Tora, Exodul, „BeShalach,” 17:14 – 17:16: Domnul i-a zis lui Moise, înscrie acest lucru [ca] pe un memorial în carte, și recită-l la urechile lui Ioșua, ca voi distruge cu siguranță pomenirea lui Amalek de sub ceruri. Apoi Moise a zidit un altar, și l-a numit Domnul este miracolul meu. Și el a spus, pentru că este o mână pe tronul veșnic, (care trebuie să fie) un război pentru Domnul împotriva lui Amalek de la generație la generație.

În general, o ființă umană nu poate cuceri calitatea lui Amalek. Dar el trebuie să creeze o situație în care se situează între Creator și Amalek și vrea cu adevărat ca Creatorul să elimine proprietatea lui Amalek din el.

O persoană are nevoie de Amalek. În caz contrar, nu va avea o conexiune cu Creatorul. Cu alte cuvinte, egoismul (Faraon și așa mai departe) ne împinge în mod deliberat către Creator. Fără această presiune, nu am simți o nevoie pentru El.

În cele din urmă, corecțiile sunt realizate datorită lui Amalek. Dar, pentru că el se manifestă în diferite forme, îi sunt date nume diferite.

Comentariu: Interesant, atunci când citim Tora, înțelegem că toate scenariile de film sunt extrem de banale și nesemnificative în comparație cu ea. Ele nici măcar nu se apropie de înălțimea de necrezut a Torei.

Răspuns: Nu există nici o îndoială în legătură cu asta, deoarece Tora descrie lumea interioară. Aceasta descrie poze complet diferite ale conexiunilor interne dintre tot ceea ce există. Noi recunoaștem sistemul care ne unește, vedem proprietățile și energiile universului, și devenim conștienți de tot ceea ce există și se întâmplă între noi. Fără îndoială, este o mare acțiune! O persoană se ridică la nivelul la care corpul său nu mai există și este doar ea în interiorul acestor forțe mari.

Din emisiunea KabTV „Misterele Cărții Eterne” 11/02/13

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Introducere în Cartea Zohar” Articolele 29 şi 30: …Aceasta este considerată ca fiind sub Sitra Achra şi Klipot, al cărui rol este de a extinde şi consolida voinţa de a primi, de a o exagera şi a o nelimita în orice mod, pentru a o furniza cu toate materialele necesare pentru a lucra şi a corecta.

În evoluţia noastră, trecem prin patru etape ale dorinţelor care aparţin acestei lumi: mineral, vegetal, animal şi vorbitor. Fiecare etapă care umează este mai abruptă decât precedenta.

Mai târziu, un nou nivel de dezvoltare începe, unde dorinţa de a primi aspiră la corecţie. Cu cât facem mai multe eforturi, cu atât este aspiraţia noastră de unitate şi dragoste şi răul se manifestă în noi.

Este mai mult un proces calitativ, în cursul căruia primim ansamblul „grosimii” dorinţelor în cele patru lumi ABYA conform eforturilor noastre. Astfel, atingem punctul cel mai înalt în care înclinaţia rea s-a manifestat deja în noi. Deşi a îmbrăcat dorinţa de a primi la naştere, el nu începe să se trezească decât după treisprezece ani şi după aceea începe să intre în sistemul de lumi pure…

Are deja o enormă dorinţă egoistă în care există un punct din inimă. Este conectat la Lumină şi de aceea, începe să funcţioneze. Astfel, după „treisprezece ani” de obţinere a ansamblului dorinţelor de primire pentru plăcerea de a primi, punctul din inimă (*) şi conexiunea sa cu Lumina Înconjurătoare se trezesc. Ca şi cum am umfla un balon al dorinţei noastre pentru a atinge punctul nostru prin lumile impure ale ABYA – şi apoi, se trezeşte.

Pâna atunci, el nu ştie care este adăncimea. Desigur, nu putem corecta decât defectele care s-au manifestat, deja, în noi. Şi invers, până ce sunt expuse, de ce apar punctele noastre din inimă ?

Când se obţine dorinţa spirituală intensificată în scopul de a primi, se devorează pentru propria plăcere, toate bogăţiile şi deliciile în următoarea, eterna lume, care este o stăpânire veşnică. Doar dacă aspirăm la unitate vom dezvălui de fapt, cât de răi suntem. Noi încercăm să fim amabili şi gentili, dar, de fiecare dată simţim că suntem de fapt indiferenţi, neglijenţi, nesăbuiţi şi iresponsabili. Uneori, admitem că ne bucură suferinţa altor oameni. Nu-i aşa ?

Este natura noastră, dorinţa noastră egoistă obişnuită cu care ne-am născut şi trăim. Anterior, ea s-a ascuns „în umbră”. Acesta este momentul în care ne străduim să ne unim cu ceilalţi şi să fim gentili cu ei, când începe să se manifeste în noi. Cu toate acestea, nu este spiritualitate, pentru moment, nu este adevărata dăruire, încercăm mereu să o atingem.

