Cabala îşi derivă toate definiţiile din creaţia originală, voinţa de a primi placere, care stă împotriva Lumina şi trebuie să devină identică cu acesta. De aceea noi ar trebui să evaluăm dorinţa noastră numai în raport cu lumina şi cu experientele noastre actuale.

Omul a aranjat un întreg sistem de criterii de bine şi rău, placut sau neplacut, pe care le mănuieşte. Şi acum citeşti un text cabalistic care implică ceva total diferit, dar nu doreşti să pătrunzi sensul său real. Doreşti să-l întorci astfel încât acesta să servească ego-ului tău.

Citim scrierile Cabaliştilor şi credem că le putem înţelege cu ajutorul perceptiei noastre prezente, ca şi cum se potriveste definiţiilor din prezent  de bine şi rău, dăruire şi primire, sus şi jos, corupţie şi corecţie. Dar de fapt, noi nu ştim absolut nimic în ceea ce priveşte adevăratul lor înţeles.

Cartea spune această lume, şi eu cred că asta înseamnă lumea în care eu trăiesc în prezent. Dar, stai, mai întâi trebuie să te îmbraci în autor şi să citeşti cu ochii lui! De exemplu, în cartea Beit Shaar HaKavanot (Poarta intenţiilor), Baal HaSulam scrie: Şi cele şapte ceruri pe care le vedem în această lume … Unde ai văzut şapte ceruri aici?

Cu alte cuvinte, trebuie să înţelegem că se discută sensurilor spirituale opuse înţelegerii noastre actuale. Şi până când vom intra în lumea spirituală, nu le vom înţelege; cu toate acestea, trebuie să ne străduim pentru a deveni într-un fel mai familiarizaţi cu ele.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/23/10, “Pacea în lume”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Baal HaSulam scrie că, pentru a avansa pe calea Luminii (Achishena, înaintea timpului) trebuie să iau proprietăţile mele rele şi să le schimb în proprietăţi ale iubirii. Dar tu spui că eu îmi voi descoperi calităţile mele rele sau înclinaţia mea rea numai după ce trec Machsom (bariera care ne separă de spiritualitate).

Deci, pentru moment, se pare că eu nu avansez pe calea Luminii ci pe cea a suferinţei (Beito, în timpul său)?

Răspuns: În fiecare caz, într-o anumită măsură tu deja recunoşti răul tău, deorece eşti în faza de pregătire. Poţi există în patru nivele de dezvoltare:

1. Ca un om obişnuit în această lume;
2. În etapa de pregătire;
3. În proprietatea Hafetz Hesed (nedorindu-ţi nimic pentru tine);
4. În proprietatea iubirii.

Hafetz Hesed şi iubirea sunt nivele spirituale; Ca un om obişnuit şi etapa de pregătire sunt nivele corporale. Corporalitatea înseamnă pentru sine; spiritualitatea înseamnă pentru a dărui. Lumea spirituală este separată de cea materială prin Machsom.

Atunci când eşti în spiritualitate ai, pe de o parte, înclinţia rea, materia creaţiei şi, pe de alta, ai înclinaţia bună şi Lumina care Reformează. Jos, în lumea materială, ele nu există.

Dar chiar şi acum, fiind în etapa de pregătire, ai anumite reflexii ale spiritualităţii, o înţelegere aproximativă a liniilor stânga şi dreapta, a urcărilor şi căderilor. De aceea se numeşte pregătire. Şi asta este cu ceea ce lucrezi.

Oricum, avansezi. Ai ceva idee despre ce este scris în textele Cabaliste, cu toate că pentru moment, doar în proiecţia asupra substanţei egoiste. Totuşi, nu înţelegi şi nu simţi nimic. Este o mare realizare! Este timpul de pregătire fără importanţă? Poate dura decenii. Şi ce? Îl treci şi intri în eternitate!

De aceea, nu înjosi momentul pregătirii. Treci printr-un proces foarte intens, măreţ şi puternic. Şi ar trebui să îl apreciezi! Dacă o persoană nu îl apreciază este lipsită de toată puterea lui. Trebuie să rămânem în mod constant în acest proces şi, de fiecare dată să adăugăm un pic mai mult, organizând congrese, mai puternice, acompaniate de discernăminte mai adânci.

