Întrebare: Toți oamenii care s-au adunat aici și întregul Kli mondial sunt de fapt reprezentate înăuntrul meu. Vor cu toți un singur lucru: ca eu să ajung la Creator. Atunci de ce eu nu vreau asta?! Reise că eu am tras această barieră, dar există ea cu adevărat?

Răspuns: Bariera este în inima mea; este o barieră psihologică. Despre ce Machsom (barieră) vorbim? Trebuie să îmi schimb viziunea de la a privi la mine însumi la a privi la prieteni. Această comutare, inversiune, pe care trebuie să o fac, se numește Machsom.

Dar dacă facem eforturi comune pentru a începe să tratăm societatea în acest fel, pentru a o vedea mai importantă decât propria persoană și a o lăsa să intre în inima mea, atunci acest gând colectiv mă ajută. Asta se numește ”fiecare om trebuie să își ajute prietenul”, iar acest gând colectiv dă tuturor puterea de a-l îndeplini. Este așa cum a spus Rabash că în fiecare din noi există o foarte mică putere spirituală, această inversiune are o foarte mică putere, dar împreună, atunci când toată lumea primește puterea de la toată lumea, voi fi în stare să o fac.

Vom face eforturi colective, toată lumea pe cont propriu și toți împreună, în Kli-ul mondial, în toate părțile lui, toți împreună. Așa se face. Și cu siguranță că vom avea succes. Nimic nu ne împiedică. Este singura noastră acțiune liberă. Creatorul așteaptă asta de la noi; lumea așteapta asta de la noi, cu toate că nu realizează încă asta.

Nu este nimic aici decât faptul că toată lumea trebuie să se incorporeze în altții sau să lase pe toată lumea să intre în inima sa. Dacă ne gândim cu toți la asta, veți vedea ce rezultate vor fi. Am venit să transcedem Machsom-ul, deci haideți să facem un efort. Asta facem aici și acum.

Din Lecția 3 a Congresului Arava Arvut 2/24/12

Filed under: Congrese, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Unitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Munca bărbaţilor pentru unitate integrală durează 7-8 ore pe zi. O femeie ar trebui să-şi petreacă atat de mult timp studiind?

Raspuns: Femeile au mult mai puţine probleme decât bărbaţii, deoarece munca lor începe atunci când se alatura muncii în jurul grupului de barbati.

Înainte de aceasta, activitatea lor este în studii teoretice şi nu pot fi niciun fel de legături acolo. Aceasta include discuţii, jocuri de rol si dedicarea de mult timp pentru educarea copiilor din perspectiva integrală, şi aşa mai departe, dar nu cu privire la relaţiile dintre femei, pe care ele o vor simti doar ca o încălcare a naturii lor.

Un grup de femei începe să observe barbatii şi munca lor comuna doar o dată ce sunt pregătiţi şi grupul de bărbaţi este suficient de instruit în teorie şi deja parcurge integrarea practică între ei. Vom începe treptat să le învaţam bazele ajutorului necesar din partea lor pentru a atinge starea următoare: starea de unitate, armonie şi percepţie a naturii la nivelul următor de „Adam” („Om”), pe care-l putem atinge prin acest tip de unitate.

Grupul de bărbaţi atinge unitatea cu propria lor putere, ca un om care obtine bunastare şi mancare.

Grupul de femei ii ajută cu asta, ii inspiră, ii împinge şi serveşte ca un instrument foarte puternic pentru barbati, fără de care nu se pot uni. Femeile trebuie să influenţeze barbatii foarte atent, fără a perturba senzaţia lor de unitate, acestea trebuie să le ofere barbatilor un sentiment ca aşteaptă acest lucru de la ei, sa-i pretuiasca, sa-i inspire si sa-i trateze asa cum o mamă isi trateaza copilul.

Orice femeie se poate raporta la barbati în acest fel, iar barbatii simt influenţa femeii. Acesta este motivul pentru care grupul de femei joaca un rol fundamental în mişcarea grupului de bărbaţi spre unitate, prin influenţarea lui cu inspiraţie şi aşteptare, ca o mama: „Ce aştept de la copilul meu.” Si copilul simte că mama se aşteapta la un anumit rezultat din partea lui.