Apoi, următorul pas are loc. Înainte de a ajunge la „treisprezece ani”, tot ce am făcut a fost să încercăm să ieşim din egoismul nostru şi să descoperim înclinaţia rea în interiorul nostru, cum se spune, reticenţa noastră de a schimba şi căderile constante într-un egoism mai mare. Cu toate acestea, în acest moment, ne oprim să încercăm şi începem să acţionăm pentru a atinge dăruirea. Aceste acţiuni reflectă măreţia Creatorului pentru noi: eternitate, perfecţiunea universului şi Lumina în sine.

Este momentul în care o dorinţă egoistă, pentru a „trage” totul pentru sine, se trezeşte: „Pot fura eternitatea? Pot conduce?” Acţiunile noastre sunt orientate spre dăruire, absorbind multă Lumină. Este momentul în care ne poticnim.

Este o condiţie „suculentă”, foarte specială. Dorinţa pe care o dobândim în ea aspiră la Lumina Superioară şi este de un miliard de ori mai mare decât tot ceea ce ne-a fost revelat, până acum.

Partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 20.03.2013, „Introducere în Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Noi ştim că nu există „aproape” în spiritualitate dar, în acelaşi timp, drumul spiritual este divizat pe niveluri şi fiecare dintre ele ne apropie de perfecţiune. Cum putem combina absolutul cu avansarea spirituală?

Răspuns: La fiecare nivel, la fiecare grad spiritual, fiecare are propria măsură, conform ordinului de realizare al Reshimot (informaţii spirituale). Marele vas general a fost spart în bucăţi şi fiecare piesă are propriile limite, propriile măsuri de conjugare cu ceilalţi, măsura sa de corecţie şi propriile „măsuri de efort”, în termeni absoluţi şi individuali.

De fapt, nu există „aproape” în spiritualitate. Dacă la un nivel dat, voi corectaţi nouă părţi din zece, atunci nu aţi reuşit, încă, să vă corectaţi. Numai după corectarea celor zece părţi terminaţi munca. În acelaşi mod, electronul nu poate exista separat de atom. Atomul este constituit din numeroase particule şi ele trebuie să fie la locul potrivit. Mai târziu, alte forme mai mari şi mai complexe sunt create: molecule, celule şi organisme şi fiecare trebuie să fie în măsură deplină. Chiar şi cea mai mică măsură trebuie să fie întreagă, până la ultima mică particulă.

Întrebare: Pe de o parte, toată lumea trebuie să fie ca un om cu o singură inimă şi, pe de altă parte, se spune că fiecare persoană poate judeca lumea după o scală de merit sau nefavorabil. Cum putem explica aceasta ?

Răspuns: Este imposibil să o explicăm la nivelul nostru. Este imposibil să o percepem cu mintea nostră. Nu sunt legile ordinare ale matematicii care operează aici, conform cărora unu plus unu fac doi. Spiritualitatea are propria matematică.

Întrebare: Ce este o „măsură deplină” ? Care este criteriul de integralitate ?

Răspuns: O măsură completă este un semn de schimbare la toate nivelurile, conform principiului „Am făcut eforturi şi am găsit”. Eu fac mai mult efort şi fac un „salt” spre o nouă stare. Numai după această reacţie ştiu, cu certitudine, că am făcut destul efort. Este imposibil de prezis. Nu există niciun „măsurător”, nicio indicaţie în avans, conform căreia pot judeca reuşita mea.

Deoarece muncim „deasupra raţiunii”, în dăruire şi dăruirea nu poate fi măsurată. Măsurile sunt mereu în dorinţa de a primi. În dăruire, măsura nu poate fi decât în raport cu dezvăluirea şi este mereu în conformitate cu „Am făcut eforturi şi am găsit”. Această „căutare” este controlul final.

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 18.04.2013, „Introducere în Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce spunem că imaginea lumii acesteia este fictivă şi ireală?

Răspuns: Imaginea lumii care ne apare este fictivă şi ireală, deoarece Creatorul este mereu bun şi binevoitor cu noi. La final creatura va revela dragostea Creatorului în tot. Dar, în acelaşi timp, neavând de ales, El trebuie să se grăbească să ne dezvoltăm şi chiar să ne ameninţe, să ne preseze şi să ne inducă în eroare.

Noi facem acelaşi lucru cu copiii, altfel ei nu se dezvoltă. De aceea Creatorul ne tratează în acelaşi mod. Problema este că noi nu vedem cine are grijă de noi şi noi nu cunoaştem planul creaţiei. De asemenea, un copil nu înţelege ce se întâmplă. El nu realizează că părinţii lui îi oferă exerciţii; pentru el este un simplu joc. Aceasta a fost atunci când mama sau tatăl său încep să pună presiune asupra lui, când el nu le acordă atenţie şi începe să strige că mama este rea!