Chiar şi căderile devin mai clare, tăioase şi eşti în stare să înţelegi mai bine cauza lor şi să recunoşti proprietăţile interioare. Şi asta este ceea ce contează.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala  12/23/10, “Pacea în lume”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Va simţii bucurie orice persoană care va veni la Congresul de Cabala?

Răspuns: Invităm pe toată lumea. Oricine poate veni să ni se alăture. Sunt oameni care participă la acest proces de 15 ani; au atins deja nivele înalte. Totuşi, sunt cei care sunt noi în asta şi, poate, ei nici măcar nu realizează de ce vin.

Sunt foarte bucuros şi sunt invidios pe ei. Ei pot, ca să spun aşa, să-şi găsească lumea cât ai clipii din ochi. Aceştia pot veni şi să se alăture celorlalţi, similar cum un copil care s-a născut în secolul 21 primeşte tot ce i-a pregătit civilizaţia noastră în ultimele 20 de secole, gată făcute pentru a se bucura de ele. De ce este aşa? Deoarece s-a născut tocmai acum şi este dreptul lui.

Acelaşi lucru se întâmplă şi oamenilor care vin la congres pentru prima dată. Ei nu înţeleg nimic dar, deoarece noi am pregătit o întreagă infrastructură pentru ei, pe baza tuturor condiţiilor necesare şi am stabilit o conexiune între noi, ei se conectează la noi ca şi nou născuţii, neavând nicio idee ce se întâmplă, dar primind totuşi toate beneficiile.

De aceea sunt foarte bucuros pentru ei şi îi invidiez. A trebuit să depun eforturi extraordinare şi să sufăr până când am obţinut ceva şi acum văd cât de uşor este pentru o persoană nouă să intre în acest proces şi să îl înţeleagă. De unde vine această înţelegere? Vine din neant, doar pentru că el se conectează cu alţii.

Din Cabala pentru începători , “Fericirea” 10/28/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Noi, împreună cu întreaga lume, trecem printr-o stare specială. Timpul când înţelepciunea Cabala devine revelată, este critic pentru istoria umanităţii.

În timpul întâlnirilor, cum ar fi congresele de Cabala, dorim corecţia sufletului nostru şi nimeni nu se gândeşte la restul lumii. Şi totuşi, haideţi să cugetăm un moment la faptul că afectăm soarta întregii lumi cu acţiunile noastre. Pot să semnez această cerere.

Dorim şi încercăm să ne unim, comutând astfel lumea la o scară de merit, deoarece lumea, în sine, este fără formă, materie fără viaţa care nu are nicio putere. Şi noi locuim câteva trepte deasupra ei, la nivelul uman (Adam), care tânjeşte să devină similar (Dome) cu Creatorul. De aceea, soarta lumii se află în mâinile noastre.

Acesta este motivul pentru care merită să cheltui bani pentru a ajunge la astfel de congrese de Cabala şi să te plasezi în acest mediu, spre deosebire de casa ta. Această consideraţie este de asemenea necesară; de fapt, o persoană primeşte dreptul de a afecta întreaga lume şi propriul destin.

La prima vedere, ce suntem noi, de fapt? Şi totuşi, Creatorul a ales în mod special aceşti oameni, dându-le o oportunitate şi o dorinţă de a veni aici (Congresul de Cabala de la Arava Desert), pentru a se uni. Nu este uşor; deci, eu respect pe toţi care au venit şi pe care Creatorul i-a ales şi i-a înzestrat cu putere, tărie. La fel, îi respect pentru dorinţele lor şi disponibilitatea de a veni şi contribui. Fiecarea persoană prezentă aici este măreaţă şi unică. Şi acesta este modul în care trebuie să ne privim fiecare.

Trebuie să apreciem această oportunitate specială care afectează destinul nostru şi soarta lumii. Şi nu contează că noi înşine de abia recunoaştem profundul înţeles al mişcării. Chiar dacă credem că dorinţa noastră este simplă şi naivă, ea totuşi va reforma lumea.

