Trebuie să separ rezultatele fiecărei acţiuni şi a fiecărei stări în două:

1. Stare de fapt vine de la Creator şi este întodeauna bună;
2. În timp ce eu, conform dorinţelor mele, mă pot numi fie ”păcătos” fie ”drept”, funcţie de faptul dacă justific sau nu această stare.

Mai mult, ce criteriu folosesc pentru a justifica asta? Dacă îmi este plăcut, atunci desigur îl justific. Ce sunt în acest caz: „păcător” sau ”drept”? Sunt păcătos pentru că îl justific pe Creator în mod egoist.

Pot fi, de asemenea, şi opusul: Starea mea este rea pentru voinţa de primire şi este bună pentru dăruirie, deoarece îmi permite să merg înainte. Reiese faptul că Creatorul mă ajută trimiţându-mi o senzaţie rea, astfel încât să rămân în acelaşi loc în losc să realizez că mai sunt lucruri care necesită corecţie în relaţia mea cu El.

Este necesară întotdeauna o auto-evaluare corectă şi precisă. Totul depinde de persona care realizează stare dată, o analizează corect şi vine cu o cerere. Şi ce cere? Cere forţa dăruirii şi nimic mai mult.

Dacă cer bine, această cerere va fi egoistă. În acelaşi timp, nu sunt în stare să cer ceva care să dăuneze egoismului meu.

Cum pot să mă rog progresez către următoarea stare, care prevesteşte fără echivoc pericol pentru egoismul meu? Pot eu oare cu adevărat să îi cer Creatorului să mă corecteze, ca El să îmi ia cel mai preţios lucru pe care îl am acum? Dacă în dorinţa mea curentă eu tânjesc după plăcere, cum pot să Îi cer să oprească primirea plăcerii? Nu ar fi o aspiraţie din inimă ci simple vorbe, care nu contează în spiritualitate.

Omul nu are nicio posibilitatea să ridice o rugăciune pentru corectarea proprie. Singurul mijloc este de a apela din punctul din inimă (fără a adăuga nimic din mine deoarece egoismul locuişte în mine) prin conectarea cu grupul în acelaşi timp. Numai împreună cu prietenii pot să îmi aduc contribuţia la rugăciunea comună pentru corecţie. Şi această rugăciune ne va ajuta.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/29/2012, “Introducere la TES“

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare:Oricare dintre noi, barbati sau femei la fel, cautam cai pentru ascensiunea catre urmatorul grad. Cum poate o femeie sa ajunga la intelegerea corecta a acestui lucru? La urma urmei, barbatii se reunesc si discuta aceste chestiuni in grupuri, in timp ce femeile nu participa la acest proces ?

Raspuns:  O femeie este un vas pe care un barbat are nevoie sa-l umple cu munca sa fata de Creator.Cu ce umple el acest vas? Cu Creatorul. Aici barbatul actioneaza ca un instrument, un mijloc de transmitere. Asta e ceea ce denumit un ecran si Lumina Reflectata. Asta este munca barbatilor.  Iar munca femeilor este o enorma dorinta pentru revelarera Creatorului.

Deci, unde vedeti un rol marunt al femeii daca ea este de fapt chiar dorinta fara de care barbatul nu are nimic de facut? De aceea barbatii necasatoriti nu erau acceptati niciodata in Cabala. Ce este acolo de facut pentru el, daca nu are o sotie? Asta se numeste „jumatate de trup”.  Este chiar un concept in Cabala: un barbat necasatorit este o jumatate de trup. Cu doar o jumatate de trup nu ar trebui sa vii sa studiezi.

In acest fel trebuie sa intelegem care este rolul femeii.

Din Congresul Vilnius 24.03.12, Lectia 3

Filed under: Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Simt că sunt incapabil să rămân constant în gândul că totul vine de la Creator. Ceea ce nu înțeleg este cum să accept cu iubire, necazurile care îmi provoacă suferință? Pot înțelege că sunt bune pentru mine, cu mintea. Dar cum pot adăuga iubirea la asta? Ce este iubirea?

Răspuns: Nu îți completezi acțiunea, de aceea nu simți iubirea. Înțelegi că deranjamentele, perturbațiile, vin probabil de la Creator și asta, evident, este bine. Știi că nu poți scăpa de ele, deci le accepți. Nu le finalizezi cu iubire. Nu procesezi aceste deranjamente împreună cu grupul și nu le inversezi, pentru ca astfel să le percepi ca o expresie a iubire.