Nu am auzit niciodată un copil strigând că mama lui este binevoitoare. El ia asta de la sine, deoarece este evident că ea trebuie să-l servească. Dar când brusc, ea face ceva împotriva voinţei lui, el resimte asta. Deci, trebuie să înţelegem să singurul mod de a avansa este prin exerciţii care nu sunt foarte agreabile şi vor fi doar complicate. Totul depinde de pregătirea noastră şi de capacitatea noastră de a le recunoaşte. De fapt, ni se dă un anumit exerciţiu în fiecare moment şi putem fi, constant, într-un proces de clarificare.

Cu toate acestea, o persoană nu face efortul corect şi, dacă stimulii Creatorului se acumulează, în final se vor simţi precum o lovitură puternică. Este ca şi cum ai avea plângeri faţă de cineva, dar te restrângi şi suferi. Acumulezi furie şi frustrare în interiorul tău, în loc de a clarifica uşor şi rapid lucrurile, în momentul în care se produc. Cu toate acestea, în cele din urmă, îţi pierzi răbdarea şi explodezi şi asta se întâmplă dintr-o dată şi pe neaşteptate şi cei din jur nu înţeleg ce se întâmplă.

Deci, este mai bine să nu se ajungă la o astfel de explozie, dar să fii conştient de ceea ce se întâmplă, tot timpul. Asta nu este posibil decât graţie garanţiei reciproce, când toată lumea se gândeşte la asta şi-i face faţă, când toată lumea vrea să se sprijine reciproc. De fapt, noi construim sufletul şi unicul vas general al sufletului. O persoană nu are nimic personal în spiritualitate.

Soluţia nu este decât în conexiune şi aceasta este în relaţie cu ceea ce gândesc despre prieteni şi legătura dintre noi. Este singurul lucru pe care trebuie să-l corectăm, pentru că este modul în care este construit sufletul nostru.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 08.04.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam „Pacea”: El crede că această lume nu este precum un magazin deschis fără proprietar, dar de fapt, există un proprietar prezent, un om de afaceri, care stă în magazinul său şi cere fiecărui client preţul corect pentru produsele din magazin…

O astfel de persoană este considerată ca cineva care doreşte să împrumute. Astfel, chiar înainte de a întinde mâna să ia din această lume, care este magazinul, o ia ca un împrumut, pentr a plăti preţul.

Întrebare: Ce este împrumutul ?

Răspuns: Împrumutul este o colecţie de forţe, gânduri şi acţiuni, dispuse corect, în scopul de a dărui. Acest „ordin individual” este exact ceea ce aveţi de făcut în starea voastră. Vă oferă tot ceea ce este necesar, un pachet complet.

Cu toate acestea, problema este că aţi părăsit, deja, această stare. Doriţi un „debit”, să furaţi o parte din acest împrumut. Ei bine, se întâmplă de obicei. Anumite organizaţii cer un buget pentru scopuri nobile, apoi se fac altfel de afaceri. Nu acuz pe nimeni, este suficient să tragi o concluzie din această situaţie. Este modul în care se construieşte o persoană.

Este natura noastră şi asta se întâmplă peste tot în lume, în fiecare naţiune. Se întâmplă chiar şi atunci când cineva vorbeşte cu entuziasm, când este sigur că are dreptate, pur şi simplu prin mijloacele aflate la dispoziţia sa. Cu toate acestea, o dorinţă diferită vine cu o utilizare diferită. Este natural, când o persoană primeşte milioane, dorinţele sale se încing.

În general, furtul şi corupţia sunt lucruri naturale, au existat mereu. În trecut, liderii nu aveau nevoie să ia pe cineva în considerare şi făceau ce-şi doreau, dar astăzi, anumite lucruri apar la suprafaţă. Asta chiar dacă încă nu ştim unde să găsim corectarea.

Problema este lipsa unui mediu care vă ghidează şi vă menţine în starea corectă. Dacă mediul este suficient de puternic, veţi utiliza corect un împrumut, care vine ca răspuns la cererea care a fost aprobată. Nu eşti vinovat, pur şi simplu nu eşti conectat la mediul corect, singura alegere care îţi permite să menţii abordarea corectă.

Prin urmare, mai întâi este necesar să construieşti mediul corect. Fără el, nu există nicio şansă. Asta chiar dacă o persoană prezintă o cerere justificată cu adevărat şi primeşte mijloacele corecte. Trece un număr de ani şi se descoperă că are conturi în străinătate sau investiţii imobiliare secrete sau altceva. Şi noi suntem de vină. Nu am investigat toate condiţiile, nu am făcut-o în momentul în care împrumutul a fost aprobat, ci în momentul când a fost primit.

