”Existenta prin absenta” a fost creata din “existenta din existenta”, insemnand forta superioara, unica, singura si unita, in afara de care nu exista nimic. Si aceasta creatura este privita ca « dorinta de primi placere ». Natura fortei superioare este daruire ; deci, a creat forta de a primi placere opusa ei, astfel incat sa poata exista in afara acestei forte.

A doua forta, dorinta de a primi placere, vrea sa primeasca proprietatea de a darui pe care forta primara doreste sa o doteze si sa o umple. Astfel, dorinta de a primi si dorinta de a darui se potrivesc si sunt opuse una alteia. In acest fel intelepciunea Cabalei incepe : explorarea realitatii autentice, universale.

Mai departe, dorinta de a primi evolueaza influentata de dorinta de a darui, si ambele aceste forte se influenteaza cu plus si minus. Fiind a doua dupa dorinta de a darui, dorinta de a primi castiga de la precedenta, accepta si o primeste in interiorul sau. Forta primara creata afecteaza si conduce, si astfel, dorinta de a primi se schimba in timp ce trece prin  diferite transformari.

Schimbarile initiale pe aceasta cale sunt privite ca “patru stadii ale Luminii Directe” sau numele HaVaYaH. Este modelul prin care dorinta de a darui actioneaza in dorinta de a primi.

Dupa ce cele patru stadii sunt complete, dorinta de a primi devine constienta de ceea ce este, unde este atribuita dorintei de a darui si incepe sa se experimenteze ca si fiinta creata care exista in afara celui care da, in afara Creatorului. Atunci, dorinta de a primi autonom defineste procesul  pe care doreste sa il implementeze. Si ce doreste este sa obtina echivalenta formelor, pentru a deveni absolut egal cu dorinta de a darui care o creaza.

Fara indoiala, tot ceea ce exista in dorinta de a primi vine de la dorinta de a darui. Dorinta de a da o aduce la viata, este legata de ea, si o investeste cu propriile puteri si proprietati. Evident, toate se afla in creatura, in dorinta de a primi, vine de la cel care daruieste. De fapt, nu exista nimeni de la care sa primesti ceva. De unde poate  aparea ceva nou ?

Si totusi, experimentandu-se ca si creatie, poate actiona independent. Ca sa faca asta, trebuie sa fie prezent intre cele doua forte opuse ale naturii: propria dorinta de a primi si dorinta Creatorului de a darui. Daca creatura reuseste sa se pozitioneze la mijloc, poate sa aleaga cu ce sa fie asociata.

Astfel, intentia Creatorului in a crea dorinta de a primi nu a fost pentru simpla placere de a primi placere si a deveni constienta de sine sau de cine a creat-o, ci mai degraba pentru ca astfel s-ar gasi intre cele doua forte. Las-o sa sfarseasca nu in felul sau felul Creatorului, ci in neutrul « zero » al naturii, desprins din oricare forta, intre plus si minus, cei doi poli ai unui magnet, “atarnand” in aer intre cer si pamant.

In acest stadiu, alegerea intr-adevar va depinde doar de creatura insasi.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 2/18/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Când citim Zoharul, trebuie să ne concentram pe conexiunea dintre suflete, pentru că aici este exact locul unde spargerea s-a întamplat. Noi trebuie să ne imaginăm starea corectată în care noi atingem unitatea dintre suflete.

Sufletele sunt aspiraţia, dorinţa de a-l revela pe Creator. Fiecare persoană ce are această aspiraţie, trebuie să îşi dorească să o dezvolte prin conexiunea cu ceilalţi. Şi atunci el primeşte aceeaşi aspiraţie de la ei şi astfel el creşte.

Se ştie că, cu ajutorul urii, pasiunii şi a poftei de putere, noi putem fi impresionaţi, influenţaţi de aspiraţia prietenilor de a se uni cu Creatorul, de a-L dezvălui. Asta este exact ceea ce vrem să “cumpărăm” de la ei.