Este la fel ca atunci când părinți își pedepsesc copilul. Copilul trebuie să înțeleagă că ei o fac din iubire pentru el. Nu îl pedepsesc pe el, pedepsesc egoul lui. Ce este mai mult, ei vor să își ridice copilul deasupra egoului. Atunci când se împarte în două, ”acesta este egoul meu iar acesta sunt eu” și realizează că perturbațiile apar în opoziție cu egoul, atunci ”eu-l” lui se apropie de Creator și simte iubire.

Imaginează-ți că ești un copil inteligent și înțelegi: ”Părinți mei trebuie să mă pedepsească pentru a preveni comportările mele rele. Ei nu mă pedepsesc, ci pur și simplu îmi dau o oportunitate să îmi depășesc egoul.”

Comentariu: Atunci când eram copil, nu am avut nicio idee că cineva mă iubea. Tot ceea ce vedeam erau numai pedepse.

Răspuns: Atunci trebuie să devi mai inteligent! Trebuie să crești, totuși!

Trebuie să atingi o stare în care percepi cele mai grele probleme ca o imensă iubire. Sunt foarte serios. Totul depinde numai de percepția ta! Noi existăm în câmpul Luminii infinit de bune. Nimic nu există în întreaga lume decât asta. Numai iubire infinită și bunătate! Dar percepția noastră este greșită și, ca rezultat, simțim sentimentul opus. Dacă te reconstruiești și îți mărești înțelegerea, în loc de ură vei simți iubire, în loc de rău, bine, iar în loc de suferință, plăcere.

Din  Congresul de la Vilnius 3/24/12, Lecția 3

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: O persoană normală care trăieşte în lumea de azi, are grijă doar de lucrurile corporale. Ce o va face să se alăture cursurilor de educaţie integrală dacă le va găsi dificil de studiat? De fapt, trebuie să obţină multe cunoştinţe diferite. Ce putem face ca să trezim interesul persoanei?

Răspuns: Nu cred că o să fie dificil, pentru că învăţăm o persoană despre ea însăşi, viaţa ei şi societatea în care trăieşte. Îi prezentăm o metodă practică de a învăţa ceea ce vede şi unde există. Nu o învăţăm nimic teoretic.

În educaţie apare o problemă atunci când înveţi o persoană în mod teoretic despre legi şi acţiuni pe care nu le-a văzut sau cu care nu are nimic de a face. Sau chiar dacă vede un anumit aparat, atunci când îl araţi şi îi explici cum funcţionează tot nu înţelege.

În cazul nostru, îi araţi totul în mod simplu, ca unui copil: Asta este mama, acesta este tata, copilul, bunica, magazinul, munca, etc. Îi araţi interacţiunile din întregul sistem, cât de corupt este şi cum natura cere de la noi integralitate şi globalizare. O înveţi despre corp: cum operează corpul, unde se află problemele, când iese corpul din echilibru (cauzele bolilor) şi cum îl aducem înapoi la echilibru cu ajutorul anumitor chimicale pentru că, de fapt, suntem un simplu „sac de electroni.”

Îi explici unei persoane unde există şi ce este ea. Orice persoană poate înţelege asta şi de aceea nu cred că cineva va întâmpina dificultăţi la cursurile de educaţie integrală.

Chiar şi copiii noştri sunt capabil să perceapă această cunoaştere ca ceva natural şi să o înţeleagă repede.

Aici vorbim de sufletul persoanei. Îi este lucrul cel mai apropiat şi cel mai sacru. Dacă îi arătăm imaginea naturii proprii în mod corect, omul simte şi înţelege asta.

Înţelege că ceva important este descris, că este vorba de el. Mai mult, i se explică cum să scape de toate senzaţiile negative şi de probleme şi să atingă ceva care nu poate fi obţinut cu bani sau efort, ci numai prin conexiune la educaţia integrală.

Educaţia înseamnă să se parcurgă materialul de studiu într-un discurs deschis, cu întrebări şi răspunsuri reciproce. Acestea au loc într-un mediu relaxat, în discuţii deschise.