Toate acestea trebuie să fie făcute cu atenţie şi grijă pentru a evita provocarea sentimentului de indiferenţă in barbati sau a unei reacţii negative. Totul trebuie făcut foarte delicat, într-o anumită măsură şi întotdeauna calculat.
Când ambele grupuri se uita la ele obiectiv din afara, ele simt că au nevoie unul de celălalt. Recunosc grupului de femei ca am nevoie de sprijinul şi influenţa sa, de inspiraţia sa, de aşteptarea a ceva de la mine. Acesta ma va inspira, sprijini şi mă va trezi pentru atingerea unui rezultat.

În general, există o mare varietate de influenţe de sentimente reciproce şi aşteptări. Dacă toate acestea se fac prin contact indirect, de departe, prin intermediul „inducţiei” de la grupul de femei catre grupul de bărbaţi, atunci un rezultat al interacţiunii reciproce corespunzătoare se realizează.

Şi, ca rezultat, grupul de bărbaţi atinge unitatea, cu ajutorul grupului de femei. Iar această unitate este transferata grupului de femei.

Dar aceste grupuri nu se îmbina, nu se amesteca; ele continua sa existe ca două „cercuri”: unul extern – al femeilor, şi unul intern – al bărbaţilor.

Dintr-o „Discutie despre educaţia

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Femeia, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Spui că ne lipseşte bucuria. Cum o putem descoperi împreună, cu inima zdrobită de care avem nevoie pentru a construi vasul spiritual?

Răspuns: Bucuria este dezvăluita din percepţia importanţei scopului, din înţelegerea legăturii cu Cel superior. Chiar dacă încă nu am primit ceea ce doresc, avansez spre asta, sunt în acest proces, lucrez la realizarea scopului, care este important pentru mine. Toate acestea trebuie să evoce bucuria în mine.

Mai mult decât atât, o persoană este produsul mediului său şi când nu simte bucurie, înseamnă că mediul nu o influenţează in modul corect. Este nevoie să ai grijă de asta.

Vine la mine ca un şoc de fiecare dată, este oare atat de greu să fiu bucuros? La urma urmei, ne sunt date toate condiţiile pentru dezvăluirea Creatorului. Şi continuam sa fim nemulţumiti de ceva, dar ce altceva trebuie sa cerem? Nu realizam că revelaţia se poate întâmpla în orice moment.

Numai disponibilitatea noastră lipseşte. Iar bucuria este una dintre condiţiile sale. Aceasta demonstrează pretuirea noastra pentru importanţa spiritualitatii, iar acest lucru lipseşte. Credem că suntem mai importanti decât Creatorul – si acesta este motivul pentru care El nu ni se dezvăluie.

Opreste-te sa-ti stabilesti propriile condiţii şi sa ceri lucruri şi vei vedea că revelaţia se va întâmpla imediat. Dar atunci când ai anumite cereri proprii, cum poţi fi atunci într-o stare de daruire?

Spui ca doresti să dezvălui Creatorul? Dar El dăruieşte, iar tu doresti să dezvălui daruirea Lui, ceea ce înseamnă că tu insuti doresti sa daruiesti. Atunci, ce este acolo pentru tine de cerut? Unul in totalitate nu corespunde celuilalt.

Din Convenţia Arvut de la Arava – Lecţia # 2 din 23/02/12

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Un comentariu →

Ar trebui sa fim foarte fericiti ca am ajuns la cea mai importanta dintre munci, cea mai importanta analiza care exista in toate lumile chiar si in cea spirituala. Baal HaSulam scrie ca nu este nici un moment mai fericit in viata unui om decat momentul cand el descopera ca este incapabil sa iasa din ego si nici un efort propriu nu il poate ajuta. Apoi ajunge la prima rugaciune, primul sau plans pentru Creator.

Acest prim planset este nasterea. Un bebelus plange imediat ce este nascut in lume. Iar asta inseamna ca o persoana a fost nascuta.

Sa speram ca vom atinge acest planset si vom deveni Oameni. Din acest motiv efortul pe care il depunem catre asta este numit durerea nasterii. Si trebuie sa fim fericiti ca am ajuns la asta. La urma urmei pe cine ating aceste dureri ale nasterii? Trebuie sa fim fericiti si seriosi in acelasi timp. Dar fericirea trebuie sa vina de la statut, de la misiune. Aici incepe viata spirituala.

Cand un bebe este nascut, adultii sunt fericiti chiar daca el plange si tipa. De asemenea, Omul din interiorul nostru ( acela care a facut toata munca si toata analiza) se inveseleste, iar bebelusul, nascut fiind, inca sufera de la presiune, jale si perceptia nelinistii. Ei amandoi trebuie sa fie impreuna.