De aceea, vă recomand cu tărie să vă folosiţi timpul la maxim, astfel încât fiecare să îşi poată deschide inima şi să îşi dorească să se unească cu ceilalţi. De fapt, această întălnire a strâns împreună oameni foarte speciali. Să îi dăm ce este mai bine.

Din lecţia 1 de la Conventia de la Arava Desert 12/30/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Am început să lucrăm unul cu celălalt şi toată lumea vrea să îi simtă pe ceilalţi aproape, conectaţi. Începi să te analizezi şi să te examinezi: Cât de mult poţi continua în acest fel? Poţi să continui să te gândeşti la ceilalţi pentru un timp? Un minunt? Două minute? Sau chiar cinci sau zece minute? Este deja chiar mult. De obicei, se sfârşeşte într-o secundă.

Şi este bine. Se numeşte garanţie. Toată lumea uită aproape instantaneu că trebuie să se unească cu ceilalţi şi să îi vadă ca măreţi, iar asta este o oportunitae de a ne aduce imediat aminte să o facem din nou.

Dacă, în gândurile noastre, suntem îngrijoraţi de toată lumea, dorind ca nimeni să nu uite, ne vom aminti într-adevăr. O persoană va simţii cum ceilalţi o presează cu gândurile. Dorinţele din inimile altora va afecta pe fiecare.

Baal HaSulam a scris un articol foarte special, profund, despre garanţia reciprocă. De fapt, este condiţia pentru primirea Torei, Luminii. Sprijinim pe toată lumea astfel încât nimeni să nu uite de unitate, care nu este dans şi îmbrăţişare ci, mai degrabă, unitatea interioară a inimilor. Dacă avem grijă unul de altul, în mod cert nu vom uita de asta, aducând-o constant în gândurile noastre. De aceea, vom realiza un muncă mare.

În fiecare secundă, toată lumea continuă să uite şi să îşi amintească din nou şi din nou. Împreună vom completa multe acţiuni, intrând în această conexiune şi ieşind afară din ea, din nou, pentru a intra iarăşi în ea. Şi de fiecare dată, făcând asta, ne actualizăm Reshimot (înregistrări spirituale) care au rămas în noi după spargerea sufletelor.

La final, după câteva asemenea acţiuni ajungem la Lumină. Este scris: Tora va merge mai departe de Zion. În alte cuvinte, o primim mulţumită acestor îndepărtări (Yetziot) de sine, de fiecare dată rezistându-le şi grăbindu-le înapoi.

Deci, haideţi să ne gândim la unitate, la faptul ca nimeni să nu îşi abandoneze gândurile, la faptul că fiecare de aici este un individ unic, magnific. A fost ales de către Creator; deci, îi onorez partea lui superioară, partea Creatorului din el. De aceea, în timp ce ne asistăm unul pe celălalt din interior, ne aranjăm gradual într-un Kli comun (vas), un singur suflet.

Când acest Kli, compus in părţi multiple, se uneşte într-o măsură minim necesară, vom simţii imediat în el prezenţa Creatorului, Lumina Superioară. Să sperăm că vom obţine această stare azi sau mâine sau, cel târziu, poimâine.

De fapt, ea apare atunci când te aştepţi cel mai puţin şi chiar înainte cu o secundă de a se întâmpla, o persoană nu o vede venind. Se poate întâmpla, într-adevăr, după eforturile pe care tocmai le-am descris.

Din lecţia 1 de la Conventia de la Arava Desert 12/30/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ne unim unul cu celălalt?

Răspuns: Am o dorinţă de a atinge un scop exaltat, de a urca la lumea superioară către Creator, rădăcina sufletului meu, către ceva necunoscut. Fiecare persoană are acest dor lăuntric pentru a-şi atinge rădăcina, scopul vieţii sale. A fost plantat în fiecare dintre noi, dar într-o persoană apare în această încarnare (Gilgul),  în alta s-a manifestat în cea anterioară iar în a treia se va trezi într-o viaţă viitoare.

