Întrebare: De ce este așa de greu să înțelegem ce este de fapt conexiunea?

Răspuns: Ne este greu să facem aceste acțiuni, pentru că le abordăm inițial în mod egoist. Nu îmi pot anula mintea pentru a percepe lumea, pentru a percepe grupul și a mă percepe pe mine însumi și pentru a începe să clarific situația folosind o minte externă.

Mai întâi trebuie să înțelegem motivul acțiunilor noastre și ce mi se cere să fac. Creatorul vrea ca eu să aduc corecția lumii. Lumea este toată realitatea care apare în fața mea. Asta înseamnă că trebuie să mă refer la ea în consecință și să fiu inclus în public, cu oamenii care la nivelul lor de dezvoltare sunt și ei în exilul din Egipt; chiar dacă ei nu sunt la etapele finale, sunt în etape foarte avansate. Oameni simt deja că au ajuns la un capăt de linie; simt că ăsta este sfârșitul lumii; întâmpină probleme ecologice, războaie, sinucideri, disperare, etc. Acesta este exilul în Egipt pentru ei, un exil din prosperitatea pe care au cunoscut-o înainte.

În trecut, omul obișnuia să facă schimbări în viață și găsea ușurare în asta. Astăzi nu mai are unde și ce să schimbe; nu mai găsește confort nicăieri. Nu mai este confort acasă, în familie și nicăieri. Copii nu mai au nicio speranță pentru ceva bun; la muncă este imposibil să te odihnești și să te simți bine împreună cu alții pentru că nu este nimic bun. Speranța să te odihnești la pensie a devenit imaginară, și nu putem fii siguri că atunci când vom ajunge bătrâni vom avea hrană și adăpost. Oamenii trăiesc în incertitudine: Toate economiile pe care le-au salvat în vreun fond sunt sub semnul incertitudinii. Iar astea sunt numai o parte din probleme.

Deci, atunci când ne apropiem de Creator, luăm în calcul ce vrea El și nu ceea ce vrem noi? Creatorul vrea corecția lumii. Așa apropiem oamenii, luând disperarea lor și să ne facem griji pentru ei? Nu sunt sigur. Ieșim noi în lume suficient, noi cei care, apropo, simțim exilul mai mult decât ei? Suntem incluși în exilul lor, în necazurile lor corporale? Schimbăm noi problemele lor în probleme spirituale la nivelul nostru?

Dacă Lumina influențează oamenii prin noi, oamenii se vor simții bine. Asta trebuie să facă partea lumii numită ”Israel”, să devină ”Lumină pentru națiuni”. Pentru cei care nu au niciun contact cu Lumin, eu trebuie să fiu un ”adaptor”. Pornesc de la asta?

Creatorul vrea să le aducem Lumina și avansarea, în timp ce eu sunt doar un link. Trebuie să iau deficiența lor și să o schimb într-o necesitate de a mă conecta la nivelul meu, necesitatea pentru Lumina Reformatoare și să transmit această cerere în sus, nu să trimit dorințele mele personale. Asta înseamnă să dărui.

Facem noi asta? Dăm suficientă atenție diseminării pentru a absorbi dorințele oamenilor? Suma începe de la nivelel inferioare și nu de la mijloc. Adevărata deficiență este ascunsă în lume, în timp ce noi primim deficiența noastră de la Creator și trebuie doar să fim parte din întreg.

Absorbind deficiența de la oameni, trebuie să vă conectați cu prietenii. Altfel, de ce aveți nevoie de această conexiune? Pentru ce? Pentru cine este viitoare voastră dăruire? Fără lume nu este nicio cale de a o obține. Creatorul nu are nevoie de dăruirea voastră; nu are nevoie de favoruri de la voi. Poți să îi aduci mulțumire dacă treci Lumina Lui în jos, dacă reușești să convingi oamenii că trebuie să se schimbe. Apoi, această ușoara schimbare din ei, o veți crește și o veți ridica la Creator, iar astfel veți face conexiunea de jos în sus. Veți crește de la mic în sus la nivelul Lui și vă veți lua locul în mijloc. Fără conexiune între două capete, vă jucați cu ceva care este bazat pe nimic altceva decât ego.

Întrebare: Atunci ce facem greșit? De fapt, noi încercăm să aducem mesajul nostru către lume.