Mă îndoiesc că există cineva în lume care nu este capabil să înveţe ceva despre propria persoană prin acest tip de educaţie. De asemenea, pregătim o mulţime de diferite informaţii pentru aceste cursuri, cum ar fi muzică, poezie, cărţi, nuvele, filme şi video clipuri, care poarte explicaţii scurte verbale şi scrise.

Nu am văzut niciun exemplu în care o persoană nu este capabilă să le perceapă. Din contra, în contrast cu alte tehnici şi stiinţe, această informţie va fi percepută de oameni ca ceva care îi priveşte pe ei personal.

Din discuţie asupra educaţiei integrale nr. 14

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: O nouă poartă ni s-a deschis la congresul de la Vilnius. Cum pot pune piciorul în prag şi să nu o mai las să se închidă?

Răspuns: Mai întâi, ar trebui să ne fie frică să o pierdem, să fim încântaţi de măreţia stării pe care am obţinut-o şi să ne întărim impresiile cât de mult putem.

Nu vom trece dintr-odată prin această poartă. Ne va lua luni să o facem. De fapt, intrăm într-o perioadă de muncă iar naşterea se petrece prin metode diferite: Câteodată sunt necesare câteva zile iar altădată câteva săptămâni. Oricum, oricât timp ar dura, vorbim despre un proces care include chinurile naşterii, nu despre un eveniment care durează un moment.

Suntem pe drum şi dacă vreţi ca procesul să continuie să se dezvolte, trebuie să îl acceptaţi în mod corect. Continuaţi calea nu pentru că este plăcută şi excitantă. Nu vă pasă de starea însăşi – principalul lucru este să ştiţi că ea aduce plăcere maximă Creatorului. Trebuie să vă schimbaţi vectorul de la primire la dăruire.

Dacă adăugaţi această intenţie, veţi avansa. Adevărat, va lăsa imediat un gust fad în gura voastră, dar vă va asigura progresul. Mai târziu, veţi gusta adevărata aromă, dar asta deja în contact cu Creatorul, în dăruire. Iar acum atrageţi Lumina pentru a realiza asta.

Dar dacă sunteţi inspiraţi de senzaţii plăcute, dacă sunteţi bucuroşi că în sfârşit aţi gustat unitatea cu prietenii, acest sentiment are un gust amar al egoismului şi astfel nu va rămâne în voi. De fapt, trebuie să avansaţi, deci starea vă va fi luată. Veţi primi o porţie corectă, o veţi uita, o veţi căuta şi din nou vă veţi apropia de ea, dar veţi fi mai pregătiţi să fiţi pătrunşi de intenţie, nu de senzaţie.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala din 3/26/2012, Întrebări despre congres

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Eforturile noastre pentru unire şi diseminare crează schimbări în restul lumii. Asta în schimb ne afectează pe noi? De exemplu, dacă creăm cursuri pentru mase şi începem să îi conectăm pe aceşti oameni, numărul lor va creşte. Va avea asta vreun efect asupra abilităţii noastre de a ne unii mai repede? Sunt aceste procese interconectate?

Răspuns: Aceste procese sunt cu siguranţă conectate. Am primit oportunitate de a avansa pentru a fi în stare să conducem întreaga umanitate. Din perspectiva naturii nu este nevoie de existenţa noastră. Servim ca un tampon care trebuie să lucreze în coordonare cu natura şi cu restul umanităţii pentru că aceasta nu poate avansa singură.

Din acest motiv trebuie să fim împreună cu şapte miliarde de oameni. Trebuie să încercăm să creăm o metodă care le este comprehensibilă şi să organizăm totul într-un fel care va fi uşor, plăcut, convenabil. Trebuie să trezim interesul lor în a ne urma. Nu trebuie să fie niciodată forţaţi, pentru că avansul lor trebuie să fie volulntar şi conştient.

Trebuie să elevăm în mod constant dezvoltarea lor, astfel încât să realizeze importanţa avansării. Astfel, vor avansa. În principal, educaţia noastră este direcţionată la a aduce oamenii la realizare necesităţii dezvoltării personale.

Din “Discuţie asupra educaţiei integrale” nr. 14, 12/18/11

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu înţeleg cum un Parţuf spiritual poate calcula în ce măsură poate primi pentru a dărui, dacă de fiecare dată descoperă o nouă stare în care nu a mai fost niciodată.

