Atunci când ne întoarcem la munca Cabaliștilor, putem studia fie știința fie Tora (metoda corecției). Știința implică științe normale ca fizica, chimia, istoria, geografia, etc. Asta cred academicieni despre Cabala. Conform lor, Zoharul a fost scris în Spania în Evul Mediu și nu acum 2000 de ani în Israel.

Oamenii de știință încearcă să obțină cunoștințe și informații din sursele Cabaliste. Ei discută stilul, analizează textul și încearcă să obțină o corelație între text și evenimentele istorice.

Această abordare rațională nu are nimic de a face cu studiul Torei. Asta pentru că Tora este o metodă de corecție a naturii noastre și de a deveni similari cu Creatorul în proprietățile noastre. Creatorul devine revelat în noi, în măsura acestei similarități.

Scopul tuturor cărților sfinte este de a îl releva pe Creator omului. Totuși, sursele primare ca Cele cinci cărți ale lui Moise, Talmud și Mishnah, sunt povestite cu un limbaj pământesc, material; ele descriu Lumea Superioară prin imagini corporale. Ne este dificil să vedem acțiuni spirituale în aceste povestiri.

Dar limbajul cărților Cabaliste ne ajută să evităm să deviem de la direcția către corecție și similaritate cu Creatorul. Asta pentru că pentru că ele vorbesc despre corectarea ta prin unitate ca să îl descoperi pe Creator.

De aceea, limbajul Cabala este cel mai potrivit pentru obținerea scopului pentru care Tora ne-a fost dată. Este scris: Am creat înclinația rea și Tora, pentru că Lumina din ea reformează. Pentru noi, Tora este o metodă de corecție; nu este o știință, ci Lumina care Reformează.

Este scris că cineva trebuie să binecuvânteze Tora înainte de a o studia, altfel el va primi un blestem în loc de o binecuvântare. Asta înseamnă că acela trebuie să se concentreze pe corecție. Să binecuvântezi Tora înseamnă să mulțumești Creatorului pentru că ți-a dat oportunitatea de a te corecta tu însuți cu ajutorul Luminii care este ascunsă în ea.

Zoharul descrie corectarea conexiunii noastre, care a fost ruptă între noi. De aceea noi trebuie să ne străduim către unitate atunci când îl studiem și să asteptăm Lumina, forța care corectează conexiunea noastră. Numai atunci, în măsură unității noastre și a garanției reciproce, Creatorul va deveni revelat între noi.

Haideți deci să binecuvântăm Tora: Gândiți-va la creația Kli-ului colectiv, atunci când studiem Zoharul.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 10/16/10, Zohar, “Introducere la Zohar“

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să cer Luminii corectarea, să mă întorc către Lumină?

Răspuns: Trebuie să înțelegem că actuala corecție nu depinde de noi. Suntem dorința de plăcere și dacă suntem în stare de ceva, asta este numai să evocăm acțiunea de Sus.

Întreaga noastră muncă este ridicarea MAN, cererea pentru corecție, dar Creatorul face toată munca. De aceea calea nostră se numește munca Creatorului. Depunem eforturi în grup și în studiu numai pentru a ne convinge unul pe celălalt de nevoia de a dezvolta o singură aspirație descrisă ca: Israel, Tora și Creatorul sunt una.

Nu trebuie să uităm nici măcar o secundă faptul că trebuie să cerem corectarea. Totul este dat numai prin rugăciune, o cerere, descoperirea unei nevoi. Nu vreau doar ceva abstract, vreau să-mi corectez Kelim (vasele); vreau să fiu ca Tine, vreau să fiu mare.

Un copil se uită la cei care sunt mari și, instinctiv, vrea să crească. Și eu vreau același lucru, dar nu numai vreau, îl cer. De fapt, forța dezvoltării vine de la Creator. Nu vom crește fără să-i cerem ajutorul.

Problema este că ne considerăm ca fiind de fapt participanți. Credem că putem face lucrurile de unii singuri. Dar, în realitate, nimic nu depinde de noi decât revelarea dorinței.

