Intrebare: Cum ma pot conecta cu grupul cand privesc lectiile singur?

Raspuns: Vedem pe ecran ca un numar mare de oameni se conecteaza cu noi, din  intreaga lume. Noi suntem cu totii impreuna intr-un singur grup. Nu simti asta? Trebuie sa te ridici peste distanta care se intinde intre noi, pentru ca, in realitate, ea nu exista. Noi existam cu totii in acelasi loc.

Corpurile noastre fizice sunt aici, pe pamant: ele stau, merg, sar si alearga. In lumea spirituala exista doar dorinte si, deci, totul depinde de dorinta noastra. Lumea corporala este complet imaginara si inexistenta. Ea exista doar in perceptia noastra, pana cand intram in lumea spirituala.

Vom trece de aceasta stare si o vom uita, caci ea nu exista in realitate. Aceasta stare exista doar in perceptia noastra despre realitate, fiind starea cea mai de jos, de la care trebuie sa ne ridicam. Aceasta perceptie exista doar in dorinta noastra egoista, dar, in realitate, nu exista egoism.

Ni s-a dat in mod deliberat aceasta stare altruista necorectata, singura care exista in lume, tocmai pentru a o folosi ca baza pentru ridicarea pe primul nostru nivel spiritual. De aceea este numita lumea noastra imaginara, deoarece ea dispare incet, incet, din perceptia noastra. Aceasta lume nu este realitatea. In realitate lumea noastra nu exista.

Sa ne imaginam adevarata noastra stare, in care toata creatia exista ca un corp colectiv, un sistem general. Pentru a simti acest sistem trebuie sa ne straduim. Se spune: “Daca vrei sa fii fericit, asa sa fie.” Un copil poate sa devina doar ceea ce aspira sa fie. Viata il forteaza, constant, sa doreasca sa creasca, sa ia exemplu de la adulti si sa ii imite.

Noi trebuie sa facem acelasi lucru si sa luam exemplu de la cabalisti. Trebuie sa le urmam sfatul, sa ii imitam si sa ne lasam condusi de invataturile lor in loc de mintile noastre copilaresti. Trebuie sa actionam fara sa privim inapoi, asa ca un copil care ia exemplu de la adulti. Astfel vom fi absolut siguri ca vom reusi.

Trebuie sa dam exemplul unei comunitati globale unite. Nu are nici o importanta daca locuiesti in Los Angeles, Mexic, sau Siberia. Nu are importanta daca esti singur pentru ca, de fapt, nu esti singur! Esti impreuna cu toti ceilalti! Incearca sa te salti deasupra ecranului computerului si sa ne vezi, sa ne simti. Este posibil!

Sa incercam sa facem asta si atunci vom atrage o influenta puternica a Luminii Inconjuratoare, Lumina de la nivelul superior la care suntem conectati deja, cu totii.
Din Sunday Virtual Lesson Series 11/6/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

  Nu există nimic în afară de cele patru faze ale Luminii Directe. Dar, cu scopul de a le detalia, avem nevoie de întreaga creaţie care a fost adusa la existenţă sub ele.

Malchut a Lumii Infinitului decide că trebuie să ajungă la adeziune, deoarece nu poate suporta separarea. Este plină de lumină şi de partea Luminii, Creatorul, aceasta este perfecţiunea. Dar Malchut descopera exact opusul.

 Este la fel ca omul sărac, care vine la prietenul său bogat. Omul bogat îi dă totul, din strafundul inimii lui. Dar omul cel sarac încă se simte inferior, deoarece el nu este cel care a câştigat toate acestea şi nu-i poate returna bunătatea prietenului său în niciun fel.

Atunci când el primeşte cadourile, ii face placere omului bogat, dar el nu este cine a creat această situaţie. Dacă nimic nu s-a schimbat cu excepţia faptului ca totul a venit de la el, ar primi totul. Ar primi şi s-ar bucura în exact acelasi mod. Deci, care este diferenţa?

Diferenţa este că el însuşi trebuie să creeze această situaţie. Prin urmare, trebuie să părăsească starea actuală şi apoi să se întoarcă la ea in mod independent.