Răspuns: Se pare că noi nu suntem impresionați suficient de dorințele lumii, pentru a acționa prin ele. Eventual, suntem lăsați doar cu o impresie formală a muncii care este făcută. Totul reiese ca fiind opus: Vrem să avansăm și astfel folosim oamenii ca mijloc, în loc ca noi să fim mijlocul pentru avansarea lor și să aducem oamenilor ceea ce vrea Creatorul să le aducem. Întoarcem totul invers: În loc să fim servitori, vrem să devenim proprietarii situației. Creatorul depinde de noi, națiunile depind de noi, în timp ce noi ne uităm la ele stând în mijloc.

Problema nu este în acțiunile noastre ci în atitudinea interioară. Deficiența Creatorului și deficiența lumii sunt ceea ce ar trebui să fie important pentru noi. Din aceste deficiențe trebuie să stabilizăm propria deficiența, astfel încât ne vor conduce către rezultatul dorit. ”Israel” aparține nivelului Bina și nu are nimic propriu. Partea sa superioară este în Keter iar partea inferioară în Malchut. În mijloc există numai o tăietură. Atunci cum pot două părți să fie conectate? Noi suntem cei care trebuie să devenim această conexiune și asta este singura noastră proprietate.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 4/5/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Spui că dorințele maselor trebuie să fie pe primul loc și nu aspirațiile noastre spirituale. Dar astăzi eu sunt îngrijorat de avansarea mea spirituală și acesta este motivul pentru care diseminez. Cum pot sa fac această tranziție internă?

Răspuns: Trebuie să înțeleg că tot ce se va întâmpla cu mine depinde de alții, în măsura în care îi aduc mai aproape de sursă. Pentru a face asta, trebuie să îi aduc mai aproape de mine, iar apoi ei îmi vor furniza deficiența potrivită pentru a mă întoarce la Cretor. De aceea ei îmi sunt deodată așa de importanți.

Descopăr în continuare că ei sunt părți din mine iar apoi voi descoperi că ei de fapt sunt părți ale sufletului meu. Nevoia pentru ”sine” dispare: să ardă, vreau doar să le furnizez lor, asta este cel mai important. Conșiința de sine anterioară dispare: Partea mea superioară aparține Creatorului, partea mea inferioară aparține ființeor create, iar eu sunt în miloc, în zona neutră din treimea din mijloc a lui Tifferet, care există doar pentru a conecta cele două jumătăți. Nu trebuie să facem nimic cu ee.

Întrebare: Înseamnă că atunci când mă conectez cu masele pentru a le absorbi dorințele lor și pentru a-i servi, facem muncă între noi și primim răspunsul undeva de Sus. Este cumva un sistem complicat…

Răspuns: Sistemul este simplu: Sus este plus iar jos este minus, iar tu permiți intrare în mijloc și deschizi calea.

Se poate desena diferit, ca un robinet. În stânga este presiunea pozitivă (+P), în dreapta cea negativă (-P), iar tu determini ce va ieși afară. Pe de o parte, există națiunea, iar pe de alta este Lumina, iar în mijloc Bnei Baruch (BB).

Exact așa este construită natura. Acest sistem este normal și natural. Să îl desenăm în termeni Cabaliști. Deasupra sunt Keter și Hochma, în mijloc este Bina împărțită GE (Galgalta ve Eynaim) și AHP (Awzen, Hotem, Peh). Jos se află ZON (Zeir Anpin and Nukva). În vârf, până la jumătatea Binei, există un sistem al Creatorului, în jos sunt cei inferiori, iar între ei este Bnei Baruch. Este la fel: deasupra plus, jos minus, voi sunteți între ei iar robinetul este în mâna voastră.

Asta este munca noastră. Conectăm grupul pentru a corespunde Luminii, iar jos construim sistemul de diseminarea care transpune mesajul iubirii pentru alții și al unității. Așa ne conectăm cu oamenii pentru a aduce mulțumire Creatorului.

Din partea a treia a  Lecției zilnice de Cabala 4/6/12, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Diseminarea Cabalei, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Istoria ne arata ca evolutia omului de-a lungul a zece mii de ani nu a putut schimba natura umana. Ce forta ne poate ajuta sa facem asta?

