Category Archives: Munca interioara

Cea Mai Mare Pedeapsă

Intrebare: Uneori spunem că lumea noastră este iadul. Care este diferența dintre noțiunea de „iad” în interpretarea spirituală și pământească?

Raspuns: În Cabala, sentimentul de ura pentru alții, care arde precum focul,  este numit iad. Acesta este sentimentul de separare de prieteni și de Creator care se manifestă în Malchut (în dorința); în conformitate cu radacina noastra spirituala, se simte precum focul.

Acum, acest sentiment nu se simte precum: „Nu vreau să ma uit la el și nu vreau să vorbesc cu el, nu-mi place de el, astfel, l-am respins.” Asta este, astăzi nu avem această stare atunci când ne displace cineva sau uram. Iadul este un sentiment de ură care apare la nivel spiritual.

Dar un sens mai profund al iadului este o stare de deconectare de la Creator. Aceasta este cea mai mare pedeapsa, dar nu cu privire la nivelul nostru actual.

Din Lecția virtuala 12/23/12

 

Povara Eforturilor Pe Care Nu Le-ați Făcut

Creatorul a stabilit legi imuabile. Dacă noi nu știm cum să le folosim în mod corect, ne simțim rău, iar dacă știm, ne simtim bine.

Principalul punct aici este de a înțelege că legile naturii nu se schimba, la toate nivelele sale. În cazul în care acest lucru pare opus, aceasta se datorează faptului că condițiile sunt în schimbare și aceleași legi sunt revelate într-un mod diferit.

În spațiu, de exemplu, gravitatea dispare „brusc”. S-au schimbat legile? Nu. Dacă vă întoarceți la condițiile inițiale, veți descoperi acelasi lucru.

Întrebare: Dar dacă Creatorul ne-a creat deja și a stabilit legi clare, de ce  trebuie să ne schimbăm? De ce trebuie să lucrăm pentru El?

Raspuns: În condițiile actuale, lucrați în scopul de a obține profit pentru beneficiul propriu, nu pentru El.

Întrebare: Dar studiem încă înțelepciunea Cabalei. Deci, de ce este calea noastră plină de spini? Pare ca nu avem unde sa pasim.

Raspuns: Aceasta este pentru că voi ați devenit mai sensibili. Un copil mic nu știe cum să aibă grijă. O persoană obișnuită nu are prea multe inhibitii. Dar o persoană inteligentă știe deja rezultatele posibile ale diferitelor acțiuni. Deci, se dovedește că ați devenit mai inteligenti și mai sensibili. Despre faptul acesta, se spune: „Cel care adaugă cunoștințe adaugă durere.”

Puteți, desigur, duce o viață simplă, modestă, fără întrebări , lucrand o muncă mecanică, care nu  necesita nici un efort mental. Dar dacă vrei să avansezi, să te dezvolti, veți întâlni, fără îndoială, probleme și presiuni. Nu este nimic nou aici.

Intrebare: Dar eu sunt o persoană obișnuită, eu nu caut probleme. Și dacă există probleme, unde este răsplata?

Raspuns: În cazul în care nu ai fi avut nici o presiune , tu nu ai fi întrebat despre recompensa, nu? Acum ai început să  gândeasti și ai dreptate.

Ei bine, un răspuns simplu,logic, ar trebui să fie faptul că „presiunea” trebuie să fie recompensa in sine. Dacă am face eforturi de-a lungul caii spirituale și în aceeași măsură, am primi lovituri, înseamnă că aceasta este recompensa mea. Este într-adevăr în acest fel, și necesită o examinare echidistantă, o investigare.

În cazul în care, de exemplu, ne-am testa cu tot felul de instrumente medicale : ne-am scana cu raze diferite și am descoperi numeroase probleme. Există un fenomen care este foarte frecvente în rândul studenților care studiază medicina, ei descoperă că suferă de toate bolile pe care le studiază.

Deci, care este recompensa pentru studiu? Ce putem să le spunem?

– Va trece, totul va fi bine.

– Ce vrei sa spui că este bine, e timpul să sar pe masa de operație?!

Acesta este sentimentul pe care ei il experimentează.

Intrebare: Dar totuși, va fi o oarecare ușurare de-a lungul drumului?