Acest lucru este exact ceea ce se întâmplă în Malchut din Lumea Infinitului. Ea are totul cu exceptia acestei parti suplimentare. Este adeziune deplină din partea Luminii, dar trebuie să treacă prin restricţii şi prin procesul de dezvoltare, în scopul de a ajunge la aceeaşi stare. Cu toate acestea, atunci omul sarac va dori acest lucru el însuşi!

 Omul cel sarac va rămâne sarac si va dori să primească de la omul bogat, să adere la el, să depindă de el şi să se bucure de ceea ce primeşte de la el. Omul cel sarac trebuie să reconstruiască această situaţie până la ultimul detaliu. În caz contrar, dacă nu se întoarce la starea exactă, el isi va răni prietenul bogat, Creatorul.

Singura adaugare este acordul meu pentru tot ceea ce Tu ai creat înainte, dar acum gasesc acest lucru pe cont propriu. O fac eu insumi! Apoi nici sărăcia, nici slabiciunea dorinţei, nici micimea fiintei create nu este un defect. Omul cel sarac se întoarce la aceeaşi situaţie, o situaţie în care el nu are nimic si totul vine la el de la masa bogatului. Cu toate acestea, acum nu mai este o umilire, ci o onoare.

Nimic nu se schimbă în situaţia dintre cei doi, cu excepţia faptului că o persoană arata cat de mult este de acord cu tot!

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 17/11/2011, TES

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

  Întrebare: Nu pot lega relaţia dintre noi cu ceea ce citim în nici un fel. Imi pare ca si cum materialul citit este suspendat în aer şi nu are nimic de-a face cu mine. Cum îl pot lega de mine?

Răspuns: În momentul de faţă, nu simti nicio legătură cu materialul pe care il citesti pentru că nu esti conectat cu prietenii, cu niciunul. In momentul în care începi să daruiesti cuiva, vei intelege imediat ce sunt un Partzuf (organism spiritual), un Tzimtzum (restricţie a dorinţei) şi un Masach (ecran anti-egoist), cum să calculezi cu intenţia de a darui, cum esti conectat cu altii prin intermediul Partzufim-ului spiritual şi la ce se face referire prin Ibur (concepţie), Yenika (ingrijire) şi Mochin (maturitate).

Care este sensul naşterii cuiva? Eu dau naştere atitudinii mele faţă de altcineva. Când am dat naştere tuturor atitudinilor mele faţă de toţi ceilalţi, înseamnă că am dat naştere la toti Partzufimii Malchut-ului meu, dorinţei mele.

Eu dau naştere tuturor Partzufimilor de jos în sus, de la Malchut-ul meu (dorinta de a primi) la Keter (dorinţa de a darui) a Lumii Infinitului. Această ascensiune este facuta din zece Sefirot şi trebuie să dau naştere la relaţiile mele faţă de întreaga lume în cadrul acestora.

 Cum pot simţi întreaga lume şi pe toti oamenii? E simplu. Cu cât mai aproape ajung de sistemul spiritual, cu atât mai clar descopar reţeaua de conexiuni înaintea mea. Se spune chiar despre relatiile noastre corporale ca prin şase oameni pe care ii ştim, ne putem conecta la restul lumii. Asta este, vedem că acest lucru este posibil.

In lumea spirituala, vei simti ca si cum toata lumea este de fapt de partea ta. Este greu de înţeles, dar întreaga umanitate este de partea ta. Te vei conecta cu fiecare, nu indirect, ca în lumea noastră, unde descoperim asta prin şase persoane, putem veni în contact cu toată lumea, dar în mod direct, cu toată lumea.

Nu este ca in corpul nostru, în care există o anumită ordine şi sistem de conexiuni. Prin daruirea fata de fiecare parte a corpului spiritual, mă conectez cu fiecare în mod direct, asa cum un punct de pe o foaie de hârtie, îndoită de mai multe ori, este lipit strâns de toate celelalte puncte. Ma conectez cu toata lumea si daruiesc tuturor, prin crearea Partzufim-ului.