Raspuns: Exista o asemenea forta in natura.Atunci cand incerci sa devi o parte integrata a naturii, brusc incepi sa receptionezi un fel de forta, de sprijin. Aceasta este legea naturii. Este ca si cum natura se misca spre tine.

Asta nu este misticism. In activitatea mea, eu sunt foarte distant de diverse explicatii mistice. Noi pur si simplu vedem asta. Avem nevoie sa incercam sa fim integrati in acelasi mod ca si un copil care vrea sa devina adult, pur si simplu se joaca ca un adult.

In ce consta metodologia integrala? Oameni se apropie, la inceput ei asculta un curs despre educatia integrala  si dupa aceea intra in cercul dezvoltarii integrale. In procesul dezvoltarii noi incepem sa creem in mod practic o structura comuna formata din ei.

Cand oamenii ajung impreuna, se clarifica problemele psihologice interne ale unitatii dintre ei si formeaza o dorinta comuna si ganduri comune, dintr-o data ei incep sa simta o forta, un sprijin. Aceasta forta, acest suport se formeaza intr-un grup, in colectivul care practica metodologia conectarii integrale. Cu asta , noi stimulam o forta ascunsa, care exista in natura , dar pe care noi, ca egoisti, nu o remarcam, o ignoram. Oricum, cand ne unim, ea incepe sa se manifeste. Aceasta este forta care este capabila sa ne schimbe.

Dintr-o  Prelegere la Universitatea  Šiauliai 22.03.2012

Filed under: Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este semnificatia actiunii de a  sari in „Marea Rosie” pentru a scapa de „Faraon„?

Raspuns: Este o stare de disperare cand Faraon, egoul vostru, va impinge  de la spate. Nu va paraseste, vrea sa va inghita, sa va manance si incepeti sa simtiti ca fiind in acea stare este mai rau decat moartea.

Cand Turnurile Gemene au ars in New York, oamenii au sarit de la etajul al 50-lea. A fost fara sens, dar oamenii pur si simplu nu stau in foc.

Pentru  el a sta chiar si o secunda in afara focului pare ca o izbavire si astfel sare.

O persoana simte la fel in timpul evadarii din Egipt. Nu poti sta in aceasta situatie nicio secunda in plus si esti gata sa sari in mare, nu conteaza unde, pentru tine este o izbavire. Cand esti coplesit de  aceasta stare, marea se deschide.

Ajungi in punctul de despicare, punctul de ruptura si nu mai e cale de intoarcere. Trebuie sa fi atins/luat deja decizia si prin ea ati ucis complet, ati taiat si rupt conecxiunea cu egoul dvs.

Intrebare: A ajuns  in zilele noastre egoul in aceasta stare incat poti sa-l invingi doar impreuna intr-un grup?

Raspuns: Da, este un punct colectiv in grup care e descris ca Nachshon care a sarit in apa intai. Este punctul lui Moise , care este centrul grupului, dar care isi schimba rolul de fiecare data, in acord cu atributul care este revelat in fiecare moment. Deci punctul lui Nachshon este revelat in grup atunci cand tot grupul este convins  ca unitatea, apropierea si sprijinul reciproc este cel mai important lucru pentru el. In acelasi timp, oamenilor nu le pasa ca sunt in intuneric. Ceea ce este important este sa fie cat mai strans uniti, chiar daca asta inseamna sa moara impreuna. Asta este mult mai important decat sa fi singur in ego si sa existi in el in cea mai confortabila modalitate animala.  Asta este tot liberul nostru arbitru.

Apoi marea se despica, ceea ce inseamna pur si simplu ca descoperi urmatorul nivel, ce semnifica saltul in „Marea Rosie”.

Acesta este sfarsitul perioadei in care traiesti sub controlul egoului tau. Din acest moment in colo tu nu te mai intorci.

Nu te mai intorci niciodata la nivelul anterior. Daca gandesti ca esti in cea mai rea situatie, este numai pentru ca ai fost aruncat la nivelul urmator, care inca nu a fost corectat.

Din Kab Tv’s „Temeliile Societatii Integrale” 01.04.2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Este scris, ” Eu, HaVaYaH, nu mă schimb”. Ce simbolizeă în munca noastră?