Raspuns: Aceasta va fi atunci când veti simțiți dragostea părintească în lovituri. Noi ar trebui să înțeleagem faptul că defectele noastre sunt descoperite, asta-i tot. Cum le putem depăși? Cum putem să nu vedem in ele o problemă, ci mântuire?

În primul rând, este un lucru bun faptul că defectul a fost descoperit in mine; la urma urmei, Creatorul a creat înclinația rea.

Acum simt necesitatea  înțelepciunii Cabalei ca un mijloc de corecție. Eu pot folosi această metodă numai dacă sunt conectat la grup, la studiu, dacă ma introduc in  grup cat de mult pot.

Apoi descopar că toate „surprizele” neplacute  sunt revelate numai în scopul de a accelera munca mea. Ele sunt ca niste apeluri pentru a finaliza eforturile necesare. La urma urmei, eforturile incomplete lasa un sentiment foarte puternic de amărăciune.

Baal HaSulam vorbește despre aceasta în Scrisoarea 19: „pasiune puternică, care este incompleta lasă o mare durere în spatele ei, pe măsura  pasiunii cuiva.” Într-un astfel de caz o persoană trebuie să termine ceea ce a început cat de repede poate. Altfel, el este numit „un prost aflat în dorul lelii isi mănâncă propria carne.” Aici descoperirea este foarte importantă și depinde de unitatea noastră.

Din partea a 4-a Lectia zilnica de Cabala 12/28/12, „Pacea”

 

Cerând corecţia propriului nostru liber arbitru

Scrierile lui Rabash, volumul 2: ”Cum cei Drepţi sunt evidenţi graţie celor păcătoși, în muncă. Pentru o persoană, în scopul de a avansa pe căile Domnului, de a fi recompensată că toate acţiunile vor fi văzute din cer şi de a simţi că este într-o stare de ascensiune astăzi şi ce altceva poate face. Creatorul conduce această lume prin cei păcătoși, ceea ce semnifică: Creatorul le dă gândurile păcătoșilor, ceea ce înseamnă că nu este cazul să lucreze pentru El, ci doar pentru sine.

Şi, prin urmare, persoana primeşte o coborâre şi crede că a primit o coborâre nu pentru că i-a fost dată astfel încât să avanseze în calea Domnului şi a fi recompensată în Sfinţenie. În schimb, ea crede că este gata să regreseze pentru că nu poate lucra independent, ci trebuie să lucreze împreună. Din această cauză ea pierde în ambele sensuri: deoarece nu poate intra din nou, persoana se simte ca şi cum ar fi suspendată între cer şi pământ.

Ea crede că este într-o situaţie mai rea decâ a altor persoane. Apoi, o persoană poate să-i ceară Creatorului din adâncul inimii sale şi se poate ruga, aşa cum se spune: O, Doamne, salvează-mă, sunt nefericit, vindecă-mă Doamne, îmi este frică, şi până când, o Doamne.”

Aceasta înseamnă că, până atunci, voi rămâne într-o stare în care mă simt mai rău decât oricine altcineva și nu am nicio legătură cu spiritualitatea. Nu există, prin urmare, nicio alegere, alta decât faptul că o persoană trebuie să creadă în ceea ce este scris, că  Tu auzi rugăciunea din fiecare gură, ceea ce înseamnă că şi cele mai rele guri din lume, imposibil de a fi mai mici şi mai rele din lume, Domnul le aude mereu. Aceasta este ceea ce înţelepţii noştrii au zis: Cel care va veni să se purifice, este ajutat de Sus.

Zoharul explică aceasta prin: vă este dat un suflet sfânt.

Astfel se dovedeşte că: Creatorul îi dă gândurile păcătoase astfel încât să ceară Creatorului ajutorul, deoarece, în caz contrar, el ar rămâne în starea în care era la începutul muncii sale, pentru tot restul vieţii.

Problema este că scăpăm de aceste momente neplăcute atunci când Creatorul ne aduce în starea păcătoșilor, lăsându-ne să vedem în ce măsură nu suntem adaptați la nivelurile spirituale, la munca spirituală, ne arată că suntem total opuși de munca Domnului și că nu suntem gata să dobândim dăruirea, iubirea celorlalți, iubirea de prieteni. Descoperim că nu avem nicio atracție față de lumea spirituală, ceea ce înseamnă că nu putem ieși din noi către ceilalți, către prieteni sau Creator.