De fapt, astrofizicienii au descoperit că universul nostru există în această formă „pliata”.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 06/11/2011, TES

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ne putem ajuta la acest congres, astfel încât toată lumea să fie capabilă să se ridice deasupra propriei persoane?

Răspuns: Mai întâi, dacă mă gândesc să mă ridic deasupra propriei persoane, îi ajut pe ceilalţi. Este suficient dacă astup propria gaura din fundul bărcii. Astă este primul lucru.

Al doilea, dacă mă gândesc la ceilalţi şi am grijă de ai, îi ajut. Al treilea, îngrijorarea mea pentru ceilalţi este exprimată în faptul că îmi văd prietenii care au investit atât de mult efort, timp, putere şi bani, împotriva multor probleme şi perturbaţii şi vreau să ajung la o asemenea starea în care eforturile mele să contribuie la realizarea lor spirituală, pentru că ei o merită mai mult ca mine.

Sunt îngrijorat ca ei să nu se deconecteze de intenţia corectă, de adevăratele dorinţe, de conexiunea dintre noi. În dorinţa mea, sunt atât de îngrijorat ca ei să nu cadă şi mă gândesc numai la asta.

Această grijă este cea mai bună protecţie posibilă în starea noastră şi ne asigură că nicio persoană nu va ieşi în afara acestei garanţii reciproce dintre noi şi că suntem întotdeauna deasupra egoului. Toată lumea trebuie să fie în alertă, gândindu-se numai la prieteni, ca o mamă căreia îi pasă de toţi copiii ei.

Din Lectia nr. 1 , Congresul din Arava Desert 11/18/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

 Rabbi Moshe Chaim Ephraim, Degel Machaneh Efraim: Cel mai bine este să fie tot timpul uniţi… atunci când se unesc jos, fac ca rădăcinile lor de sus să se unească şi ele.

 Ce înseamnă că prin unirea de jos, facem ca şi rădăcinile noastre de sus să se unească? În momentul în care ne unim, îl obligăm şi pe cel superior să se unească. Ştim asta din structura sistemului superior: Deasupra noastră este Partzuf care are are grijă de noi, numit Aba ve Ima (tata şi mama), Hochma şi Bina, iar deasupra lui este Keter, Creatorul. Hochma şi Bina sunt două părţi, două dorine, două atribute, Hassadim şi Hochma.

Prin dorinţa noastră de a ne conecta, dăm natere la conexiunea dintre ele. Fără asta, ele sunt întoarse invers una faţa de alta, asta este, nu sunt conectate una cu cealaltă şi astfel nici Lumina nu este revelată creaturii.

În momentul în care vrem să ne unim, dăm naştere la conexiunea lor. Apoi, Lumina trece prin ele şi ne umple. Astfel, ne conectăm jos, dăm naştere la conexiunea în cel superior şi el aduce Lumina de la Keter prin Aba ve Ima (Hochma şi Bina), o aduce la noi, la ZON (Zeir Anpin şi Nukva). Şi în acest fel obţinem corecţia.

 Deci, totul se obţine prin conexiunea noastră şi nici măcar în conexiunea însăşi ci în dorinţa noastră de a ne conecta. Trebuie să ne dorim din toată inimă să ne conectăm unul cu celălalt, să încercăm să ne unim. Conexiunea este făcută de Sus. Lumina vine şi conectează dorinţele.

Oricând simţim o dorinţă de conectarea sau lipsă acesteia, trebuie să realizăm dorinţa noastră de a fi unul. Atunci când simţim diferite perturbaţii, chiar cele mai mici şi mai slabe, este important să le dăm atenţie şi să construim conexiunea noastră deasupra lor.

Apoi, ne vom ridica deasupra masei de mici perturbaţii care ne separă şi vom ajunge în sfârşit la prima conexiune între Aba ve Imma, pentru ca prin ele să ajungă la noi Lumina Hochma, îmbrăcată în Lumina Hassadim. Cu ajutorul Luminii Hassadim vom obţine intenţia de dăruire, Lumina Hochma va umple intenţia şi apoi vom simţii realitatea superioară.