Aşadar, în timpul studiului, fiecare dintre noi doreşte să îşi ataşeze ei însăşi întreaga aspiraţie a grupului de a-L revela pe Creator. Asta e posibil numai prin unitatea dintre noi. Pentru că eu nu pot fura aspiraţia prietenului. Dar dacă mă conectez cu el, atunci fiecare din noi deja are forţa comună. Iar atunci, odată ce combinăm suficiente forţe, fiecare dintre noi poate ajunge la revelaţia Creatorului.

Cu toate acestea, o conexiune între noi nu poate apărea doar pentru că eu vreau să mă unesc cu aspiraţia prietenului meu. Eu nu am forţa de a mă conecta cu el. Am nevoie de Lumina care se realizeze această acţiune.

Noi suntem într-o stare de rupere, în care nu mai este nici o conexiune între noi. Îmi doresc ca această conexiune să reapară, iar apoi prin această forţă comună, să ating revelaţia. La asta trebuie să ne gândim când citim Cartea Zohar. Tot ce studiem în Zohar sunt doar formele corectate de conexiune dintre noi.

Din a doua parte a Lecţiei Zilnice de Cabala 22.02.11, Zohar.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Exista o stare in care dorinta de primi si dorinta de a darui sunt unite, implinite amandoua, si in care raman  amandoua intr-o asa masura incat este imposibil sa le deosebesti. Aceasta stare se numeste Lumea Infinitului si este starea originala de existenta.

Si mai exista o “coruptie pas cu pas” descendenta, in care din starea de unitate, incep sa se retraga, si printr-un con care se dilata coboara, distantandu-se una de alta.

La un anumit stadiu al separarii lor un status special a fost format, si ele descopera sansa sa se uneasca din nou. Astfel, atunci cand reusesc sa faca asta, rezultatul este  spargerea. Aceste dorinte nu numai ca se afla in parti diferite, una in stanga si alta in dreapta, dar acum fiecare trebuie sa o includa si pe cealalta. Aceasta este cauza spargerii lor : odata ce isi doresc sa se uneasca din nou, la fel ca in lumea Infinitului, ele esueaza si se sparg. Cu alte cuvinte, esecul in unificare rezulta in absorbirea proprietatilor fiecareia.

Dupa asta, evolutia a mers in jos de-a lungul conului care se dilata, mutandu-le chiar mai departe una de alta. Din acest punct, forta de a darui, forta primara, Creatorul  este complet patruns de proprietatea dorintei de a primi, forta creatiei, in timp ce creatura este total impregnata cu proprietatea Creatorului, dorinta de a darui.

Creatorul este plin de forta de darui, in timp ce forta de a primi este si ea inclusa si subordonata ei. Cu toate ca creatia este altfel : creatura este plina de forta de a primi, iar forta de a darui este subordonata ei, interna si ascunsa.

Ele coboara in lumea noastra corporala. In acest punct, creatura, forta de receptie incepe sa evoluze. La inceput nu simte nimic, ce si cine este. Este condusa automat de forte interne si evolueza pe calea influentelor lor. Ce forte sunt de fapt ? Sunt fortele de baza ale creaturii, dorinta de a primi placere, si ascunsa in forta interna, dorinta de a darui placere.

Dorinta de a primi evolueaza, in timp ce dorinta de a darui nu este practic simtita. Se manifesta doar in masura mentinerii dorintei de a primi placere, aprovizionand forta vietii cu ea, si creand tipuri de comunicare intre forma si materie.

Cand a inceput procesul Big Bang in starea minerala, intreaga sa dezvoltare a derivat din dorinta de a darui aflata in materie. De fapt, dorinta de a primi in sine, nu se misca; pur si simplu vrea sa se bucure si ramane stationara in timp ce isi tine « gura » deschisa. Ce schimba si da forta vietii este anume dorinta de a darui, ascunsa in ea.