Rădăcina mea provine din Creator, de unde am coborât în jos în această lume. Şi acum, în sfârşit, tu şi eu, am început să aspirăm în sus. Rădăcina sufletului, punctul  în inimă, s-a trezit în ambii.

Nici tu şi nici eu nu putem obţine ceva cu punctele noastre din inimă. Dar o putem face dacă le unim, dacă tu ataşezi punctul tău din inimă la al meu şi eu fac la fel cu punctul meu din inimă. Cum facem asta? Trebuie să ne străduim să ne conectăm în inimile noastre. Unitatea ca atare va veni de Sus, prin Lumina care Reformează; dar pentru ca asta să se întâmple, tu trebuie să colectezi dorinţele spirituale ale tuturor oamenilor care stau aici.

Le obţii cerând asta. Totul este condus de dorinţă, deoarece ea este produsul creaţiei. Îmi doresc şi tânjesc după dorinţele lor aţintite către Creator, vreau să fie ale mele. Vreau o dorinţă mare, compusă din toate dorinţele individuale care apar în mine.

Începe să te gândeşti la asta şi vei vedea cât de aproape îi simţi pe oameni, nu fizic ci intern. Vei începe să simţi ce doresc inimile lor şi propria ta dorinţă spirituală va creşte de la un punct la o sferă, un glob, un vas.

În final, în această dorinţă din fragmente puse împreună, vei şimţii un curent spiritual, viaţa spirituală. Deci, cere: Vreau dorinţele voastre! Aveţi nevoie de ale mele? Sunt disponibile, luaţi-le. Dar mai întâi, haideţi să facem un grup în care toată lumea vrea să îşi conecteze inima cu inimile prietenilor.

Din lectia 1, Convenţia de la  Arava Desert 12/30/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Noi vorbim despre ura care devine revelată între noi; cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că trebuie să ne urâm reciproc. Nu există nicio astfel de poruncă. Vom merge spre iubire.

Dar vom începe cu sufletul spart, care s-a divizat în miliarde de bucăţi. Noi trebuie să încercăm să le reunim din nou împreună. O lume contemporană la nivel mondial este indicația unei mari responsabilități a noastre, deoarece fie că vrem sau nu, vom descoperi că noi toţi suntem interconectați.

Dupa ce am încercat să ne unim, dezvăluim ura dintre noi. Aceasta este natura noastra. Creatorul spune: „Am creat înclinaţia rea.” Atunci când se manifestă aceasta? Când ne apropiem de unificare în mod corect. Dacă începem să ne unim în mod incorect, nu veți dezvălui ură, ci mai degrabă se vor obţine rezultate parţiale, cum ar fi indiferenţa şi aşa mai departe.

În scopul de a expune ura, aveţi nevoie de Lumina de Sus. Prin încercarea de a ne unifica cu ceilalţi, atragi Lumina, şi ea luminează spargerea, separearea dintre noi. Apoi, simțiți opoziția cu Lumina: Aceasta este ura.

Dar, ca rezultat al acesteia veți începe, de asemenea, să simțiți că sunteţi treziți și împinși către ruga pentru unitate. Aceeaşi lumină care v-a arătat cine sunteţi, de asemenea, vă poate ajuta. Apoi, voi cereți: Corectează-mă! şi Lumina o face.

Prin urmare, noi nu intenţionăm deloc să ne urâm. O persoană fuge din Egipt, de egoismul lui sau al ei, pentru a se ridica deasupra lui si sa se uneasca cu ceilalti. Şi apoi descoperă brusc ura adevărată, Muntele Sinai.

Din lecția nr. 1 Convenţia de la Arava Dessert 12/30/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot fi sigur în practică că toată realitatea este înăuntrul meu?

Răspuns: Trebuie să vrei ca această imagine să apară în tine în mod natural, astfel încât să trăiești în ea. La urma urmei, aceasta este percepţia autentică.

Făcând acest lucru, realizezi în primul rând principiul iubește-și aproapele tău ca pe tine însuţi. Nu există părţi separate de tine. Toate realitate este in tine si numai egoismul stă între realitate şi tine, ca un obstacol imaginar care te separă pe tine de propriile tale părți.