Asta trebuie să se întâmple cu adevărat înăuntrul nostru. Totul depinde de eforturile noastre. O vom face! Deci, orice facem, haideţi să ne dedicăm toată perioada congresului în a fi deasupra corpului, deasupra gândurilor personale. Vreau să mă pierd în ceilalţi, vreau să simt noi şi nu eu, tu sau el. Vreau să ne simţim conectaţi într-un singur întreg, o singură dorinţă şi un singur gând şi să încercăm să ne ţinem de asta cât de mult putem.

Să fim ca un halterofil care trebuie să ridice o greutate foarte mare deasupr a capului pentru câteva momente doar. Este suficient – a obţinut rezultatul dorit. La fel şi noi. Toţi împreună trebuie să ne ridicăm dorinţele şi gândurile deasupra noastră, să le ţinem împreună pentru un moment şi se va întâmpla!

Din Lecţia 1 Convenţia din Deşertul Arava  11/18/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Atitudinea noastră faţă de scopul final, starea dorită, este influenţată de doi factori. Primul, este un sentiment al măreţiei şi importanţei Creatorului, proprietatea daruirii. Al doilea, este măreţia şi importanţa creaturii care este capabila să realizeze această proprietate. Din aceşti doi factori vin tulburările pe care le simţim pe calea atingerii scopului.

Uneori, dorinţa mea egoista spune: „Cine este acest Creator, pe care ar trebui să-l ascult,” aratandu-mi că nu există nicio valoare în acest scop, proprietatea daruirii. Astfel, asta mă ajută să câştig un punct de sprijin pe drumul meu, pentru că voi fi capabil să cer Luminii să mă ajute şi sa ma influenţeze. La urma urmei, toata dezvoltarea la gradul uman se întâmplă datorita cererii noastre pentru ca Lumina sa ne afecteze.

Astfel, ne construim propria noastră formă spirituală. Într-adevăr, toate formele anterioare: minerala, vegetativă şi animala nu apartin omului spiritual. Aceste forţe numite ingeri, spirite şi diavoli sunt destinate să ne ajute. Asa cum în lumea fizică din jurul nostru există forţe ale naturii care asigură existenţa noastră. În mod similar, în lumea spirituală, există forţe care ajută sufletul nostru sa existe.

Prima perturbare este îndreptata împotriva maretiei Creatorului, împotriva proprietatii sale de a darui, iar a doua este îndreptată împotriva formei mele de a darui. Uneori, mi se pare că Creatorul nu este important, dar în alte momente, mi se pare că eu nu sunt.

Desconsiderarea Creatorului este sarcina lui Faraon care ni-L prezintă ca lipsit de valoare şi strigă: „Eu voi conduce! De ce ar trebui să-l ascult pe El?”  Astfel, Faraonul diminuează măreţia scopului, măreţia adeziunii, în ochii omului.

Există munca împotriva altor tulburări atunci când mi se pare că Creatorul este mare şi important, dar eu nu pot face nimic. Creatorul este cel drept, iar eu sunt un păcătos. În acest moment, Faraonul isi paraseste scena, iar locul lui este luat de către alţi conducători ce trăiesc în afara Egiptului, care pornesc război împotriva omului.

Există, de asemenea, forţe superioare, îngerii din mâinile Creatorului, cum ar fi Faraon. Cu toate acestea, ei vorbesc despre măreţia scopului şi, în acelaşi timp, despre slăbiciunea persoanei. Ei sunt ca cercetaşii care au fost trimisi pentru a verifica ţara lui Israel şi se întors spunând că scopul este mare, terenul este frumos şi fructe incredibile cresc acolo, dar cine eşti tu s-o cuceresti? Vino-ti in simturi, acest lucru nu este pentru tine!

O persoană începe să se framante, deoarece aceste forţe ii arată cât de mică şi nesemnificativă este şi cât de multe rele a comis. Apoi, ea fie se scufunda în trecutul său şi începe să sape în el, fie rămâne în prezent şi îşi pierde toată puterea, incapabila să mişte un deget. Ea nu se poate forţa să vină la grup şi sa participe într-un fel. Asa functioneaza aceste tulburări.