Astfel, aceste doua forte evolueza: dorinta de a darui, in ciuda faptului ca este ascunsa, atrage dorita de a primi si o impinge mai departe. In acest fel, intregul univers s-a dezvoltat, urmat de Pamant, bazat pe interactiunea celor doua forte opuse : cald si rece, atractie si respingere, si asa mai departe. In natura, tot ce vedem este cuprins in aceste contrarii, care de fapt sunt incluse una in alta.

Toate schimbarile care au loc in stadiul mineral, vegetativ,  animat si vorbitor sunt cauzate de includerea acestor doua forte: dorinta de a primi si dorinta de a darui. Se amesteca impreuna in diverse combinatii, in timp ce dorinta de a darui se manifesta, domina si conduce peste dorinta de a primi din ce in ce mai mult. Iar dorinta de a primi merge impreuna cu ea, pentru ca aceasta dezvoltare ii aduce  beneficii.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala  2/18/2011, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate un Cabalist să aibă două ideologii simultan şi să fie religios în acelaşi timp în care este Cabalist?

Răspuns: Nu, nu poate. Cabala ia mână superioară de pe ideologia religioasă. Un Cabalist poate să ţină toate obiceiurile religioase, ca rezultat al educaţiei sale, culturii şi tradiţiilor naţiunii sale. Şi cred că este un lucru bun. Nu mă uit în jos la religie.

Totuşi, asta nu trebuie să înlocuiască Cabala, pentru că cel mai important lucru pentru o persoană este să obţină revelaţia şi adeziune cu Creatorul. Orice altceva care interferă cu asta trebuie să fie îndepărtat de pe drum. Ce interferă nu este religia însăşi ci concepţia falsă a ei, gândind că ea pote înlocui obţinerea Creatorului, a faptului că în loc de revelaţie spirituală este suficient să ai grijă de câteva acţiuni materiale, să te rogi conform unor cuvinte scrise şi să crezi că asta este suficient.

Dar categoric nu este aşa. Este scris că Toată lumea trebuie să îl cunoască pe Creator, de la cel mai mic la cel mai mare. Trebuie să obţinem adeziunea cu El. Toată lume spune că este de acord cu asta pentru că aşa este scris şi este imposibil sa contrazici asta. Este clar pentru toată lumea că trebuie să îl obţinem munca Creatorului şi că trebuie să ne unim cu El. Este scris, de asemenea, că principala poruncă din Tora este să îţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi. Totuşi, oamenii de peste tot doar vorbesc despre asta, dar nu o fac să se şi întâmple.

Nu ştie nimeni nici măcar ce înseamnă adeziunea cu Creatorul, cum să te apropi de el şi cum să devi similar cu El. Problema este că religia a înlocuit ştiinţa Cabala după spargerea Templului, atunci când naţiunea Israel a căzut din nivelul spiritual la nivelul material şi tot ce a rămas pentru oameni să facă au fost doar acţiuniile fizice ca o tradiţie, pentru a comemora acţiunile spirituale anterioare.

Acum trebuie să învăţăm să asedem din nou la nivelul spiritual şi sa adăugăm obţinerea Creatorului la aceste tradiţii naţionale. Religiile par să oprească o persoană, spunându-i că este suficient să facă doar acţiunile mecanice care sunt făcute de către oamenii religioşi.

Totuşi, multe texte sursă spun că nu este suficient să faci doar acţiuni materiale, că pe Creator nu îl interesează în ce fel sacrifici un animal – kosher sau nu, şi că poruncile au fost date pentru a corecta prin ele creaturile. Asta înseamnă că acţiunea trebuie să fie suplimentată cu intenţia corectă. Intenţia este cel mai important lucru, de fapt, este persoană însăşi. Mai degrabă decât acţiunile, ce este important sunt gândurile şi dorinţele ei. O persoană religioasă acţionează din obişnuinţă, fiind crescută din copilărie să le facă fără a se gândi. Nu este nicio corecţie în asta.