Răspuns: Parţuful spiritual trece tot timpul prin noi faze. Aşa cum este spus: „Ei vor fi ca noi pentru tine.” Dar ei pot executa diferite acţiuni pe baza a ceea ce a fost înainte. Mulţumită a ce? Mulţumită cererii lui către cel superior pentru a executa această acţiune!

În lumea noastră, toate acţiunile sunt făcute de către cel superior, dar tu nu te gândeşti la asta şi crezi că tu faci totul, prin propriile puteri. Dar de fapt totul este făcut de Lumina superioară şi tu faci o dublă greseală numită dubla ascundere.

De fapt, nu faci nimic de unul singur. Totul este făcut mulţumită milei Creatorului, iar noi nu suntem la cârma acţiunilor noastre, a deciziilor sau a calculelor. Poţi să te simţi nesigur şi neîncrezător în ceea ce priveşte cum să acţiunezi în lumea spirituală pentru că eşti obişnuit să simţi că tu eşti la conducere în această lume şi că totul depinde de tine. Dar şi aici, nu faci nimic şi nu decizi nimic tu însuţi.

Doar ţi se pare că o faci; tot ceea ce simţi, decizi şi acţionezi, este ficţiune. Înăuntrul tău este o mână, ca într-o păpusă, care te mişcă în mod constant, aşa că, relaxează-te.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 2/13/12, Studiul celor zece Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Aversiunea mea pentru o persoană este o oportunitate pentru a crea integralitatea?

Răspuns: Desigur. Haideţi să ne privim unul pe altul  aşa cum o facem cu prietenii noştri buni sau cu copiii noştri şi astfel să ne simţim unul pe altul. Dacă fac eforturi, în ciuda faptului că este neplăcut pentru mine să ascult pe cineva, atunci, în ciuda antagonismului meu şi mulţumită acestui efort, voi începe să îl simt mai bine. Asta înseamnă că am obţinut un nou instrument de percepţie. O persoană mă împinge la o parte, dar în ciuda acestui lucru eu depăşesc aversiunea creând din sentimentele negative şi pozitive din interiorul meu un instrument distinctiv pentru a intra în ea, pentru a începe să o simt.

Dacă nu aş avea aversiunea pentru ea, ar fi foarte dificil pentru mine să fac acest contact. Aş accepta simpul ce iese din ea într-o formă plăcută şi aş adapta-o înăuntrul meu conform percepţiei mele. Dar atunci când o fac în mod opus, este ca şi cum aş penetra în această grosime, această forţă a depăşirii, iar apoi contactul cu persoana este creată înăuntrul meu.

De aceea, în timp ce creştem, oamenii care ne-au fost anterior plăcuţi, sunt deodată revelaţi ca neplăcuţi şi invers. Totuşi, înţeleg că mulţumită acestei opoziţii, primesc oportunitate de a penetra adânc în ei.

Din Discuţie asupra educaţiei integrale nr. 13

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Chiar acum, întregul grup mondial participă la un experiment unic: se concentrează la workshop în grup. Cum ar trebui să fie legată această pregătire de congres? Ce ar trebui să facem după congres, pentru cei 99% care rămân din restul umanităţii?

Răspuns: Noi primim o dorinţă specială: aspiraţia către Creator, către această guvernarea generală şi forţa care umple totul, în afară căreia nu mai există nimic. Suntem înăuntrul acestei forţe, înăuntrul acestui câmp. Ai putea spune că fiecare dintre noi am primit o dispoziţie specială, un sprijin special.

Dar cine suntem noi, cu adevărat? De fapt, nimeni dintre noi nu este nimic special relativ la Creator?!

Trebuie să înţelegem că suntem în stare să ne dezvoltăm numai atunci când îi vom dezvolta pe toţi ceilalţi şi vom trage toată natură în noi. De aceea, fără cei 99%, fără a fi nevoie să tragem întreaga umanitate după noi, nu am fi primit această dorinţă, aspiraţia către Creator.

În principiu, asta se petrece cam aşa: Creatorul ne trage ca pe o aţă către El. La început, El ne tot trage până când înţelegem conceptul. Din acel moment, El ne va trage numai în măsura în care îi vom trage noi pe restul umanităţii după noi. Umanitatea este încă la nivelul existenţei animale şi nu are nevoia proprie de a aspira către Creator, de a se uni cu câmpul comun, de a ascede la nivelul de om. Om este cineva care îl înţelege şi îl obţine pe Creator.