Noi trebuie să înţelegem că aceste limitări modeleaza in noi forma umană, un dăruitor. Este ca o statuie din care un sculptor ia o bucată de marmură şi face o sculptura, iar din cealalta taie tot ceea ce inutil, până ce forma dorită rămâne.

La fel, trebuie sa privim din ambele părţi. Dintr-o parte, ar trebui să privim forma completă, şi din cealalta trebuie să învăţăm ce lipseşte. Uneori, trebuie sa lucram cu Lumina interioară şi în alte momente, cu Lumina inconjuratoare, sau cu dorinţele interioare şi exterioare. Astfel, o persoana „isi sculpteaza” ea însaşi, forma sa, care este similara cu Creatorul.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 16/11/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Arvut (Garantia reciprocă)” (versiune prescurtată): Arvut-ul este precum doi oameni intr-o barca, atunci când unul dintre ei începe să faca o gaură în barcă, se vor îneca împreună, aceasta impiedica observatorii Torei inca de la început să ţină pe deplin măsura de „iubeste-ti prietenul ca pe tine insuti”, care este scara pentru a ajunge la Dvekut (adeziunea) cu El şi astfel acestia se vor ineca împreună!

Garanţia reciprocă este mai mult decât a fi responsabil pentru altii. Vasul spiritual este un vas comun. Prin Lumina inconjuratoare, Lumina care reformeaza, Creatorul trezeşte o anumită cantitate de Reshimot (gene informaţionale) şi le aduce la primul nivel de unitate numită „această lume.”:  Acesta este modul în care Reshimot-urile vad realitatea lor: Când încep să se apropie, acestea apar una alteia sub forma prietenilor.

În cele din urmă trebuie să ne unim, iar astfel trebuie sa avem grijă de toată lumea. Noi nu semnam niciun contract strict, efectuat de către avocaţi, şi nu ţinem pe nimeni cu forţa, dar vom încerca să sprijinim pe fiecare prin gânduri şi dorinţe.

În ceea ce priveşte vasul spiritual, trebuie să înţelegem că aceasta este comun. El nu aparţine nimănui, ci este între noi, în unitatea noastră. Nu sunt siruri întinse între noi, deşi acesta este modul în care descriem conexiunea noastra comuna. De fapt nu există niciun tu şi eu separati în spiritualitate. Suntem cu toţii ca niste picaturi de apa, care se îmbina într-o singură picătură mare, iar starea anterioară dispare fără urmă.

Din acest exemplu, putem înţelege cât de diferite sunt două niveluri adiacente în intensitatea lor. Dacă o sută de prieteni de pe primul nivel, inclusiv eu, se unesc într-o singură picătură, apoi la nivelul următor picaturile devin eu. Acelaşi lucru se întâmplă pentru toată lumea: Fiecare dintre noi creşte de o sută de ori mai mare comparativ cu nivelul precedent. Vom începe să se conectam din nou în garanţie reciprocă, şi apoi la nivelul următor vom creste de zece mii de ori mai mari comparativ cu primul nivel, şi aşa mai departe până când vom completa întregul Partzuf  al lui Zeir Anpin.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 14/11/2011, „Arvut (Garantia reciprocă)”

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Scrieri de Rabash, „Nu există nimic mai sfant decat Creatorul”: Cel mai important este sa obtii gradul de embrion spiritual. Ca şi în corporalitate, in momentul in care o femeie devine gravidă, este cert că ea, de asemenea, va da naştere. Dar toate grijile sunt ca femeia trebuie să devină gravidă. Este acelasi lucru în munca spirituală. Cel mai dificil pentru noi este sa intram în starea de embrion spiritual, care inseamna sa primim în dorinţa noastră de a ne bucura o altă dorinţă, numita dorinta de a darui.

Atunci când omul merita sa devina embrion spiritual, dorinta de a darui intra in dorinta de a primi, ceea ce înseamnă că Creatorul limiteaza o formă în altă formă. Şi aceasta este o mare inovaţie, un miracol real, pentru că este împotriva naturii noastre. Şi numai Creatorul poate să schimbe natura; nu este în puterile omului.