Atunci, cum o descopăr? Prin unitatea cu ceilalți. Ei, de asemenea, nu au tăria dar au dorințe și asta este tot ceea ce îmi trebuie.

Dorința pe care o primesc de la prietenii mei este mult mai mare decât cea pe care am avut-o inițial. Îmbibat de această dorință, mă strădui să mă unesc cu ei și nu resușesc. Acum, în sfârșit, mă pot întoarce către Creator.

Prin acțiunile noastre colective de la Convenție, am descoperit faptul că suntem incapabil să ne unim. Acest lucru nu a mai fost așa de clar niciodată. Un zid a apărut clar în fața noastră și eforturile noastre sunt frânate de el. Acum, tot ceea ce avem de făcut este să ne întoarcem către puterea Luminii pentru ca ea să spargă acest zid. Și chiar putem apela la ea.

Trebuie să cerem corecția în timpul studiului, mai ales atunci când citim Zoharul. Poti cere și primi un răspuns chiar acum, chiar în acest moment.

Egoul tău este în cale, ai împietrit ca o piatră: Pe cine altcineva trebuie să rog? Nu văd niciun Creator prin jur. Asta este adevărat, deci cere-i Lui să se descopere, astfel încât să-ți fie clar cui și cum ceri.

Suntem egoiști și nu vom sparge Machsomul de unii singuri. Atunci când egoismul devine un zid indistructibil, cerem Creatorului tăria de a trece de el.

Din prima parte a  Lecției zilnice de Cabvala 10/16/10, Zohar, “Introducere la Zohar“

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Tu spui ca informatia care ne vine prin ochi este proiectata pe un “ecran” localizat in partea posterioara a creierului, corect?

Raspuns: Nu, nu este. Nimic nu vine in ochiul nostru. Nu este niciun ochi fiindca nu este nicio “parte posterioara a creierului”.

Nu este nimic decat o dorinta egoista de autoumplere cu placere, care imi proiecteaza ca sunt „construit” in acest fel, adica am ochi, cap, brate si picioare. Deci, in acest fel dorinta de placere picteaza asta pentru mine. Si in plus, ea picteaza si alte obiecte care par sa existe in afara corpului meu.

Intrebare: Atunci, asta inseamna ca eu il percep pe Creator ca ascuns? In acest fel este realitatea  noastra?

Raspuns: Ceea ce vedem, sau mai degraba, simtim (spunem „vedem” fiindca este organul nostru senzorial cel mai puternic) este diferenta dintre noi si Creator. Este umbra dorintei noastre egoiste exprimata in Lumina Superioara, ecranul alb.

De aceea, eu vad numai dorinte individuale, diferite insusiri continute in dorinta mea egoista de primire. Cu alte cuvinte, natura minerala, plantele, animalele si omul sunt cele patru nivele ale dorintei mele de a primi placere, Şoreş (radacina), Alef (primul) Bet (al doilea), Ghimel (al treilea) si Dalet (al patrulea), care imi sunt prezentate in aceasta maniera ca fundal al Luminii albe.

Eu simt numai dorinta mea de a ma umple cu placere. Cum e cu Lumina? Lumina este fundalul pe care imi vad dorinta de primire. Cand aceasta dorinta devine ca Lumina nu-mi va mai bloca aceasta Lumina si eu voi simti din plin pe Creator.

Intre timp, in loc de El, eu percep numai dorinta mea egoista. Cu alte cuvinte, tot ceea ce ma inconjoara sunt parti ale ego-ului meu.

Din Lectia 6 Conventia internationala de Cabala 2010 11/10/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca nu exista altcineva decat Creatorul si eu nu exist, atunci cum pot sa Ii cer sa devin asemeni Lui?

Raspuns: Tu ii ceri Creatorului sa devii asemeni Lui tocmai pentru ca nu existi si acum totul este El. In mod constant, iti vei dezvalui punctului „Eului” tau. Ai doar un punct independent, punctul din inima, pe care Ti l-a dat ca sa incepi sa iti construiesti independenta cu el.