Pe de altă parte, în spiritualitate, nu există erori de acest fel. Dacă nu pregăteşti mediul, cererea ta pur şi simplu nu este aprobată. Poţi să baţi la uşă dar nimeni nu-ţi deschide.

Întrebare: Adică fără prieteni, care garantează pentru mine, nu pot primi împrumutul ?

Răspuns: Exact, pentru că intenţionezi să îl realizezi de la început condiţii improprii.

Întrebare: Asta înseamă că cererea de a obţine un împrumut trebuie să treacă prin grup ?

Răspuns: Da. Vreau atât de mult să-mi ajut prietenii, să-i unesc, să îi consider ca un singur corp, încât trebuie să fac ceva. iari apoi, cu aceasta, să ridic durerea prin intermediul grupului. Nu este vorba de o simplă „tranziţie”, ci mai degrabă disperarea absolută care mă rupe în bucăţi. Sunt ca o mamă care suferă pentru că nu poate hrăni copiii. Cer ajutor pentru asta şi apoiobţin împrumutul.

Cu toate acestea, nu este un împrumut în condiţiile noastre. Creatorul vrea să ajute prietenii, El însuşi. Prin urmare, se vorbeşte aici despre Tora. Eu primesc Lumina care Reformează şi Lumina care umple Kelim. Primesc această condiţie dacă am, cu adevărat, o dorinţă, o dorinţă de a dărui. Mă agit, dar nu ştiu ce să fac. Şi atunci totul va fi aranjat pentru mine: voi avea înţelegere, Kelim, mijloace şi tot ceea ce este necesar.

Întrebare: Aşadar, cum cer? Cui mă adresez ?

Răspuns: Aici este chemarea mea internă. Nu toată lumea este pregătită să-şi exprime arderea, dragostea interioară. Uneori, este opusul. Din exterior, se pare că este dispreţ.

Dragostea nu izbucneşte ca lava unui vulcan. Este opusul. În conformitate cu sursa spirituală, vine mereu cu limitare, ascundere şi modestie. Nu vă aşteptaţi la îmbrăţişări şi sărutări de la prieteni. Focul dragostei în interiorul şi în afara noastră este un ecran şi Lumina Reflectată, adică ceva complet opus. De fapt, ecranul cu Lumina Reflectată sunt construite deasupra dorinţelor egoiste, întunecate şi sumbre ale morţii. De aceea, dragostea este mereu acoperită cu modestie. Ecranul în sine este ascundere.

Deci, revenim la împrumutul de la Creator. Eu primesc puterea de a dărui în grup de la El. Ajut prietenii, îi unesc astfel că se vor alătura din toată inimă şi  simt că Creatorul se va revela în conexiunea dintre ei, cu un surâs, o faţă fericită.

Aceasta este toată realizarea acţiunii. Puterile ei acţionează asupra mea, în interior şi exterior. Construind vasul, eu văd aceste forţe când El este revelat. Deci, ce am făcut de unul singur ? În concluzie, am pregătit un loc pentru această descoperire.

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 19.03.2013, „Pacea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Medicina modernă, de astăzi, nu se bazează pe acordul cu natura. Medicina alternativă, cum ar fi cea chinezească sau homeopatia, se bazează pe observarea naturii, pentru a crea un echilibru între om și natură. Dar metodele alternative tratează doar anumite boli.

Răspuns: Echilibrul va vindeca totul. Noi trebuie fie să dăm un impuls corpului, fie să-i dăm senzația unui dezechilibru, pentru ca acesta să se corecteze singur. De fapt, corpul nostru se află sub influența mediilor poluate și a otrăvurilor, astfel încât el nici nu mai detectează vreun dezechilibru în interiorul său sau între el și natură.

Dacă ai lua o persoană, obișnuită cu un mediu ecologic normal și ai aduce-o la condițiile noastre, aceasta ar înnebuni din cauza zgomotului, a mirosurilor și a efectelor dăunătoare ale mediului. Mai mult, dacă-i veți da și mâncare, atunci ar trebui dus la spitalul de urgență. Cu toate acestea, noi existăm în mod normal; acest dezechilibru din noi este compensat constant.

De aceea, toate metodele de tratament naturale sunt foarte greu de aplicat, abia dacă mai funcționează. Pentru a funcționa, este necesar să ne aflăm în mediul potrivit.

Din emisiunea de la KAB TV “Medicina viitorului” 4/7/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ar trebui să privim problemele personale prin intermediul grupului?

Răspuns: Niciodată nu am întâlnit vreo problemă care să nu afectează pe toată lumea, ci doar persoana însăşi. Încercaţi să îmi daţi un exemplu: Ai o problemă cu spatele, de exemplu. Cum se poate raporta numai la tine, dacă eşti membru al grupului şi acum, pentru că te doare spatele, te găseşti în pat, în loc să participi la o activitate cu noi: studii sau intenţie?