Răspuns: Lumina vine de Sus și este toată dăruire. Este bună și benevolentă și a creat ”existență din absență”, ceva din nimic, o dorință care este controlată în mod absolut de primire. Vrea numai să se simtă bine.

Apoi, Lumina începe să dezvolte dorința, trecând-o prin patru faze. Ca rezultat, ea nu se simte ca Lumina ci ca cineva care primește, care este opusă sursei. Asta face să apară rușinea, un sentiment teribil, și nu mai are nimic mai mult de asta.

Reiese că primirea este un lucru bun și că nu este nimic rău în a fi opus, dar acești doi factori crează împreună în mine un sentiment pe care nu îl pot suporta. Mă rupe în bucăți și sunt gata să fac orice, doar să nu mai rămân în această stare nici măcar încă o secundă. Sunt gata să fac orice. Chiar să mă sinucid, nu ar fi nicio problemă. Principalul lucru este să nu sufăr, să nu mai îndur această opoziție.

Aceasta este adevărata rușine. Nu o cunoaștem încă. Folosim cuvântul, dar nu știm ce înseamnă. În prima parte din Introducere la Studiul celor Zece Sefirot, în ”Intorspecțiune”, Baal HaSulam spune că rușinea a fost pregătită pentru sufletele înalte și ele trebuie să o descopere. Asta pentru că, pentru a realiza asta cineva trebuie să simtă Creatorul, dăruirea Lui pură și trebuie să simtă și primirea sa pură, până în cele mai mici amănunte. Una contrazice pe alta.

Procesul care este descris aici curge de sus în jos și se numește ”cele patru faze ale Luminii Directe”. Deci, prin influența ei, Lumina conduce dezvoltarea ființei create. Aceasta este structura HaVaYaH: vârful lui Yod, Yod, Hey, Vav, Hey. Această structură este fixă și apara așa de sus în jos.

Până acum, dezvoltarea a fost făcută de către Lumina Directă. Din acest punct, este rândul tău. Totuși, simți o rușine teribilă. Pur și simplu te arde din interior și nu o poți suporta. De aceea, de acum încolo, nu vei putea să te mai relaxezi până când nu echilibrezi rușinea.

Mai întâi vrei să scapi de ea, dar asta nu schimbă nimic. Totul rămâne la fel. Nu este posibil să te relaxezi și trebuie să te schimbi tu însuți, dar cum poți face asta?

Ființa creată ”înebunește” pur și simplu. Rușinea o rupe în bucăți, o îndepărtează de dorințe și continuă să o împingă înainte către capătul drumului. Nu se poate odihni până când cel care primește și cel care dăruie nu devin egali în dăruirea lor.

Numai când atingem Gmar Tikun (sfârșitul corecției) vom înceta să ne mai schimbăm. Atunci rușinea va dispărea, iar opoziția dintre Creator și noi va dispărea.

Deci, Creatorul spune: ”Eu, HaVaYaH, nu mă schimb”, ceea ce înseamnă numai că am adus acest proces în jos. Totuși, asta este suficient pentru a nu ne permite nouă să ne odihnim până la Gmar Tikun. Numai atunci vom atinge armonia și vom începe să ne schimbăm împreună cu El, conform cu El. Creatorul nu va fi primul. Ne vom contopi cu El într-un întreg, în așa măsură încât toate diferențele din gând, din dorința noastră și din orice alt fel, vor dispărea. Vom începe totul împreună, în cooperare.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala 3/30/12, “Introducere la studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Acum suntem într-o stare in care întregul nostru grup iese din Egipt şi întreaga umanitate il urmeaza. Trebuie să realizam ieşirea grupului nostru din egoism. După ce vom reuşi să facem asta, întreaga omenire va veni automat după noi.

Omenirea va simţi că nimeni altcineva nu are vreo metoda de salvare. Oamenii vor simţi că nu mai pot exista dacă nu ne urmeaza.

În fiecare zi, acest lucru se va manifesta mai mult şi mai mult. Oamenii vor începe să descopere că lumea este de fapt goala, că nu are nicio idee. Asta este interesant: Lumea a fost întotdeauna plina de idei diferite: socialiste, comuniste, politice, ştiinţifice, şi aşa mai departe. Iar astăzi, totul treptat dispare.

Şi vom începe să ne dezvoltam impotriva fundalului acestei imagini. Grupul spiritual va radia puterea, metoda şi scopul- absolut totul! Nimeni altcineva nu va avea asa ceva.