Independenta ta este cu siguranta in cererea ta de a fi asemenea Creatorului. Cand incepi sa ceri, sa pretinzi sa devii asemenea Lui, sa ai puterile Sale, atunci tot ce vei primi de la El va fi in contul tau. De fapt tu ti-ai strans dorinta si ai realizat-o. Aceasta va fi „Eul” tau. Toate dorintele tale corporale  si atributele nu conteaza deloc, ca si cand niciodata nu au existat.

Intrebare in cont.: Dar ca sa putem cere Celui de Sus ajutorul, trebuie sa stiu cine este El. Cum construiesc imaginea Creatorului inspre care ar trebui sa ma intorc, in interiorul meu?

Raspuns: Imaginea Creatorului este construita cu ajutorul intrebarilor tale, cereri si contradictii. Aceasta forma este opusul Creatorului, si imaginea Lui treptat se reveleaza  in ea.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala 10/16/10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Intrucat dupa Conventie, in timp ce citesc Zohar simt ca si cand cad intr-o gaura neagra. Ce ar trebui sa fac?

Raspuns: Ar trebui sa incerci sa urci inapoi, afara din ea! Fii ca si o broasca care se balaceste in laptele in care a cazut si atat il bate cu picioarele pana cand il face branza. Atunci broasca poate sari afara.

Nu exista alta sansa. Este scris: „Orice iti sta in putere, fa-o!”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Daca pe calea spirituala implinirea ne va deveni posibila asa cum toti intreaba, va bloca dorinta noastra pentru spiritualitate. Acesta este cel mai mare obstacol pe cale.

Deci mi s-a dat un zid care imi blocheaza calea. Stau in fata lui, anticipand minunatiile care ma astepta de cealalta parte. Totusi, daca un asa zid mi-a fost dezvaluit, inseamna ca deja sunt echipat cu o forta de rezistenta astfel incat sa nu renunt la avansare ci mai degraba sa trec prin acest zid.

Chiar si asa nu pot implini intr-o singura suflare si trebuie sa aplic cateva lovituri pana cand il sparg, zidul va continua sa se crape iar la final se va darama. Dar eu deja am forta necesara pentru a sparge, puterea de a ataca, altfel nu mi-ar fi fost aratat.

Daca acum vedem zidul stand in fata noastra, zidul interior din inimile noastre, este un semn al abilitatii noastre de a-l sparge. Altfel nu ne-ar fi fost aratat, deoarece „obstacolele nu sunt puse in fata orbilor”. Stim ca suntem in stare sa trecem de el, si de aceea facem un pas inspre unitate.

Acum trebuie doar sa ne unim datorita studiului si restul muncii pe care o facem, si treptat sa adunam farama cu farama, toate eforturile noastre intr-o forta colectiva de spargere. Trebuie sa o facem pentru a descoperi din nou ca aceasta forta este insuficienta sa treaca prin zid, de aceea trebuie sa ne unim chiar mai mult.

Si asta iar si iar, si vom capata mai multa putere si ne vom mari presiunea pana cand zidul cade. Acesta este stadiul exodului din Egypt, adevaratul sfarsit. De aceea aduce bucurie.

Problema este ca chiar acum toata lumea experimenteaza zidul pe cont propriu. Intre timp, trebuie sa simtim ca acest zid este comun pentru toti, si in functie de ceea ce facem, vom simti ca forta pe care o angajam sa spargem zidul este de asemenea colectiva. In acest caz, nu va fi doar o persoana ci un grup care sta in fata lui.

Este similar iesirii din Egypt: o noapte, un Faraon, o amenintare, aceleasi plagi pentru tot Israelul unit ca un singur om cu o singura inima. Nimeni nu este socotit separat de ceilalti, si toata lumea se uneste impreuna. In acest fel trebuie sa simta grupul. In acest caz, in ciuda arogantei amenintari a zidului, tot vom putea sa il coplesim.