Tu ne-ai slăbit şi toţi suntem afectaţi de boala ta. Ce ar trebui să facem dacă suntem în aceeaşi barcă şi munca ta este de a trage într-un sens şi tu nu o faci? Toată lumea este la locul ei şi nu există cineva să te înlocuiască. Fără participarea ta, vasul nu va fi capabil să navigheze corect.

Unde ai văzut probleme personale într-un sistem integrat în care toată lumea este total conectată cu ceilalţi? Ar fi foarte interesant dacă aţi putea să-mi daţi un exemplu. Acest lucru ar însemna că Creatorul a creat nu numai sufletul general, dar ceva în plus faţă de acesta.

Chiar dacă ai venit bolnav, ai biruit durerile de spate şi ai tras la vâslă, dar nu crezi că Creatorul este bun şi binevoitor, aceasta înseamnă, de asemenea, că nu eşti cu noi, deşi într-un mod diferit. Tu nu poţi participa la revelaţia Creatorului ca bun şi binevoitor. Deci, ce ar trebui să facem cu tine?

Se pare că el nu poate, pur şi simplu, să aibă probleme personale într-un sistem integrat. Nimic nu este personal. Fiecare individ influenţează pe toată lumea şi se judecă, el însuşi şi lumea întreagă, pe o scală de merit. Dacă cineva are dureri de spate, este ca şi cum ar fi ale tale. La urma urmei, trebuie să vă iubiţi prietenul ca pe voi înşivă. În sistemul integrat, nu contează dacă este durere sau defect – ele aparţin întregului sistem.

Nu contează unde este boala, deoarece, datorită acesteia, sistemul nu poate fi perfect. Nu contează ce şurub este responsabil pentru defecţiunea generală, ansamblul sistemului nu funcţionează corect, acum.

Prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 08.04.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

În spiritualitate, o fiinţă umană este partea care coordonează între Creator şi creatură. Este numită, de asemenea, „Israel”, ceea ce înseamnă direct spre Creator (Yashar-El). Este spus:”Sunteţi numiţi Adam (om) şi nu naţiunile lumii.” La urma urmei, Masach (ecran), oferit pentru întreaga umanitate este adevăratul „eu”, fiinţa creată în mine. Eu iau Aviut (grosime) de la „naţiunile lumii”, Lumina de la Creator şi o să construiesc un Masach în raport cu acestea.

Scopul fiecărui Partzuf superior este, de fapt, a fi un „adaptor”, un „conector”, tranziţia care nu are nimic propriu, doar adaptarea la nevoile altora. Aceasta este munca mea, numirea mea. Toţi cei care au un punct în inimă trebuie să facă asta, aceasta este ceea ce studiem.

Întrebare: Ce putem depăşi prin asta ?

Răspuns: Trebuie să depăşim întreruperile care ne împiedică să ajutăm lumea şi, prin urmare, să oferim mulţumire Creatorului. Conform fabulei, El a vrut, cu adevărat, să dăruiască Tora, ceea ce înseamnă metoda corecţiei, „naţiunilor lumii” şi poporul Israel a primit-o doar ca un punct de tranziţie, ca un adaptor şi ca un conector.

Naţiunile lumii au vasele, Luminile sunt deasupra şi poporul Israel, cei cu puncte în inimă, trebuie să se adapteze între ele. Deci, se pare că suntem Partzuf superior, adaptorul sau, cu alte cuvinte, un Masach şi Lumina Reflectată. Trebuie doar să depunem efort şi nimic mai mult. Dorinţa noastră este scăzută în raport cu dorinţa naţiunilor lumii şi este scris: „Sunteţi puţin printre naţiuni.” Noi suntem puţin nu cantitativ, dar în ceea ce priveşte dorinţa de primire, deoarece Aviut a noastră aparţine nivelului Bina şi am primit toate adăugirile, după ruptură.

Singura noastră desemnare este de a servi Malchut, ceea ce înseamnă dorinţa tuturor naţiunilor lumii şi de a construi cel de-al treilea Templu de la ei. Noi va trebui să umplem toate dorinţele şi pasiunile spirituale care vor fi revelate în ei.

Deci, este scris:”Înţelepciunea naţiunilor lumii – crede, Tora în naţiunile lumii – nu crede”. Vasele lor trebuie să primească Lumina de Hochma şi Tora este metoda corecţiei care există doar în poporul Israel, care este ales pentru a evoca Lumina care Reformează, pentru a ne corecta, pentru a calcula lucruri în ceea ce priveşte Masach şi pentru a aduce naţiunile lumii la Lumina de Hochma.