Cu toate acestea, din cauza lipsei de putere, din cauza incertitudinii, mai multe forţe reacţionare se vor trezi şi tot felul de crize, conflicte, şi, eventual, vor apărea războaie .

Dar aceasta depinde de cât de repede ne ridicam si cat de repede vom reuşi în diseminare, astfel incat toată lumea sa vada că există o metodă precisă de salvare şi că nu este irealizabila. Oricum, nu există nici o altă alegere – trebuie să fim în conformitate cu această forţă veşnică a naturii, care este gata să ne ajute doar dacă vom lucra în armonie cu ea.

Dintr-un program de televiziune „Bazele Societăţii Integrale ” 1/4/2012

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem urca din nou la nivelul conectarii pe care am avut-o la Convenţia de la Arava? Cum ne putem asigura că munca noastră este directă, fără întrebări?

Raspuns: Totul depinde de intenţia noastră, dacă in fiecare secunda, indiferent de ceea ce as putea spune, face, sau auzi, mă gândesc la o apropiere mai mare, la unificare şi la crearea unui sentiment comun în care Creatorul, Lumina, să fie clarificata.

Este precum o persoană care are fie o mare problemă, fie o mare bucurie. Să presupunem că  pe seara mă aşteaptă o intalnire foarte placuta, cum ar fi o cina cu oamenii dragi inimii mele sau un eveniment special. In timpul zilei, trebuie să lucrez, sa interacţionez cu colegii şi sa rezolv probleme, dar imi rămâne toată ziua în anticiparea a ceea ce va veni seara. Alături de problemele şi preocupările cu care am de-a face in fiecare minut, sunt absorbit în gândul că seara ceva minunat şi plăcut mă aşteaptă. Am două gânduri!

Acelaşi lucru se întâmplă aici. Putem sa fim in interactiune sau sa facem orice. Intenţionat ne inchidem fata de toată lumea, în scopul de a asigura o concentraţie maximă a intenţiei între noi. Această intenţie ar trebui să fie constantă. Orice am asculta, face, sau spune, trebuie să simtim în mod constant tensiunea, cautarea şi nazuinta spre senzaţia de unitate dintre noi, conexiunea în care Creatorul trebuie să se manifeste pe Sine. Aceasta este ceea ce trebuie să facem.

În al doilea rând, ai spus că am simţit asta în unificarea noastra trecuta, în deşert. Nu vreau să-mi amintesc de acest lucru; a fost în trecut. Acum, vreau să ma ridic şi să simt o stare viitoare complet noua. Nu vreau să ma întorc în trecut sau macar sa ma gandesc la el. De fiecare dată stau în faţa a ceva complet nou, iar aceasta noua stare va fi mai buna şi mai profunda decât cea trecuta. Acesta este singurul mod in care ar trebui să gândim.

Prin urmare, nu încercaţi să treziti sentimente trecute în voi; ele vor provoca doar daune. Nu trăiti în trecut!

Acţiunile noastre următoare ar trebui să fie direcţionate spre apropierea practica si crearea unui nou organ senzorial. Acest lucru ar trebui să fie mult mai puternic, mult mai evident şi clar decât ceea ce am avut în deşert sau în alte locuri.

Împreună cu toţi prietenii noştri din întreaga lume, noi trebuie să simtim că ne ridicam colectiv, dezvoltand în noi un nou organ de simţ şi creand condiţiile pentru a-L simti pe El. Îl vom simţi. Este doar dupa colt, există deja în noi. Doar un pic mai mult, iar El va începe să se manifeste.

Din Convenţia de la Vilnius, 23/03/12, Lecţia 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Simbata viitoare este în mod tradiţional numita Sâmbăta Mare (Şabat HaGadol), care conduce spre sarbatoarea eliberarii, Pesach. Ce face specială lucrarea spirituala care se desfăşoară in aceasta sâmbătă?

Răspuns: Sambata aceasta se numeşte „mare”, deoarece Lumina suplimentara este prezenta în ea. In munca spirituala, aceasta Sâmbăta Mare nu ajunge la o persoană în conformitate cu un calendar de pe un perete, ci se poate întâmpla în orice moment al anului.