Asta pentru ca atunci cand oamenii se unesc, descopera ca le lipseste prezenta Creatorului printre ei, si ca fara El nu se poate! El va deveni forta adevarata a acestei treceri, care va ruina zidul.

Faraonul insusi ne va asista. De fapt, el a fost cel care a haituit pe Israel afara din Egypt si apoi l-a urmat si ghidat, dupa cum se spune in Zohar. Persoana incearca in continuare sa se intoarca, cu toate ca Faraonul l-a aruncat afara din Egypt pentru ca este credincios Creatorului.
Din partea a4a a Lectiei zilnice de Cabala 10/16/10, “Esenta religiei si scopul sau”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce trebuie sa fac daca gasesc noi fisuri in mine in timp ce ma aflu pe aceasta cale, ca si cand alerg la un maraton interminabil?

Raspuns: Gandeste-te la el ca la un semn de avansare! Exista criminali care sunt mandrii de infractiunile lor si trebuie sa invatam de la ei sa reusim sa descoperim aceste fisuri in noi insine, ca suntem cu adevarat criminali! Daca aflu ca sunt astfel, pentru a –mi inlesni avansarea inspre scop trebuie sa ma bucur de el.

Este similar cu a fi un om de stiinta care se studiaza pe el si care continua sa descopere cat de mult este inca de descoperit si ce camp enorm de lucru sta in fata sa. Deci el este fericit ca are sansa sa avanseze si un loc in care sa munceasca si sa exploreze. Trebuie vazuta ca o munca in laboratoarele interne.

Lucrezi ca un om de stiinta care face descoperiri si corectii, si te misti inspre Infinit, inconstient de punctul final al destinatiei, descoperind constant ceva nou. Trateaza acest proces in mod constructiv si creativ, pentru ca pentru tine se construiesc noi lumi si se reconstruiesc din partile sparte, in timp ce tu esti inca nedescoperit!

Vrei sa castigi repede ceva bani si sa te pensionezi? Astfel de oameni nu ajung sa cunoasca spiritualitatea pentru ca nu este facuta in felul asta. Trebuie sa fim atat de insistenti precum adevaratii eroi. Un erou nu este cel care il bate pe altul pana il face zob, ci cel care reuseste sa treaca de egoul sau. Se intampla in mod special atunci cand intalnim tot felul de situatii neplacute, astfel gasind oportunitatea de a evolua spiritual si de a deveni umani.

Inteleg ca este inspaimantator pentru ca este scris ca Moise s-a temut foarte mult de Faraon. A fugit din Egypt si i-a fost teama sa se intoarca acolo pana cand nu a ajuns la gradul de Bina cand Creatorul insusi I s-a arat lui Moise in „tufisul care arde”.

Evident, avem aceleasi temeri. Dar daca esti in grup, nu exista nici un rau care se poate ridica in fata ta si de care sa merite sa iti fie frica mai mult de o clipa.La inceput, te sperii si apoi constati ca asta este ceva neplacut si nu are ce sa caute in tine.

Dar daca sunt conectat cu mediul, atunci intr-o clipa realizez ca este ca un arc care ma ajuta sa salt inspre scop. Alternativ, daca nu vezi raul ca scop si incepi sa sapi in el, „distrugandu-te” pe tine, inseamna ca nu esti conectat cu forta externa, cu grupul.

Vezi aceasta calatorie ca un maraton interminabil? Dar pentru asta ti-a fost data viata! Esti pe lumea asta ca sa incepi sa iti finalizezi corectia.

Sa nu iti imaginezi ca vei putea da gata totul intr-un an sau doi, dupa care te vei retrage in pensia spirituala si sa te bucuri de iluminarea Shechina. Intr-adevar, este scris ca cei drepti traiesc in fericita prezenta a Shechina, dar ei sunt capabili sa faca asta pentru ca in mod constant sunt angajati in munca spirituala, ridicand astfel puterea Luminii Reflectate, Lumina Hassadim (Milei), si ca Shechina poate fara incetare sa stralucreasca in „capetele” lor, in intentiile lor.