Prin depăşirea acestui obstacol şi prin stabilirea conexiunilor peste el, corectezi spargerea. Egoismul rămâne şi se pot manifesta chiar mai puternic, în timp ce voi continuați să vă păstrați interconexiunea puternică a tuturor părților deasupra lui, încercând să le uniți în voi. Şi apoi, un Kli (vas) apare, și este de 620 de ori mai puternic decât era înainte de spargere.

Folosiți egoismul ca un rezistor, prin folosirea forţei sale de opoziţie. Nu încercaţi să scurt-circuitați în jurul lui, în schimb, realizați potenţialul său, dar numai cu intentia de a darui. În acest fel Aviut (grosimea vasului egoist) naşte Kashiut (fermitatea ecranului). Cu alte cuvinte, profunzimea, puterea dorinței, naște fermitatea intenţiei.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 12/30/10, “What Does It Mean that the Creation of the World was in Donation”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cartea Zohar afectează o persoană într-un mod special. Este suficient pentru o persoană să citească, să asculte și să își dorească să fie conectată, chiar şi virtual, cu grupul (totul se poate intampla doar într-o mică măsură, în măsura în care viaţa permite unei persoane de a-și face timp liber pentru această carte), şi Zoharul începe să dezvolte în ea organul spiritual de percepţie. Pe măsură ce se întâmplă asta, o persoană începe să experimenteze modificări, etapele de dezvoltare.

Cartea Zohar trebuie doar să fie citită. Ar fi bine să se publice fragmente selectate într-un format de buzunar, astfel încât o persoană să o poată citi oriunde. Într-adevăr, nu exista un mijloc mai eficient pentru avansarea decât această carte.

Cartea Psalmilor nu ajuta o persoană să progreseze spiritual. Umanitatea a tot citit-o de mii de ani. Oamenii pur şi simplu s-au împăcat ei înșiși.

Acest lucru nu diminuează în niciun fel valoarea Cărții Psalmilor, scrisă la gradul de Malchut complet. De fapt, regele David reprezintă Malchut, întreaga creaţie. Ca toate celelalte cărţi sfinte, scrise de către cei care l-au atins pe Creator, ea poartă Lumina Lui înăuntru.

Cu toate acestea, așa cum Baal HaSulam explică în „Introducere în Studiul celor zece Sefirot,” Lumina care Reformează și construieşte proprietatea de a darui din noi, este mai aproape şi mai eficace pentru noi, dacă este vorba de Cartea Zohar. Lumina din Zohar este cea mai puternică.

Evident, cititul Zoharului trebuie să meargă mână în mână cu studierea articolelor de Baal HaSulam si Rabash şi Studiul celor zece Sefirot. Cu toate acestea, Cartea Zohar ar trebui să umple tot timpul liber al unei persoane.

Din partea a doua a Lecției zlinice de Cabala 12/30/10, „Introducere la Cartea Zohar, Articolul “Yitro (Jethro)”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce ne face Lumina să respingem plăcerea pentru a ajunge în adeziune cu ea? Sună sadic.

Răspuns: Lumina nu are de ales. Te-a creat cu voința de a primi plăcere și acum vrea ca tu să preferi să fii cu Ea, mai degrabă decât să continui să îți umpli dorința egoistă cu plăcere. Este ca și cum iubești o femeie, în ciuda faptului că este neatractivă, asta este, fără niciun beneficiu personal.

Fiecare dintre noi vrea să fie iubit așa cum este, cu toate defectele. Și Lumina vrea ca noi să ne demonstrăm iubirea pentru ea ca absolută, așa cum este Cel care ne iubește. Putem demonstra că iubim numai prin ridicarea deasupra plăcerii.

Pari surprins: Cum poți iubi pe cineva care te lovește? Dar dacă eu nu mă mai asociez cu corpul și egoismul meu, mă ridic deasupra lui și simt că acestea nu sunt eu deloc, atunci nu mai am nicio problemă să mă îndrăgostesc de Lumină. Și îl iubesc pe El nu prin ridicarea deasupra suferinței mele ci împreună cu toate plăcerile!

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/30/10, “Înțelepciunea Cabala și filozofia”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→