De asta vrem să suplimentăm tradiţia, modul tradiţional al vieţii, sau ceea ce este numită religie, pe care noi o percepem ca tradiţia şi cultura naţiunii, cu munca Creatorului, adică munca interioară a persoanei, prin care îşi corectează dorinţele pentru a deveni similară cu Creatorul. Adam, omul, înseamnă similar.

Fiecare persoană, laică ca şi religioasă, trebuie să înţeleagă faptul că Cabala poate să adauge ceva vieţii sale. Adaugă revelaţia Creatorului, a Forţei Superioar care controlează totul. Şi atunci când vezi, înţelegi şi simţi, atunci înţelegi cum să mergi mai departe făra a face greşeli, atât în această lume precum şi în lumea care vine, lumea spirituală care îţi devine revelată.

Nu obţinem revelaţia Creatorului prin acţiuni religioase, ci prin unirea cu alţii. Totuşi, aceste acţiuni nu se anulează. Ele sunt ca nişte ramuri care simbolizează rădăcina spirituală şi o persoană poate rămâne în acea cultură. Este un obicei care nu interferează cu avansarea cuiva, dar nici nu îl ajută. Pur şi simplu îţi aminteşte că există acţiuni spirituale şi din acest motiv s-au păstrat în anii de exil.

Creatorului nu îi pasă de acţiunile fizice. Îi pasă doar de intenţia pe care o pui în ele.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 2/20/11, “Introducere la cartea Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Cand citim Zoharul, trebuie ca mereu să ne gândim la conexiunea dintre noi şi, bazându-ne pe aceast gând constant şi puternic, să auzim un pic şi textul, doar ca pe ceva suplimentar, pe cât se poate, ca o mirodenie. Gândul la unitate trebuie să fie şi să rămână puternic şi neîncetat. Numai în măsura în care putem face asta, peste asta putem adăuga textul, adică gândul şi senzaţia despre aceasta. Trebuie facut numai cu condiţia ca această fundaţie, gândul constant la unitate, să nu dispară sau să fie slăbit.

Noi putem cu uşurinţă păstra această intenţie dacă am şti că Zoharul, ca şi întreaga Torah, vorbeşte doar despre conexiunea dintre noi. Aşadar, tot ce studiem şi tot ce vrem să obţinem ca rezultat al muncii noastre – unificarea între noi, tipuri ale conexiunii noastre, caracteristicile sale speciale, tot ce se întâmplă între noi – despre acestea ne spune Cartea Zoharului.

Aşadar, vorbim despre aceelaşi punct – punctul de uniune dintre mine însumi şi alţii. Acest punct conţine toate tipurile posibile dintre mine şi toţi ceilalţi. Despre asta ne vorbeşte Torah.

Astfel, dacă mă direcţionez pe mine însumi corect, atunci înţeleg că numai despre asta este vorba: Ce feluri de conexiune există între noi? Cum mă pot conecta? Cum pot ajunge la asta?

Şi în acel moment vrem să cuprindem ceea ce studiem, chiar daca nu înţelegem încă. Din aspiraţia de a cuprinde, de a ne uni într-o dorinta completă, sau Kli, şi să întelegem toate tipurile de conexiune despre care ne vorbeşte Torah, Lumina care Reformează vine şi ne creează acea conexiune, aducând-o la lumina. Atunci noi o revelăm cu adevărat.

Din partea a doua a Lecţiei Zilnice de Cabala 21.02.11, Zohar.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Este necesar ca mereu să ne amintim că citim Zoharul numai pentru ca dorinţele noastre pentru unitate să se conecteze sub influenţa Luminii. Tot ce pot eu face este să aspir spre unitate şi să mă aştept ca,  prin citirea Zoharului si al Talmud Eser Sefirot, Lumina să ne conecteze împreună. Trebuie să îmi imaginez că în afară de mine, toţi sunt o unitate,  sunt unul. Iar eu sunt singurul care mai trebuie să fie inclus in ceilalti, in toţi.