Ei muncesc fara odihna, pentru ca este scris ca „cei drepti nu au odihna in lumea aceasta sau in urmatoarea”. Ce odihna poate fi acolo cand tu iti doresti sa daruiesti? Nu exista pedeapsa mai mare decat sa fi incapabil sa daruiesti, care este similar cu durerea mamei care nu isi poate hrani copilul.

Daruirea este cea mai mare recompensa. Deci nu cauta odihna.
Din partea a 4a a  Lectiei zilnice de Cabala 10/16/10, “Esenta religiei si scopul sau”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Am facut o treaba buna! In urmatoarele zile, saptamani, luni ne va deveni mai clar ce pas substantial am facut. Niciodata inainte nu s-au ridicat astfel de intrebari si nu s-a vorbit atat de deschis despre unificare, care a fost tema recentei conventii. Chiar de prima data, ne-am strans asupra esentei corectiei, intelepciunea Cabalei si sufletul nostru.

A fost o schimbare radicala, si niciodata nu vom mai la fel ca inainte. Acum suntem reciproc conectati, dar trebuie sa lucram din ce in ce mai mult, pana cand vom vedea cum Creatorul ne umple cu fiecare minut si tot cosmosul, inclusiv aceasta lume care este impregnata cu Lumina Superioara, si in care noi locuim.

Exista un timp al darurii si exista un timp al primirii. Daruirea  de Sus exista si trebuie sa se manifeste singura; tot ce avem nevoie este doar putin mai multa sensibilitate ca sa simtim cum Creatorul umple lumea, aerul dintre noi, intreaga realitate. Putin mai multa agerime, entuziasm, receptivitate si deschidere catre ceilalti si vom vedea ca traim o revelatie.

Cred ca toata lumea va vedea ca este posibil, ca nu este nici o fantezie. Mai mult, devine adevarat datorita eforturilor individuale in cautarea si gasirea Creatorului.

Incearca sa iti folosesti empatia. Ce este credinta? Credinta este senzatia de a darui. Cartea Faith si Recumbence spune „credinta este o predispozitie delicata, proprietatea unui suflet delicat si sensibil”. Este ceea ce avem nevoie: o rafinata aplecare a unui suflet emfatic.

Trebuie sa ajungem sa simtim ca Forta Superioara este prezenta cu adevarat intre noi. Este ca si atunci cand incercam sa vedem ceva si cand in sfarsit reusim sa captam o licarire devenim convinsi ca exista si suntem surprinsi de faptul ca nu am putut sa o vedem pana acum. Daca mai arunci inca o privire fara sa o captezi din nou, data viitoare iar devine greu sa o gasesti, dar cel putin acum stii ca este reala.

Greu este sa o vezi prima data. Trebuie sa ne potrivim vederea sau chiar bataile inimii.
Din Lectia 8, Congresul Mondial de Cabala 2010, 11/11/10

Filed under: Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif) si circularul Kelim (Kelim de Igulim) sunt mijloacele pe care le folosim sa avansam si sa trecem din stare in stare in spatiul spiritual. Ce diferentiaza Kelim circulare (dorinte, vase) este ca sunt lipsite de ecran (Masach) si nu isi indeplinesc sarcina de Zivug de Hakaa (asociere in timpul activarii) pana la masura asemanarii lor cu Lumina. Doar ecranul aduce asemanare, conectare cu vasele datorita careia Kli (vasul) arata inspre ce directie sa mearga.

Totusi, de-a lungul timpului, un Kli circular nu are un ecran care sa ii aranjeze dorintele in linie, de sus in jos pana la asemanarea lor cu proprietatea de a darui. Si totusi, vasele fara ecran traiesc de asemenea, se misca si se transforma sub influenta Luminii Inconjuratoare.