Noi stabilim conexiunea şi sistemul şi naţiunile lumii furnizează dorinţele.

Întrebare: Această misiune nu pare prea dificilă. Avem doar să transmitem ceva naţiunilor lumii ca mesageri; ce este atât de dificil în munca acestui „adaptor”?

Răspuns: În primul rând, la nivelul strămoşilor, am fost rupţi de vasele de AHP, adică am părăsit Babilonul după ce am corectat vasele noastre care aparţiuneau de GE. Apoi, la nivelul fiilor, am corectat AHP al nostru prin exiluri, mai ales exilul din Egipt şi am primit un vas întreg, dar cele două părţi sunt ale noastre, deoarece aparţineau nivelului de Bina şi nu este de ajuns. Astfel, după ieşirea din Egipt, cucerirea pământului Israel şi construcţia Templului, întregul nostru vas a fost distrus şi a căzut la nivelul tuturor naţiunilor lumii, al patrulea şi ultimul exil.

Acum, trebuie să începem să corectăm lucrurile, dar nu aceeaşi corecţie ca mai înainte. Atunci, nu am trecut prin spargere, iar astăzi trebuie să luăm vasele noastre din „naţiunile lumii”. Este, deja, mult de muncă. În plus, reprezentanţii naţiunilor lumii ni se alătură. În primul rând, trebuie să ne reconstruim într-un singur vas, aşa cum am fost odată, iar apoi vom începe să muncim cu „naţiunile lumii”, deoarece conexiunea există deja din timpul exilului.

Astfel, chiar dacă noi începem corecţia noastră acum, trebuie să treacă pe la ei şi astfel, noi nu doar ne reconstruim, dar şi să includem toată lumea în corecţie şi ne ridicăm la niveluri mult mai înalte. Când Israel se ridică din nou, naţiunile lumii îl urmează imediat şi apoi ele au cui să ceară, dar de această dată, pentru adevăratul AHP şi nu pentru AHP „subdezvoltat” de Bina.

Astfel, rolul „Israel” este de a lua lipsa „naţiunilor lumii” şi, împreună, să se ridice spre Creator şi să pregătească vasul Shechina (Divinitate) pentru aceasta. Este construit din diferite dorinţe ale naţiunilor lumii, indiferent în ce măsură sunt pregătite. Ceea ce contează este ca ele să simtă că umplerea de sus trece prin noi. Atunci, ele sunt în măsură să adere la noi şi să-l primească.

Astfel, noi aducem mulţumire Creatorului. Întrucât El a promis să dăruiască Tora, adevăratele vase de recepţie iar noi nu suntem decât mijlocul de corecţie a acestor vase. Deci, este clar cât de important este de a disemina peste tot în lume. „Tora” este un sistem general, inseparabil, care se relevă peste tot. Se pare că noi suntem conectaţi la o reţea şi nu ne putem desprinde şi scăpa. Această reţea, conexiunea dintre oameni, este „Tora”. Există la toate nivelurile de-a lungul drumului spre conexiunea absolută, când toată lumea va deveni „ca un singur om într-o singură inimă”. Tora este vasul, în general, şi Lumina generală în ea este numită Creator. Astăzi, trebuie să corectăm dorinţa de primire pentru a ne conecta deasupra ei, în dăruire reciprocă la Creator.

Partea a doua a Cursului zilnic de Cabala 11.04.2013, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Israel, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabash, Shlavey HaSulam, Ce este „dacă au înghiţit ierburi amare şi nu au ieşit, în muncă”:

Astfel, o persoană care începe a urma această cale şi care vrea ca acţiunile sale să fie de dragul Cerului, descoperă adevărul că cu cât mai mult efectuează acţiunile cu intenţia de a dărui şi, de asemenea, că aceasta este departe de ea, ceea ce înseamnă că are un merit special în această muncă, că adevărul i-a fost revelat de Sus şi că o persoană este departe de toate actele de dăruire.

Progresul nostru este bazat numai pe diferite revelaţii care sunt neplăcute pentru ego-ul nostru, pe dorinţa noastră de a primi. De fiecare dată se pare că, dacă ne scufundăm în ego-ul nostru, noi nu putem avansa spiritual. Eu mă scufund în ego-ul meu şi Lumina vine de Sus şi pune accent pe nivelul ego-ului la care sunt. Prin urmare, eu simt un mare minus (-) care reflectă adâncimea (H) a dorinţei mele. În măsura în care mă simt rău, trebuie să discern ce anume să fac în acest sentiment neplăcut. Pot să fiu recunoscător pentru rău, pentru că astfel am aflat în ce punct sunt opus spiritualităţii şi dăruirii. Răul este revelat în ego-ul meu, în dorinţa mea de a primi pentru a primi şi, dacă această dorinţă dispare, eu nici măcar nu stiu că m-am scufundat în rău.