Din Lectia 1, Conventia Arava 23/2/2012

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In raport cu ratiunea noastra ( „ in interiorul ratiunii” ), noi nu pretuim prietenii: Ii dezaprobam si nu ii suferim. Cu toate acestea prin credinta deasupra ratiunii trebuie sa acceptam opinia societatii ca ar merita sa ii privim ca fiind grandiosi pentru a putea fi inspirati de ei. Deci se dovedeste ca pot obliga coprul meu material sa zambeasca si sa joace, dar inca nu imi patrunde sentimentele. Este asta numita credinta deasupra ratiunii?

Raspuns: Daca simti ura fata de prietenii tai si totusi trebuie sa jungi la starea in care sa simti dragoste fata de ei, asta nu este numita dragoste deasupra ratiunii. Este la fel ca atunci cand cineva imi aduce un preparat culinar cu care nu-s familiarizat iar la inceput nu imi place. Nici macar nu inteleg cum oamenii pot manca asemenea lucruri. Cu toate acestea, daca incerc acel preparat zi de zi, dupa o luna imi va parea ca nu exista nimic mai delicios.

Ca si cum mi-ar fi fost spus: „ Verifica deasupra ratiunii ca acesta este delicios, incearca odata, de doua ori, iar apoi gusta-l pana la capat si vei fi convins. Apoi tu insuti il vei cere.” Oricum,  acesta nu este tipul de credinta deasupra ratiunii despre care Kabbalah vorbeste. Noi nu pretuim acest fel de credinta deloc. Daca pur si simplu urmez sfatul prietenilor; in acest fel actioneaza intreaga umanitate; toate reclamele sunt constuite astfel, convingandu-te sa ccepti aceasta credinta desupra ratiunii ca ai nevoie de acest lucru si trebuie sa il cumperi.

Asta nu este credinta deasupra ratiunii ci e pur si simplu o acomodare cu orice lucru nou care e inca nefamiliar. Il aducem mai aproape de noisi incepem sa il iubim in interiorul ratiunii; dobandim un gust pentru el.

Cu toate acestea, in credinta deasupra ratiunii raportat la Lumina, doresc sa fiu cat se poate de elevat in ochii mei, insemnand deasupra tuturor dubiilor mele. Dar vreau ca toate aceste dubii sa ramana in toata inaltimea lor. Sentimentele si ratiunea mea nu sunt de acord cu asta, dar eu doresc sa fiu similar cu ea,intr-o proportie care este mai mare decat intelegerea mea. Asta inseamna ca sunt conectat la o Lumina superioara.

Sa presupunem ca este un om intelept, cu cat mai mult nu il inteleg dar realizez ca este intelept si decide lucruri intr-un mod total diferit de rationamentul meu, cu atat mai mult sunt impresionat de el. Insemnand ca tebuie sa ne dezvoltam credinta noastra asupra ratiunii relativ  la forma invesmantata in materie, relativ la Lumina, la Creator, si sa o pastram intocmai.

Creatorul, brusc, se invesmanta in mine si spune: „Sa ne imbratisam ca fratii!” Si in momentul in care sunt pe cale sa-L imbratisez, trebuie sa-L ridic deasupra mea, sa-L preamaresc chiar mai mult. Altfel asta este primire in inteirorul ratiunii, receptie de dragul meu, spargere.

Simti unde se afla granita aici? Aceasta trebuie intotdeauna sa fie deasupra ratiunii, impotriva dorintei mele. Si sub aceasta forma voi fi pregatit sa ma conectez cu El.

Diferenta intre cum simt pe El in interioul meu, cum ma unesc cu El, cum am contact cu El, si cum il ridic deasupra mea, aceasta diferenta este creata de ecran. Si apoi, chiar daca primesc de la EL, primesc de dragul daruirii> El se reveleaza de fiecare data si imi arata ca este ca si cum El ar fi la fel ca mine, in timp ce, constant, vreau sa-L vad ca fiind superior mie, ridicandu-L chiar mai sus. Asta inseamna ca ma protejez si am grija ca intotdeauna sa am ecran.

Credinta deasupra ratiunii este protectia mea de a primi pentru binele meu. Cineva poate vorbi la nesfarsit despre asta, cand, pe de-o parte nu exista nimic altceva in afara de asta. Trebuie sa te unesti cu toate fiintele create, incepand cu Adam HaRishon, precum  un singur om cu o singura inima, iar Creatorul trebuie sa ramana pentru tine, constant, chiar deasupra varfului muntelui. Daca  intentionez sa ating asta in interiorul meu, sa ne unim ca egali, atunci asta este numita in ratiune. Cu toate acestea, daca aspir sa  il pastrez constant deasupra mea, asta vi fi deasupra ratiunii. Ce este cel mai important aici este tendinta mea, aspiratia mea, astfel incat Creatorul sa fie deasupra mea. Nu ma conectez cu El simplu, in termeni de egalitate, precum doi amici care se simt egali, ci intotdeauna il pastrez fiind superior mie.