De fapt, cum am putea avansa din lumea noastra printr-o intreaga perioada de pregatire catre Machsom si intrarea in realitatea spirituala fara ca Lumina Inconjuratoare sa ne afecteze? Ce dispozitiv folosim? Pentru ca noi de fapt nu avem acel ecran. Asta inseamna ca vom fi lasati la voia intamplarii a evenimentelor si sortii?

Pe de alta parte, daca Kelim inca graviteaza pe langa ecran si daca punctul lor din inima se trezeste si le da primul impuls inspre corectie, adevar si devin motivul efectului Luminii Inconjuratoare. Aceasta Lumina activeaza conform cu eforturile inspre Kli, dorintele si cererile sale, indiferent cat de necugetate sunt. Intr-o maniera asemanatoare, copii nu stiu inca exact sa evolueze dar continua sa creasca si sa se dezvolte chiar si asa. Toate acestea se intampla in timpul impactului cu Lumina Inconjuratoare.

Am fost condus inspre grup, si arat bine in ochii prietenilor mei. Neavand intelegere sau putere, inca nu prind tot ce se intampla dar simt ca este important pentru mine.

Pana cand o persoana intra in lumea spirituala, ea nu stie daca traieste sau nu, cum traieste si ce il hraneste. Nu avem nici o idee ce este status quo pana cand venim sa cunoastem Creatorul la cel mai mic grad.

Asadar, suntem ghidati de Lumina Inconjuratoare. O atragem si dorim ca ea sa ne afecteze. In intuneric, fara ecran, intentia de darui, in intentia egoista Lo Lishma care inevitabil deriva din spargerea lor, totusi gravitam inspre Lishma, daruirea. Tematori si lipsiti de dorinta si cu toate acestea nu o mai ignoram.

Intr-o astfel de situatie suntem afectati de Lumina care este asociata nu cu o linie ci cu un cerc: mediul care include prietenii si unde muncim.
Din partea a 3a a Lectiei zilnice de Cabala 11/15/10, Beit Sha’ar HaKavanot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: In timpul lectiei cand studiem Zohar si TES (Talmud Eser Sefirot), experimentez o ingrozitor de mare dificultate sa inteleg ceva. Care este apropierea corecta de continut in asa fel incat sa ma ajute sa intaresc legatura dintre noi?

Raspuns: Baal HaSulam si Rabash au scris articole, scrisori si alte asemenea texte. In completare, Baal HaSulam a scris comentarii la Zohar, Studiul celor Zece Sefirot (TES), „Prefata la Inteepciunea Cabalei” si cartea Beit Sha’ar HaKavanot, toate fiind sursa primara prin care ne hranim.

Am desenat o linie care le desparte pentru urmatorul motiv. Folosim cartile mentionate mai sus ca un instrument prin care sa atragem Lumina (Segula). Si citim toate celelate lucrari nu doar ca sa atragem Lumina dar si ca sa le intelegem continutul. In primul caz, intelegerea joaca un rol suplimentar, iar in cel de-al doilea caz este motivul principal.

Cartea Zohar nu lasa nimic mintii sa se lege. Cateodata, explica ceva sau da cate o idee, totusi nu avem nevoie de ea in mod special. La sfarsit, avem nevoie de o metoda  numita „Torah”intrucat Lumina ascunde reforma noastra. De aceea, nu conteaza cat de mult intelegi. Nu cei destepti invata. Inteligenta nu joaca nici un rol aici.

Unii oameni scriu fiecare cuvant, ceea ce este bine atata timp cat ii ajuta sa se conecteze emotional la sursa, la dorinta. Dar daca totul este determinat de minte, nu merita. Nu suntem la universitate, si din studiul individual nu vei intelege nimic decat doar daca obtii dorinta de a darui, conectarea cu ceilalti si dragostea. Doar acestea iti vor permite sa simti materialul, intrucat omul este dorinta, vasul senzatiilor si perceptiei.

Mintea singura este neputincioasa, nu este altceva decat procedeul de directionare si de intarire a dorintei.
Din partea a 4a  Lectiei zilnice de Cabala11/15/10, “Esenta religiei si scopul sau”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→