Adâncimea sentimentului neplăcut este indicele adevărului pentru mine, este un semn bun. Deci, plecând de la această stare, cer adeziunea, vreau să mă ridic deasupra acestui lucru, deasupra frontierei Egiptului, deasupra ego-ului meu, deasupra Machsom (barieră). Aici, eu încep să construiesc Lumina Reflectată (RL) şi să pun în aplicare prima restricţie pe întreaga parte inferioară (Tzimtzum Aleph – TA).

Astfel, Partzuf este constituit din două părţi: „un cap” şi „un corp”. Deoarece am implementat prima restricţie, am deja un „corp”. Mai târziu, poate voi fi în măsură de a elimina o parte din acesta şi de a-l conecta la „cap” şi va fi deja un real Partzuf deasupra Machsom. Astfel, prin etapele de Ibur (gestaţie), Yenika (alăptare) şi Mochin (minte) transfer toate vasele „sparte” de jos în sus.

Începem deja să simţim că este o muncă practică care poate fi efectuată. Dar, nu trebuie să uităm că aceasta este făcută de Lumina care Reformează (Lumina Înconjurătoare Ohr Makif – OM) şi că o putem invoca numai prin legătura dintre noi.

De fapt, tot ceea ce am învăţat şi citit poate fi pus într-o singură imagine simplă şi realizabilă de zece Sefirot şi putem vedea că lumea întreagă, stările noastre sunt numai în scopul de a furniza un bun model spiritual pentru aceasta, în orice moment dat.

Sperăm că fiecare stare pe care o realizăm va rămâne în fiecare ca o tendinţă clară. Percepţia lumii, atitudinea mea faţă de lume, tot ceea ce vreau să înţeleg şi să simt, trebuie să treacă prin acest model. Apoi, vom fi în măsură să rezolvăm toate problemele care vin de la Creator, de la Lumină, răspunzând corect şi susţinându-L şi permiţându-I Lui să dezvăluie acţiunile corecte.

Întrebare: Cum putem, cu adevărat, să mulţumim Creatorului pentru toate stările neplăcute ?

Răspuns: Este adevărat că minciuna nu ne ajută aici, nu poţi să plângi şi să îmbrăţişezi sincer, băţul care te bate. Dar, dacă simţi că băţul loveşte înclinaţia ta rea, dacă nu doreşti să te identifici cu ea, ci cu înclinaţia bună, atunci vei vedea, deja, diferenţele într-o anumită înclinaţie spre Creator.

Este doar graţie Luminii Înconjurătoare, că noi simţim că suntem răi. Cu cincizeci de ani în urmă, toată lumea mai credea că un viitor strălucit şi prosper va veni. Apoi, tendinţa mondială de declin a apărut şi am început să ne scufundăm în întuneric. O persoană cu un punct în inimă (•) începe, de asemenea, să intre în rău, în întunericul care vine la el prin Lumina care Reformează. Dar, în acelaşi timp, Lumina aprinde punctul din inimă, astfel că răul trimite o persoană în jos, în timp ce punctul se ridică, mai mult, în sus.             

Avem nevoie, deci, de următoarele diviziuni interne:

1. Un punct în inimă
2. Răul din noi

Doar atunci voi descoperi cu ce mă identific.

Întrebare: Cum poţi să te debarasezi de gândurile perturbatoare în ceea ce priveşte o recompensă, un cadou pe care Creatorul mi-l dă pentru munca mea?

Răspuns: Constant, trebuie să faci faţă gândurilor pentru a urca fără nicio cerere şi numai cu identificarea cu punctul din inimă, din nou şi din nou. Acest joc de „ping-pong” continuă, până ce Lumina care Reformează vine prin conexiunea din grup şi ne trimite la nivelul următor. Aici, o Lumină puternică va veni şi ne va dezvălui, din nou, rezultatele spargerii în noi.

Aceasta deoarece noi am fost conectaţi o dată, apoi Creatorul, care a realizat conexiunea dintre noi, a rupt-o. Acum, trebuie să participăm la corecţie, să ne trezim şi să-L chemăm. Atunci, Lumina va veni şi va face toată munca.

Partea a treia a Cursului zilnic de Cabala, 04.04.2013, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Introducere în cartea Zohar”, articolul 33:…toată mulţumirea Creatorului nostru de a dărui creaturilor Sale depind de măsura în care creaturile Îl simt, simt că El este cel care dăruieşte şi că El este cel care le bucură. Căci atunci, El are o mare plăcere în ele, ca un tată care se joacă cu fiul lui iubit, în măsura în care fiul simte şi recunoaşte măreţia şi transcendenţa tatălui său şi tatăl său îi arată toate comorile pregătite pentru el…

„A se juca” înseamnă că simt dorinţa Creatorului, atitudinea Lui, nevoia Luia de a ne crea din dorinţa Lui de a face bine creaturilor Sale. Eu simt dragostea infinită care curge de la nivelul Său. El ne-a creat pentru a ne permite să simţim dragostea Lui şi noi putem profita de această dragoste doar dacă înţelegem bine asta, în măsura în care putem să dăm valoare acestui lucru.