Cu toate acestea, există o legătură între ramura materiala şi rădăcina sa spirituala, iar sâmbăta viitoare este intr-un fel unica. Lumina suplimentara actioneaza în timpul Sâmbetei Mari şi este capabila sa trezeasca o persoană pentru a ieşi din exilul pentru care este dedicata sarbatoarea de Pesach. Tot acest timp este special şi extrem de favorabil pentru munca interioara.

Această influenţă apare la nivelul neinsufletit, dar si noi, fara indoiala, răspundem la acest tip de influenţă. Este simtita în toate aspectele vieţii. Chiar şi natura se trezeste; este primavara!

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 30/3/2012, Shamati # 190

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot atinge Lumina credintei?

Raspuns: Dorinta noastra determina totul, dar Lumina nu se schimba. Toate schimbarile au loc doar in interiorul persoanei: la ce aspira dorinta sa, si, legat de aceasta, care este forta de care are nevoie. El primeste in concordanta cu acestea.

Noi ne gasim in permanenta sub o oarecare influenta a luminii, dar aceasta este foarte slaba. Noi nu suntem pe masura luminii ci simtim doar lipsa ei, din acest motiv nu ii observam prezenta.

Lumina este o forta, dar ne afecteaza fie in masura similaritatii cu ea, fie in masura in care ne opunem ei. Din acest motiv lumina de sarbatoarea Pastelui (eliberarea din sclavia din Egipt)  este o lumina uriasa, dar nu se manifesta deschis.

Ne imaginam ca lumina se manifesta atunci cand este lumina afara. Dar nu exista nimic in afara – intreaga lume se gaseste in interiorul nostru. De aceea lumina inseamna lumina mintii, lumina simtirilor, deschiderea din inima si gandurile noastre.

O lume vasta, care pare ca ne inconjoara, ne este revelata, de fapt, in senzatiile si mintea noastra. Iar Lumina este forta revelatoare din simtire sau din gand.
From the 1^st part of the Daily Kabbalah Lesson 4/2/12, Shamati 59

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ati spus ca omul este ca o celula canceroasa in corpul naturii. De cat timp se petrece acest fapt?

Raspuns: Egoismul nostru se dezvolta treptat si am trecut deja peste mai multe etape din dezvoltarea lui. Incepand cu secolul 5 inaintea erei noastre si pana in secolul 5 era noastra, umanitatea si-a dezvoltat aspiratia sa pentru bunastare. Din secolul 5 pana in secolul 15, umanitatea si-a dezvoltat aspiratia pentru putere. Din secolul 15 si pana la sfarsitul secolului 20 dezvoltarea s-a petrecut in aspiratia pentru cunoastere. Acestea sunt tendintele care prevaleaza.

La inceputul secolului 20, un academician numit Vernadsky a definit dezvoltarea noastra ca fiind terminata si ducand catre o noosfera sau un echilibru cu natura. Mai tarziu ideea lui a fost imbratisata de multi alti oameni de stiinta. Aceasta cercetare a fost continuata de bine-cunoscutul Club de la Roma si, ulterior, au aparut ramificatii ale acesteia.

In esenta, egoismul si-a terminat dezvoltarea in anii 1960, o data cu nasterea, printre tineri, a  unei culturi noi: detasarea de viata, ”generatia Beatles”, hipiotii sau copiii ”flower” etc. Acesta a fost inceputul unui scepticism interior, a carui semnificatie era aceea ca noua generatie nu dorea sau nu gasea necesar sa persevereze in lupta catre inainte, datorita faptului ca se simtea golita.

Noi ne dezvoltam in mod constant sub influenta dorintelor noastre. In fond, omul este dorinta. Nu stim ce sa facem atunci cand dorintele noastre pentru bunastare, faima sau stiinta se termina si, brusc, simtim ca nu mai primim mult-dorita implinire de la acestea.

In acest moment apare, in general, depresia. Si aceasta este ceea ce vedem astazi in societatea noastra: cresterea ratei de sinucideri, destramarea familiilor, atitudinea detasata a copiilor, etc. Asta este perioada de tranzitie, care trebuie sa fie relativ scurta. Ne gasim in mijlocul unei serioase accelerari a dezvoltarii noastre.

From a Lecture at Šiauliai University, Lithuania, 3/22/12

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→