi să ne ridicăm.

Trebuie să ne echipăm cu o lipsă care acoperă diferenţa dintre cele două niveluri: nivelul actual şi nivelul viitor, spiritual. Formula care include dorinţa mea de primire şi cea a publicului şi a duşmanilor mei. Trebuie să unim toate acestea la o formulă şi să o includem în rugăciune, MAN, pentru a o face suficient de puternică, în scopul de a primi un răspuns de sus, MAD. MAN şi MAD formează Lumina Directă şi Lumina Reflectată şi ne ridică pe noi, conectaţi ca unul, la nivelul superior.

Este ascensiunea noastră comună. Moise nu a ieşit din Egipt datorită lui, a scăpat cu Ietro pentru un timp şi apoi, a revenit. Numai împreună noi putem ieşi din robia ego-ului şi asta nu trebuie să uităm.

Vom stabili o puternică dorinţă de a ieşi din Egipt şi de a sări la nivelul spiritual, prin diseminarea noastră largă. Toate temerile, neliniştile, loviturile şi dezamăgirile ne-au fost date în unicul scop de a ne conecta mai puternic şi de a ne forţa să scăpăm la momentul potrivit. Armata Faraonului, forţa negativă şi noaptea, sub acoperirea căreia am avut posibilitatea să scăpăm, în ciuda stării de întuneric şi a stării neplăcute, toţi conectaţi într-un întreg corect de forţe  menite să ne conducă la naşterea noastră în noua lume.

Din pregătirea cursului zilnic de Cabala, 30.09.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune:”Recompensa este în funcţie de durere”. De ce trebuie să suferim şi să simţim durere, robul Domnului nu ar trebui să se bucure?

Răspuns: Nu văd că elevii mei sunt mereu fericiţi ca în cazul în care ar fi la nunta lor cu Creatorul. Acţionăm împotriva voinţei noastre şi aceasta necesită mari eforturi, fiind mereu concentraţi pe conexiune, pe anularea ego-ului nostru şi cu intenţia de a nu ne gândi la noi înşine.

Suntem obligaţi să ne exercităm, fără nicio compensare, în dorinţa egoistă de primire cu care noi lucrăm. Dar, am făcut un efort, calorii arse şi corpul meu şi sufletul meu cer satisfacţie în schimb. Dar, nu primesc nimic; atunci, cum va fi capabil corpul meu să continue munca, fără nicio recompensă ? La urma urmei, este o maşină, fiziologic şi intelectual, care trebuie să primească satisfacţie, un carburant.

Mi se spune că voi primi o satisfacţie dacă cer şansa de a munci fără satisfacţie. Dar, doresc să primesc ceva pentru mine şi efortul meu este însoţit de durere. Aceasta, deoarece eu trebuie să abandonez ego-ul meu, să renunţ la recompensa mea şi trebuie să mă gândesc la altcineva, în loc să mă gândesc la mine, de fiecare dată. Văd că nu o pot face şi astfel, mă întorc la Creator. Dar, până ce mă voi întoarce la El şi până ce El îmi va răspunde, trebuie să trec printr-o stare neplăcută…şi este un moment destul de dificil.

Când o persoană vine iniţial în grup, este fericită şi gata să mute munţi, să facă ceva. Totuşi, mai târziu, vedem că ea se retrage şi o vedem mai puţin, în loc să se aşeze în primele rânduri, se îndepărtează şi se apropie, progresiv, de ieşire, până ce dispare complet.

Este spus: “o mie intră într-o cameră şi numai unul iese ca un instructor”. În zilele noastre, nu este doar unul, ci sunt mult mai mulţi, dar acest principiu este mereu adevărat. Doar cei care pot abandona totul şi spun că nu-şi fac griji de ce se va întâmpla cu ei, deoarece nu există alt adevăr şi de aceea sunt acolo! Este ceea ce numim “cumpără adevărul şi nu-l vinde!” Dar, astfel de persoane nu sunt numeroase şi aceasta depinde de dorinţa unei persoane, de punctul din inimă pe care Creatorul i l-a dat.

De asemenea, o persoană se poate ruga la Creator şi să ceară, chiar dacă este dificil şi complicat. Dacă o persoană nu a primit dorinţa de primire, punctul din inimă care-i permite să ajungă la obiectivul creaţiei de la naştere, atunci el poate, încă,  construi o rugăciune, o rugăciune destul de puternică pentru a-l întări, în ciuda slăbiciunii punctului său din inimă. Ca şi cum ar sări, de la o generaţie la alta, de la o viaţă la alta.

Acum, puteţi primi direct ceea ce ar trebui să primiţi în câteva vieţi conform planului general, revenind în această lume, trăind şi suferind în ea, murind şi apoi revenind, printr-un mare efort la cererea voastră – ca şi cum aţi fi capabili să săriţi în timp.

Din prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 29.09.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→