Noi suntem împreună în această dragoste reciprocă precum doi oameni care se iubesc, precum un tată şi fiul lui. Ei se joacă împreună, dar fiul îl înţelege perfect pe tatăl lui şi este lipit de el. Ei sunt încorporaţi reciproc în dorinţele lor, şi fiecare îl poate umple pe celălalt. Ei sunt, la început, opuşi unul altuia, prin natură dar, cu ajutorul corectării, ei sunt uniţi şi au posibilităţi infinite de dezvoltare.

Această contradicţie internă nu este un obstacol, ci mai degrabă le permite să dezvăluie dragostea infinită, deasupra separării.

Întrebare: De ce vorbim atât de mult despre rău şi aşa de puţin despre bine ?

Răspuns: În primul rând, ar trebui să vorbim de bine unul despre celălalt, despre scopul creaţiei, muncă şi grup. În al doilea rând, noi studiem şi examinăm vasele noastre, dorinţele noastre şi nu este mai mult sau puţin, ci o lipsă a dorinţei. Studiul nostru şi ridicarea cererii corecţiei provin din lipsa de împlinire a dorinţei.

Noi învăţăm cum să realizăm dorinţa corectă şi să o ridicăm pentru a primi forţele, Masachim (ecranele) şi Luminile de corectare, ca răspuns. Numai atunci ajungem la realizare şi vom fi, în cele din urmă, recompensaţi cu plăceri ca urmare a adeziunii, unităţii şi echivalenţei de formă cu Creatorul.

Deci, toată munca noastră se face sub presiune, dar, dacă o apreciaţi, dacă apreciaţi această presiune, dacă vă amintiţi că munciţi pentru un motiv şi pentru a servi Creatorul, dacă credinţa voastră este destul de puternică, ceea ce înseamnă forţele Bina, forţele dăruirii – acolo, chiar dacă este vorba de a depăşi toate stările neplăcute, puteţi, încă, să vă bucuraţi. După toate, aveţi o altă forţă, forţa Bina care vă ridică mai sus de Malchut. Cu toate că nu vă simţiţi confortabil în Malchut, Bina vă dă sentimentul de ascensiune.

Este dificil să exprimi această dualitate în cuvinte, dar este munca noastră. Noi facem eforturi şi întrebarea este dacă ne place sau nu. Depinde pentru cine facem aceste eforturi. În orice caz, nu sunt prea multe cuvinte despre emoţie şi plăcere în istoria acestei munci. Munca, în sine, este partea principală a istoriei.

Personal, apreciez cele mai multe stări prin care trec. Uneori, eşti aruncat într-o stare neplăcută şi, uneori, indiferenţă. Orice se poate întâmpla, dar ar trebui să încercaţi să  depăşiţi şi să profitaţi de fiecare stare. După toate, dacă Creatorul vă conduce, dacă sunteţi, constant, în mâinile Lui, chiar când vă taie şi vă aruncă afară, în cele din urmă, nu există un moment lipsit de plăcere.

Înapoi la jocul dintre tată şi fiu: De fapt, noi ne simţim într-o stare în care nu primim nimic. Este în contrast cu percepţia noastră. Nu există nimic în recipientele voastre. Lumina NRNHY nu este umplerea pe care o primiţi de la cineva, dar atitudinea voastră faţă de Creator care este construită deasupra golului din interiorul vostru. Este această atitudine care vă dezvăluie o Lumină care „este în aer”, atitudinea în sine. Este Lumina dăruirii şi a dragostei care vine din voi.

Noi spunem că abundenţa Luminii vine de la Creator şi se dezvăluie în toată lumea, dar, de fapt, asta nu înseamnă că sunteţi, în mod egoist, umplut de plăcere – nu. Aceasta deoarece se întâmplă deasupra primei restricţii, în atributul de „a dărui pentru a dărui”, apoi, în „a primi pentru a dărui”. Este în contrast, complet, cu opiniile noastre actuale şi este imposibil pentru noi să explicăm asta.

Este motivul pentru care nu putem descrie pentru ceilalţi, plăcerea pe care o simţim când ne jucăm cu Creatorul. Acesta este rezultatul auto-anulării şi devotamentului, deasupra Machsom (barieră), în afara voastră, în aspiraţiile voastre spre exterior, mai presus de durerile de dragoste.

Partea a patra a Cursului zilnic de Cabala, 09.04.2013, „Introducere în cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→