Şi aceasta este într-adevăr o mare inovaţie pentru o persoană care descoperă aceste schimbări în sine însaşi. Precum o persoană trece prin aceste etape în munca spirituală, forţa superioară construieste în ea diferite forme şi forme în forme. Ca urmare, atunci când o persoană descoperă formele care se trezesc în ea, aceasta se construieşte pe sine. 

Forţa superioară actioneaza, iar noi suntem rezultatele acţiunii sale, munca Creatorului. Munca noastră este sa încercam să descoperim lucrarea Lui, insemnand, noile forme care se creează în noi.

O „forma” este o intentie de dragul de a darui. Şi după aceea, o formă suplimentară apare: dorinta de a primi, care adoptă forma daruirii si primeste de dragul de a darui. Din legătura şi includerea dintre diferitele forme, una câte una, vom obtine Creatorul, dupa cum se spune: „Prin acţiunile Tale te vom cunoaste.”

Toate aceste schimbări se întâmplă în substanţa noastră şi le obtinem. Pana la urma, substanţa noastra este dorinta, prin urmare, simţim modificările prin care aceasta trece: bune sau rele, în legătură cu noi sau cu alţii. În acest fel, o persoană construieşte răspunsurile sale la formele prin care trece.

Cu cat mai mult se ridică pe sine mai presus de sentimentul său, cu scopul de a fi un observator care nu depinde de sentimentele sale, cu atât mai repede ea descoperă natura interioară a acestei acţiuni, fără legătură cu substanţa. Acesta este înţelesul „credinţei deasupra raţiunii.”
Dacă ea doar caută noile forme şi se deschide faţă de ele fără a împiedica acest lucru, ci se ridică deasupra sentimentelor ei şi vrea să descopere formele daruirii, atunci devine partener al Creatorului in aceasta lucrare. Şi atunci persoana incepe sa se miste cu Creatorul şi face exact aceleaşi mişcări.

Ea chiar precede Creatorul şi se pregăteşte în avans pentru toate modificările care sunt pe cale să se întâmple cu ea in fiecare moment. Aceasta pregatire accelerează progresul său şi o face să primească cu bucurie fiecare forma care vine la ea, plăcuta sau neplăcuta. Într-adevăr, ea deja s-a ridicat deasupra sentimentelor şi dorinţelor sale egoiste şi acum se identifică numai cu formele daruirii.

Aceasta se numeşte obtinerea Masach-ului (ecranului), forţa cuiva de a depăşi sentimentele neplăcute din dorinţele sale egoiste.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala,13/11//2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

  Fiecare dintre noi s-a aflat in situatia in care ne aflam intr-o relatie stransa cu cineva, dar, din senin, ne-am certat. Cand s-a intamplat asta, ne-am infuriat si am incercat sa ne luam revansa; ne straduim sa aratam ca despartirea a fost cauzata de cealalta persoana si ca, el sau ea, va plati pentru actiunile lui sau ei. Cu alte cuvinte, vrem sa demonstram ca relatiile stricate si separarea vor atrage suferinta si amaraciune.

Anterior, noi nu am simtit ca am fi capabili sa ne purtam unul cu celalalt atat de urat si, de fapt, sa ne bucure suferinta celeilalte persoane. Asa este revelata “inima de piatra” (Lev Ha Even). Cand ne rupem de o alta persoana, vrem sa transformam dragostea si legatura dinainte in ura si rautatea fata de cealalta persoana astfel incat savuram ura si rautatea noastra chiar mai mult decat iubirea.

Ura uneste ambele dorinte, pe a mea si pe a celeilalte persoane, suferinta lui si placerea mea egoista pe care o simt atunci cand provoc altuia o suferinta. Astfel, ne dublam vasul, perceptia.

Asa se dezvaluie pe ea insasi inima de piatra. Fara ea, am fi incapabili sa ne revelam ura ascunsa in noi si, ca rezultat, nu am recunoaste nici dragostea. Initial am avut relatii bune. Acum, trecem printr-o nebunie care nu seamana nici pe departe cu relatia noastra anterioara. Diferenta este uriasa; este ca groapa dintre florile care cresc una langa alta sau niste pisicute dragute care se joaca impreuna si doua brute egoiste care se urasc de moarte una pe cealalta.