Însă, nu sunt capabil să fac asta singur. Acest “click”, ce mă conectează pe mine cu toţi, nu se poate întâmpla decât prin studiu. Iată de ce, atunci când sudăm două fire, le poziţionăm unul lânga celălalt şi influenţăm punctul de contact cu o mare temperatură, unindu-le cu un aliaj topit ce le conectează.

De aceea eu mă aduc în contact cu grupul şi îmi imaginez că eu mă conectez cu ei. Şi mă aştept ca studiul să ne sudeze în punctul conexiunii noastre.

Din partea a doua a Lecţiei Zilnice de Cabala 21.02.11, Zohar.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce tu si grupul tau principal aveti un aspect religios, daca tot explicati ca acest lucru nu ajuta la avansarea spirituala?Ar fi  bine sa se afiseze un aspect mai lumesc pentru a veni mai aproape de oameni si de lume, asa este?

Raspuns: Nu cred ca ar trebui sa ii deranjeze pe oameni. Studentii nostri vin din diferite medii, iar noi nu spunem nimanui cum ar trebui sa arate. Iar daca publicul este obisnuit deja cu asociatia noastra, ar trebui sa stie ca noi nu convertim oamenii la religie sau ii obligam sa observe orice ritualuri religioase. Ei tanjesc sa isi atinga radacina sufletului lor si vin la noi ca sa isi transforme sufletul sa descopere lumea spirituala.

Noi ne ocupam doar cu corectia sufletului din moment ce scopul Intelepciunii Cabalei este revelarea Creatorului  fiintelor create. Iar aceasta revelatie se petrece doar in sufletul corectat. Iar referitor la persoana:  el sau ea, de obicei continua sa urmeze aceleasi traditii cu care a fost obisnuit.

Oricum, Cabal ne-a fost  transmisa noua prin oamenii al caror mediu a fost  in Iudaism. Dupa distrugerea Templului,oamenii au decazut de la dimensiunea spirituala,iar Cabala a fost inlocuita cu religia care este jos in lumea noastra fizica. Dar de-a lungul acestor veacuri si paralel cu ele,de la RabBi Shimon si in continuare, Cabala a fost transmisa de la un cabalist la altul de-a lungul intregului lor lant. In acest fel a ajuns in final la noi o metoda de corectare.

Cabala nu a fost inrudita cu religia care a ramas dedesubt.A continuat sa existe printre Cabalisti in acealasi mod ca si inainte de caderea Templului. Intotdeauna a fost o bariera,un zid de fier intre cabala si religie.

Cat despre noi, noi am primit Cabala asa cum a fost inainte de distrugerea Templului, si de aceea  nu are nimic de a face cu religia moderna. Noi ne preocupam cu corectarea sufletului. Dar in acelasi timp, inainte de distrugere, Torah si  poruncile erau respectate de oameni in: Intentie si in actiune,deopotriva,ca un intreg. Exista Templu si serviciul ritualic in el cu toate atributele necesare. Era aceasi legatura/apartenenta a fiecarei persone, in acord cu radacina lui sau ei  precum Cohen, Levy sau Israel.

Ramura si radacina erau unite si privite de oameni ca un intreg. Dar mai tarziu ramura a sfarsit dedesubt, in aceasta lume, pierzandu-si legatura cu ragacina, iar radacina a ramas deasupra,despartita de ramura. Aceasta a fost ceea ce e privita ca iesirea poporului lui Israel in exil cand religia a fost tot ceea ce a mai ramas pentru ei.

Dar astazi, noi trebuie sa ne ridicam acolo de unde am venit; si sa speram ca atunci cand o  facem  vom intelege care este datoria noastra; sa ne intoarcem la starea originala a umplerii complete si intregi a Torei si poruncilor ca actiuni spirituale. Nu stiu cum va arata; este posibil ca actiunile fizice sa nu mai fie necesare sau ele vor fi realizate doar de poporul lui Israel.