Din acest motiv doresc ca intotdeauna sa ramana ceva ce nu simt sau inteleg pe deplin. Asta va insemna ca aspir neincetat la ceva mai mare si mai mare. Atata timp cat  o persoana are intrebari si indoieli, datorita lor continua sa se dezvolte.

Din  prima parte a Lectiei Zilnice de Kabbalah 15/2/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Trebuie sa mentinem intentia fata de unitate. Asta, deoarece intregul beneficiu este ascuns exact in aceasta  intentie. Ceea ce noi auzim in timpul lectiilor nu e atat de important. Ceea ce este important, e ca in timpul lectiilor sa putem munci continuu la unitatea tuturor prietenilor din intreaga lume. In masura eforturilor noastre spre unitate, noi avansam si aici se gaseste beneficiul nostru al tuturor.

Totusi, daca in timpul lectiei noi nu muncim, acest lucru ne poate da un fel de intelegere a lucrurilor, ne va duce inainte putin, dar asta nu va fi o dezvoltare spirituala.

In aceasta saptamana ne uitam la inregistrarile lectiilor de la congresul de la Arava. Se naste o intrebare: in acest timp, putem atinge o unitate chiar mai puternica decat am atins acolo? Daca nu, ar fi mai bine sa ne intoarcem la rutina obisnuita a lectiei. Raspunsul este la latitudinea voastra.

Cel mai important lucru aici este sa muncim constant la unitate. Nu e vorba de cat inteleg (asta e complet neimportant), ci e vorba de cat de mult efort depun pentru realizarea unitatii. Deoarece exact in unitate voi fi capabil sa simt despre ce este vorba.

Din a 2-a parte a lectiei zilnice de Cabala 29.02.2012, „Intrebari si raspunsuri

Filed under: Congrese, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Prin creerea unei retele de interconexiuni noi conducem lumea, noi devenim ”centrul de daruire” al lumii. Umanitatea a experimentat suferinta, dar nu e in stare sa desluseasca motivul din spatele ei si de aceea nu stie cum sa se elibereze de ea. Acest lucru este deja vizibil si se va simti tot mai mult. De aceea, noi trebuie cat mai repede posibil sa explicam si sa spunem oamenilor despre motivul din spatele crizei, despre natura ei, si cum se poate iesi din ea.

Fara asta nu putem spune ca noi transmitem daruire asupra lumii. Trebuie sa ne implicam in nenorocirile oamenilor cu toata forta noastra, sa le simtim durerea si cererile mai mult decat pe ale noastre. Acesta este principalul nostru scop. Pentru asta existam. Acesta este motivul pentru care e necesar ca in cel mai scurt timp posibil sa iesim in lume  cu explicatia despre ce se intampla. Lumea nu va putea sa discearna asupra solutiei, de una singura. Asta ne obliga sa creem retele pentru pregatirea educatorilor, creerea continutului, si altele asemenea.

Aceasta este munca noastra. Gratie ei vom avansa si noi insine, doar prin diseminare si grija fata de cel de alaturi/ vecin.

Din a 2-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 28.02.2012, „Intrebari si raspunsuri”

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Am obtinut o anumita putere la conventia  Arava. Cum o putem folosi ca sa ajutam pe fiecare dintre noi sa isi inalte bariera interioara? Cum pastram acest spirit astfel incat sa avansam iar fiecare sa faca un efort interior?

Raspuns: Ne asteapta trei conventii: in Lituania, Brazilia si Statele Unite. Vorbim despre evenimente adiacente,  care vor avea loc in intervalul a doua luni si  se vor axa pe un singur subiect: unitatea noastra si diseminarea in masa care deriva din ea. Cu  alte cuvinte: garantie mutuala interna si externa.

De acum incolo trebuie sa ajutam cu organizarea corecta a acestor conventii, astfel incat  sa nu se transforme in „ evenimente cu importanta locala” dupa cum am intensificat conexiunea cu gradul pe care l-am dobandit in Arava. O abordare regionala nu este de ajuns; fiecare conventie trebuie sa fie universala: Fiecare sta in fata ecranului; fiecare ia parte la conventii si avanseaza. Apoi aceste conventii ne vor ajuta sa ne ridicam impreuna la un nou grad.