Dacă diseminăm cunoştinţele noastre în aşa fel încât să fie înţelese corect de către mase, vom deveni vrednici pentru ca El să ne tragă mai departe. Creatorul o va face cu forţa şi în măsura în care noi unim restul umanităţii. Nu avansăm şi mai departe de unii singuri. Avem nevoie doar să arătăm oamenilor că îi luăm cu noi şi împreună ne dorim pur şi simplu să aspirăm către înainte! Aceasta se numeşte ridicarea MAN, când luăm dorinţele lor şi le trecem prin noi înşine, le ridicăm mai departe. Iar apoi Lumina coboară de Sus şi ne trage pe noi toţi către ea însăşi.

Cei 99% nu au dorinţa pentru spiritualitate. Dorinţele lor se limitează la nivelul material.

Noi trezim în ei înţelegerea că îşi vor rezolva toate problemele numai prin crearea de relaţii integrale, prin unificare. În timp ce facem asta, nu îl menţionăm pe Creator sau realizarea superioară, deoarece ei nu aspiră la asta.

Aspiraţia lor este direcţionată doar la a face această lume mai sigură şi confortabilă pentru viaţă, de a o face liberă de orice problemă. Cu adevărat ameninţătoare sunt problemele din ecologie. Ştim foarte puţine legate de ele, totuşi se poate vedea cu ochiul liber ce se întâmplă deja. În anii care vor veni, aceste probleme vor deveni cu adevărat ameninţătoare. Iar atunci ne va fi şi mai uşor să lucrăm cu masele.

Dar nu trebuie să stăm doar să aşteptăm până când aceste necazuri ne vor ameninţa existenţa pentru a fi mai uşor de convins publicul. Trebuie să le explicăm că aceste probleme se rezolvă prin integrarea dintre noi.

Din KAB TV “Bazele societăţii integrale” 3/18/12

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Atunci cand discutam despre impactul nostru in lume, acest lucru nu ne infatiseaza propria mandrie?

Raspuns: Nu este mandrie. Daca ne uitam la studiile stiintifice referitoare a influenta gandului, la relatiile dintre lumile minerale, vegetale si animate, acestea reveleaza modele si legaturi surprinzatoare, care au fost ascunse privirii umane si cercetatorilor.

Astazi lumea a devenit integrala, si de aceea integralitatea sa este manifestata in particular. Inseamna ca plantele si animalele sunt conectate unele la altele, se simt si isi transfera informatii unele altora. Mai mult, acest lucru este posibil a fi vazut si explorat.

Plantele dintr-o anumita parte a padurii sunt conectate cu plantele din alta parte a padurii. Daca voi cauzati o suferinta unei insecte care sta pe o frunza, copacul pe care creste frunza simte compasiune pentru aceasta si transmite acest lucru altor copaci, lucru simtit si de alte insecte din alta parte a padurii.

Ne uitam la o imagine imensa, care este astazi studiata. Lumea este complet interconectata.

Cea mai puternica forta este forta dorintei. Deci, atunci cand oamenii influenteaza natura prin actiunile lor, atunci fara indoiala acestea sunt niste forte foarte puternice. Mai mult, acest lucru este confirmat de numeroase studii stiintifice ca de exemplu aparitia uraganelor datorita impactului atiunii umane asupra naturii.

Problema este insa ca atunci cand- grupuri din diferite locuri ale lumii- se aduna in jurul unei idei si acea idee este in concordanta cu natura, si nu impotriva sa, adica este sustinuta de propria sa forta, are un impact extraordinar de mare asupra intregii naturi!

Insa, noi nu simtim sau nu sesizam acest lucru. Si de fapt este nu doar o contributie ci chiar o schimbare a intregului curs al istoriei! De aceea congresele sunt atat de benefice!

Noi nu vedem asta inca. Insa cand vom trece de „punctul culminant” si vom incepe sa simtim campul in care ne aflam, (ne aflam in interiorul acestui camp si in cel mai important punct al intregului sistem), vom vedea cat de importanta este fiecare miscare a sufletului nostru.

Din KabTV “Intemeierea unei Societati Integrale” 18/03/2012

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→