Baal HaSulam scrie ca fie si in intreaga societate complet corectata, fiecare persoana poate adera la religia lui sau a ei, intrucat religia este traditie culturala. Noi nu stim deocamdata nimic din asta si am face bine sa ne concentram doar pe un singur lucru: corectia sufletelor noastre.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabalal 2/20/2011, “Introducere la cartea, Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De unde luam puterea sa acceptam corectiile?

Raspuns: Din mediu. O persoana singura nu are taria sa mearga mai departe un singur centimetru. Daca grupul iti da importanta realizarii scopului, aratandu-ti cat de joasa si detestabila este starea ta actuala, atunci vei avea forta de a te trezi din aceasta stare la o stare mult mai avansata.

Exprimata altfel, daruirea devine mai buna in ochii tai chiar daca iti parea rea mai inainte. Obisnuiesti sa te gandesti, « De ce trebuie sa daruiesc si sa ma unesc cu prietenii ? Asta nu-mi face placere. Nu sunt capabil de asta. » Dar prietenii iti arata ca asta este dezvoltarea. Vezi ca toti aspira la asta si apoi invidia, dorinta inflacarata si mandria ne imping inspre acelasi lucru. Si apoi poti deja sa o faci.

Totusi, asta se intampla asa doar cu conditia ca tu sa iti pleci capul in fata mediului. Ca sa faci asta esti alimentat cu tot ce ai nevoie. Ai forta auto-respingerii, dar nu o folosesti, nu poti face nimic. Ai fost adus in grup si ti s-a spus : « Ia ». Aici incepe libera ta alegere. Sa iei sau nu?

“Sa iei” inseamna sa te anulezi pe tine, sa iti pleci capul. Mergi mai departe, fa asta si vei avansa. Cu cat mai umil si mai mic te simti in relatia cu prietenii, cu atat mai mult ai nevoie de sprijinul lor. Apoi vei putea sa primesti de la ei realizarea umilinta ta si maretia Creatorului pentru a avansa corespunzator.

Daca nu te apleci in fata lor, atunci ramai un « cocos » cu capul ridicat, si vei ramane la stadiul animat.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 2/21/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este atat de greu sa gasim cuvinte prin care sa transmitem mesajul nostru celorlalti?

Raspuns: Daca am fi putut simti definitiile spirituale, am fi gasit cuvinte simple prin care sa ajungem la inima oricarei persoane.

Trebuie sa dezvoltam metode de corectie pentru a aduce lumea intreaga in uniune cu Creatorul. Pentru a face asta trebuie sa simtim spiritualitatea. De fapt, doar cand simtim ceva incepem sa intelegem, ceea ce ne da abilitatea de a ne exprima prin cuvinte. Senzatia vine din adancul dorintei, din forta sa, aspiratia si necesitatea de a o implini.

Nu sunt unele mai destepte decat altele. Totul depinde doar de dorinta! In lumea noastra exista oameni care se exprima intr-un foarte frumos si poetic mod. Asta este imposibil in spiritualitate unde profunzimea senzatiei si durerea interna determina totul.

Problema noastra este ca suntem blocati in mintea noastra si nu ne pasa de senzatia corecta. Senzatia depinde de conectarea noastra cu lumea, cu societatea. De fapt, trebuie sa gasim cuvinte cu care transmitem unitatea din noi! Cabala este o stiinta care exprima unitatea sufletelor.

Daca nu ne dorim sa ne conectam cu ceilalti, nu putem exprima nimic cu ajutorul cuvintelor. Luam doar ceea ce este scris in carti si convertim in sloganuri si stereotipuri care nu ne sunt clare nici macar noua.