Asta nu poate fi facuta in ture; nu trebuie sa ne permitem sa facem cu randul jucandu-ne cu o jucarie, precum fac copiii. Asta ne va afecta. Toate grupurile au fost conectate cu noi pe parcursul conventiei Arava:  trebuie sa continuam in acest fel.

Programul oricarei conventii apartine tuturor fara exceptie si din acest motiv toate grupurile noastre, toti prietenii nostri din intreaga lume, trebuie sa faca tot ce le sta in putere sa faca orice conventie cat de poate de puternica. Asta apartine formelor exterioare si in principal esentei interioare si pregatirii pentru actiune. O persoana trebuie sa intre in conventie suta la suta pregatita, asa de plina astfel incat adaugarea unei picaturii sa devina imposibila. Asta ii priveste pe toti participantii, indiferent de unde sunt.

Fiecare trebuie sa primeasca  continutul si programul conventiei impreuna cu materialele pregatitoare inaintea inceperii fiecarei conventii. O persoana trebuie sa tinda si sa aspire inspre aceasta; nu avem alta metoda de avansare.

Programul conventiei  trebuie bine planuit pentru a se evita ascultarea aceluiasi lucru mai multe lectii la rand. Trebuie sa auzi lucruri noi, iar eu inca mai am lucruri sa va spun, dar in realitate singurul lucru  sa auziti ceva nou este doar daca sunteti  pregatiti pentru el. Doar atunci voi fi capabil sa dezvalui din ce in ce mai mult datorita unirii voastre si noilor voastre dorinte.

Sper ca sa deveniti seriosi in legatura cu asta. Asta se refera la munca comuna; responsabilitatea  nu este limitata la organizatori si participanti fizici. Au fost sute de mii de oamenii cu noi in Arava; Este o mare putere.

Asa ca in aceasta saptamana vom repeta materialele  de la conventia din Arava, si apoi vom trece la o foarte rapida si intensa pregatire pentru conventia din Lituania. Mai mult de atat trebuie sa pregatim un program complet de la inceputul conventiei din  Lituania pana la sfarsitul conventiei din New York incluzand intalnirile  mele cu grupurile din Columbia si Chile la fel de bine ca si conventia din Brazilia.

Va fi o suma enorma de ore care reprezinta o oportunitate incredibila sa impingem mai  departe. Totul depinde de  pregatire.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 27/1/2012, „ Introducere la Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lumina superioara este absolut imobila. Ne aflam intr-un ocean de Lumina, ca intr-un camp electric, magnetic sau orice alt fel de camp. Nu are nicio importanta ce fel de Lumina avem aici. Ea exista, nu am nevoie sa creez aceasta a doua forta, am nevoie doar sa mi se reveleze.

Insemna ca de fiecare data avem nevoie sa atingem o conexiune intre noi pentru a forma un detector, un instrument pentru a descoperi campul in care existam. Acest detector este o dorinta, o nevoie, care este sensibila la campul pe care am de gand sa-l dezvalui: calitatea daruirii.

Cu alte cuvinte, trebuie sa simt o nevoie, o dorinta, pentru a dezvalui calitatea daruirii. Aceasta este singurul lucru care ne lipseste, nimic altceva. Pe cat de repede dezvaluim noi impreuna nevoia pentru calitatea de daruire, pe atat de repede ea ni se reveleaza. Asta e, noi trebuie sa ne calibram pe noi insine in raport cu calitatea daruirii, sa facem in asa fel incat sa o dezvaluim fara sa ne aflam in interiorul ei, doar prin intermediul unei idei si a ceea ce reprezinta ea. Asta este exact ceea ce noi cerem: sa stim ce este calitatea daruirii, sa fim capabili de a ne conecta unii cu altii in mod corect pentru ca nevoia, dorinta sa apara in conexiunea dintre noi. Si asta este tot! Asta este Kli-ul, vasul pentru a o dezvalui.

Noi ii facem pe plac Creatorul cu aceasta atitudine referitoare la calitatea de a daruirii, acest camp, Creatorul. Asta nu e chiar atat de dificil si nici chiar atat de indepartat. Toate eforturile trebuie sa fie in gandul: care este detectorul calitatii de daruire? Si nu exista nimic altceva.

Baal HaSulam a scris in cartea „ Casa  portilor  intentiilor”: Exista un Creator si o creatie, si continua sa explice ca intreaga problema a creatiei este sa-l dezvaluie pe Creatorul in care exista. Nu exista nimic altceva.