Nici nu ne putem imagina aceasta diferenta. Este nasterea unei noi dorinte (Kli). Ea a existat mereu in fiinta creata, dar in secret.

Dorinta de a primi placere a fost creata de Lumina; Lumina este primordiala, pe cand dorinta este secundara, este o consecinta a Luminii. Daca nu ar fi fost asa, diferenta dintre “Yesh Mi Yesh” (existenta din existenta) si “Yesh Mi Ain” (existenta din absenta) ar fi fost clara. Totusi, ea nu a fost niciodata evidenta deoarece Lumina a actionat, de la inceput, asupra fiintelor create, “indulcind-o” si sustinand-o cu dragostea ei.

Fiinta creata a crescut sub influenta dragostei si nu a avut nici o sansa sa faca diferenta intre ea insasi si Lumina. Lumina a guvernat si a inabusit fiinta creata cu dragostea ei, nepermitandu-i sa ia in considerare sau sa simta propriile sale nevoi. Nevoile erau indeplinite in totalitate si acesta este motivul pentru care nu a fost dezvaluita, niciodata, diferenta dintre Creator si creatura.

Ea a devenit evidenta ca rezultat al spargerii. Acum, noi incepem sa ne descoperim, si mai mult, egoismul, pana intr-atat incat profitam de toata lumea dupa bunul nostru plac.

Egoismul nu este, in lumea materiala, chiar atat de infricosator pe cat este el in lumea spirituala. Acolo, in sistemul fortelor impure (Klipot) se dezvaluie relatii inspaimantatoare.

Astazi, in lumea noastra, un cuplu din doua trece printr-o despartire similara in relatia lor. Acesta este un exemplu ca, in aceasta lume, la nivelul nostru marunt, egoist, am atins deja completa revelatie a inimii de piatra.

Inima de piatra exista la fiecare nivel incepand cu ceasta lume si pana sus in lumea Infinitului. Ea se manifesta in concordanta cu nivelul stadiului, dar, doar sus de tot, este revelata adevarata ura.

Este ceea ce ne spun “spionii”: “Viata este minunata in tara in care curge lapte si miere; si fructe minunate cresc acolo! In acelasi timp, oameni puternici si cruzi locuiesc acest taram si nimeni nu-i poate invinge!” Iata cum se dezvaluie “inima de piatra”.

De aceea fiii lui Israel au strigat in desert: “De ce trebuie sa mergem inainte, sa ne intoarcem in Egipt! Aveam acolo indeajuns de multa carne si usturoi… Ce altceva ne mai trebuie?” Aceasta este revelatia “inimii de piatra”; si nu exista un alt rau in afara de acesta.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala 11/8/2011, TES

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Puterea Luminii care reformeaza permite unei persoane să se bucure de daruire. Apoi, ea in sfarsit intelege ce inseamna sa te intorci la sursa Luminii, la bunătate.

Tot ceea ce a bucurat o persoană, în dorinţa sa egoista, acum ii aduce durere, iar tot ceea ce a suferit datorita egoismului sau, acum îi aduce plăcere. Totul este inversat, după cum se spune: „. Am văzut o lume inversă.”

Totul s-a inversat, deoarece nu există nimic, decat cele două influenţe: primirea sau daruirea. Nu este nimic, decat aceste două senzaţii: Una sau alta, atunci când una creşte, cealalta scade sau invers.

Deci, noi trebuie să înţelegem că dezvoltarea noastră este posibilă numai datorită luminii superioare, care ne va lasa sa simtim ca daruirea este buna şi ca primirea pentru sine este rea. Numai atunci vom fi capabili să avansam şi nu înainte.

Aşa cum acum lucrez în scopul de a umple dorinţa mea de a primi, voi lucra în scopul de a umple dorinţa mea de a darui. Dar când actionam pentru daruire, lucrăm în vasul general, în Malchut a Infinitului, în sufletul colectiv.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala,13 /11//2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→