De aceea, totul depinde de gradul de conectare cu societatea, cu grupul. Daca aceasta conectare exista, daca un nou Kli (dorinta) apare, chiar daca acum nu putem intelege prea mult, totusi acesta ne da abilitatea de a vorbi o limba care este mai aproape si mai clara pentru oameni.
Din lectia zilnica de Cabala 2/11/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Procesul dezvoltarii dorintei egoiste, unde dorinta de a darui apare treptat, a adus omul intr-un stadiu absolut distrus. Natua minerala, vegetativa si animata, la fel ca si societatea umana, intreaga realitate este acum intr-o lumina deplorabila

Ne aflam intr-un stadiu extrem de periculos, in contradictie cu intreaga realitate. Pe de o parte, realitatea incepe sa fie ceva enorm, global, interconectat si intreg, dar pe de alta parte, umanitatea pe pamant pare sa se fi transformat intr-o plaga canceroasa, un mucegai daunator care consuma si distruge natura acoperind intregul pamant cu deseurile si excrementele sale.

Descoperim ca suntem total opusi naturii, deci va trebui ca in viitorul apropiat sa realizam ca nu exista alta sansa decat sa fim in echilibru cu ea. Iar asta se poate face pentru ca cele doua forte opuse, receptia si daruire au fost deja revelate in noi, si sunt gata pentru a le putea folosi intr-o maniera echilibrata. Doar atunci vom incepe sa ne ridicam impreuna ca si umanitate, de la stadiul mineral la cel vegetativ al dezvoltarii noastre.

Pana acum aceste doua forte opuse s-au dezvoltat in noi fara acordul nostru. La sfarsit ne-au adus prima libera legere, si acum incepem sa ne dezvoltm singuri, prin evocarea fortei daruirii pentru a determina ca dezvoltarea noastra sa se faca peste forta de receptie care s-a inradacinat in noi.

Inainte, forta daruirii a fost ascunsa inauntru, si treptat a inceput sa cresca ca si o coca sau dimpotriva, a fost ademenita de la distanta: „Vino in felul asta, este ceva aici, este placerea care te asteapta aici”. Acum vom alege dorinta de daruire singuri si forta pe care ar trebui sa o urmam in dezvoltarea noastra. Daruirea nu va ajuta dorinta de a primi, dar dorinta de a primi va urma dorinta de a darui.

Trebuie sa luam aceasta decizie peste dorinta egoista care nu se opreste din crestere. Pe masura ce urca, ambele forte, daruirea si primirea vor creste si aparea egale in noi, pentru a ne da oportunitatea liberei alegeri. Vom simti ca existam in linia de mijloc dintre ele. In Cabala, acest loc este numit „Klipat Noga”, si in felul acesta vom avansa.

In fiecare punct din calea mea, alegerea mea consta din a dezvalui egalitatea acestor doua forte in mine, preferand dorinta de a darui celei de a primi. Daruirea trebuie sa determine directia mea, astfel incat dorinta de a primi sa se dezvolte mai cu seama in aest fel. Facand asta, dorinta de a primi ia forma dorintei de darui, forma Creatorului.Si cand dorinta de a primi este asemanatoare („Dome” in ebraica) Creatorului, atunci se refera la ea ca la „om” („Adam”).

Vom folosi aceste doua forte in acelasi fel. Dorinta de a primi va creste treptat, si dorinta de a darui de asemenea va creste, pentru a capa noi forme. La sfarsit, ne vom intoarce in acelasi loc unde am inceput coborarea, lumea Infinitului, unde ambele dorinte exista impreuna perfect incorporate. Primim de asemenea absoluta adeziune prin alegerea noastra, cand actioam de jos in sus, pana cand intreaga dorinta de a primi va lua forma completa a dorintei de a darui. Acesta va fi sfarsitul corectiei, completarea dezvoltarii noastre.

Traim un timp deosebit, o noua era. Ce este nou, este ca prin aceasta alegere, dorinta de a darui trebuie sa stapaneasca dorinta de a primi placere. Se mai numeste „ credinta peste ratiune”.

In fiecare zi ni se alatura mai multi oameni ale caror dorinte amestecate au fost completate. Treptat, au revenit la prima alegere: sa plece din stadiul mineral la cel vegetativ, si sa reapara ca fiinta spirituala crescuta din stadiul mineral.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 2/18/2011, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→