Din acest motiv cand omul se concentreaza pe intrebarea:„ Cum sa construiesc eu vasul pentru dezvaluirea Creatorului, calitatea de a darui, asa incat el sa se dezvaluie in mine? „ – el intelege ca aceasta calitate nu poate fi dezvaluita in el pentru ca nu are un vas pentru asa ceva, ii lipseste sesibilitatea pentru aceasta calitate.

Sensibilitatea la calitatea de a darui poate apare doar din dezvaluirea dorintei noastre pentru ea in conexiunea dintre noi. Vasul meu castiga sensibilitate in masura in care se manifesta respingerea noastra simultana unul fata de altul si dorinta de a dezvalui calitatea de a darui intre noi. Astfel, eu cresc masura sensibilitatii lui. Asta e.

Intrebare: De ce am nevoie sa vreau sa dezvalui nevoia pentru calitatea de  a darui in loc de a dezvalui chiar calitatea?

Raspuns: Nu obtin nimic prin dezvaluirea mea a calitatii reale de a darui: Ea exista. Exista in fata mea un dat care contine tot. Tot ce exista in lume este in fata voastra. Dar voi nu aveti pofta pentru asta si nu puteti gusta. De exemplu: daca sunt bolnav si nu am mancat  timp de 2 zile, la ce ma gandesc? Sa dezvalui gusturile? Nu, ma gandesc la ceea ce am nevoie, la dorinta mea, pentru ca de fapt asta este lipsa mea. Tot restul e gata.

Lumina superioara este absolut imobila. Noi suntem in interiorul ei. Mariti-va sensibilitatea prin opozitie cu ea, pornind de la negativ, macar aduceti-o la zero si mentineti cresterea ei putin cate putin pana o dezvaluiti.

 Din partea a 2-a a Lectiei zilnice de Cabala din 22.02.12

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este problema legata de invatatul Cabalei in timpurile noastre?

Raspuns: Cand omul ajunge la Cabala, devine interesata de ea, i se pare ca aceasta ii vorbeste despre lucruri care sunt dinafara ei, simte ca materialul pe care-l studiaza se afla undeva deasupra, departe de el, inafara lui, neconectat cu aceasta lume, in afara acestei lumi. Desi invata despre nevoia de grup nu pare sa auda ca rezultatul se obtine prin unitatea dintre studenti.

Dupa aceea insa, este explicat cu mai multa perseverenta cum sa-si foloseasca cunostintele pentru a atinge practic lumea spirituala, sa o perceapa, sa o patrunda, iar pentru a face asta are nevoie sa lucreze asupra conectarii dintre el si colegii sai studenti. Dar daca  sta intr-un grup, mai repede sau mai tarziu experimenteaza o descoperire in realizarea nevoii de conectare cu prietenii sai de-a lungul calatoriei, pentru a descoperi, a avea revelatia Lumii superioare in aceasta conectare.

Si mai apoi, odata ce se uneste cu prietenii sai, trebuie sa inceapa uniunea cu intreaga umanitate. Si nu e capabil sa accepte asta. Intregul sau egoism il impinge, il indeparteaza de conectarea cu persoane ce nu studiaza Cabala. Nu intelege cum poate fi Lumina superioara conectata cu aceste persoane.

In aceasta stare, stadiu de dezvoltare, multi pleaca sau raman in urma cu dezvoltarea lor spirituala chiar daca continua sa studieze; ei nu avanseaza pentru ca nu realizeaza contactul lor cu ceilalti, ei doar aduna informatii teoretice.

Deci, prima complicatie este comutarea de la tine insuti la conectarea cu grupul, acel 1%. Treptat, incepem sa intelegem ca spiritualitatea se reveleaza in cadrul conectarii dintre noi, in corectarea rupturii dintre noi.

Cea de a doua complicatie este comutarea de la„noi”, acel 1% , grupul, care este in interior, spre ceilalti, masele de oameni, cei 99%, care sunt in afara noastra si sa incepem sa-i iluminam fara Cabala, ci doar directionandu-i spre unitate integrala, fara revelarea Celui de Sus. E dificil de inteles importanta acestui lucru, este foarte departe de „interesul personal.”

Azi eu vad in multe dintre grupurile noastre dificultatea comutarii de la munca in grup spre munca cu umanitatea. Dar acestea sunt durerile cresterii si sunt necesare pentru realizarea structurii lumii superioare.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→