Scăpăm din aceste descoperiri. Creatorul ne deschide ochii câte puțin în fiecare starea, pentru a ne vedea adevărata stare, dar El nu ne poate forța, deoarece astfel ne-ar lăsa fără liberul nostru arbitru. De fiecare dată, El ne aduce la o anumită recunoaștere și așteaptă ca noi să ne adăugăm liberul arbitru, pentru a obține o rugăciune, o cerere și pentru a vrea corecția noi înșine și nu conform unui verdict de Sus.

De aceea, este spus, ”cel care vine să se purifice este ajutat de Sus!” Trebuie să ajungem prin propriile putere și deoarece o dorință de corecția a fost inserată în noi de Sus, iar în răspuns la ea vine de Sus forța care corectează. Nu totul poate veni de Sus; propriul nostru efort este și el necesar, un va care ne aparține nouă.

Dar, în loc de a adăuga efortul nostru, după ce am fost treziţi de Creator, care ne-a adus la începutul recunoaşterii răului, la starea de rău, noi suntem speriaţi de revelaţie şi vom încerca să-l ascundem, să îl îndulcim și să îl acoperim de noi înşine, în timp ce trebuie să dezvoltăm acest sentiment în noi inşine şi să ajungem la o stare de nesuportat. Este de neacceptat nu pentru că este neplăcut; aș fi chiar de acord să  rămân în această stare dacă aş putea atinge dăruirea prin ea.

Aici, avem obiceiul de a scăpa şi de a acoperi starea, şi astfel nu atingem adevărata rugăciune care poate să ne ajute să deschidem ochii. Creatorul ne trezeşte. El ne oferă toate condiţiile necesare, pachetul întreg necesar pentru atingerea obiectivului. Dar noi nu dorim să conectăm toate aceste elemente pentru a-l îndeplini. Pentru a face acest lucru este necesar să fim conectaţi, pentru a-l evoca pe celălalt, pentru a-l sprijini, pentru a-l încuraja, pentru a da fiecăruia încredere dar, pentru moment, aceasta ne lipseşte.

Pregătirea cursului zilnic de Cabala, 28,12,2012.

 

 

Am lucrat şi nu am găsit, nu crede

BaalHaSulam, Introducere la Studiul celor 10 Sefirot, punctul 98: Acum puteţi vedea că întrebarea pe care traducătorii au pus-o în legătură cu Mitzva de iubire, spunând că această Mitzva nu este în mâinile noatre, deoarece dragostea nu vine din forţă şi constrângere, nu este deloc o întrebare. Acest lucru se datorează faptului că este, în totalitate, în mâinile noastre. Oricine poate lucra în Tora până găseşte realizarea deplină a Providenţei Sale, aşa cum este scris: Am lucrat şi am găsit, eu cred.

Când se ajunge la deplina Providenţă, dragostea soseşte în om prin el însuşi, prin mijloace naturale. Şi acela care nu crede că se poate realiza prin eforturile sale, din orice motiv, este neîncredere în cuvintele Înţelepţilor. În schimb, el îşi imaginează că munca nu este suficientă pentru fiecare om, ceea ce este opusul acestui verset: Am lucrat şi nu am găsit, nu cred. Este, de asemenea, împotriva cuvintelor Cei care Mă caută, Mă găsesc, mai precis, cei care *caută*, oricine ar fi ei, mari sau mici. Cu toate acestea, el are nevoie de efort.

Aceasta deoarece efortul este *vasul*. Nu este singura condiţie necesară, ca în lumea noastră, ca să împrumut de la bancă sau să fur, dacă nu am bani pentru a cumpăra ceva. În atingerea spiritualităţii, nu am de ales, banii trebuie să fie ai mei. Aceasta este *acoperirea* mea (Kisufa, din aceeaşi rădăcină ebraică, bani), pe dorinţa de a primi, Masach, ecranul. Trebuie să fie a mea, altfel nu voi fi capabil să simt umplutura.

Noi putem să *mprumutăm* de la Creator, apoi să-I rambursăm prin efortul nostru, aşa cum este spus: *Magazinul este deschis şi mâna scrie*.

Dar nu pot împrumuta ca un ajutor pentru dezvoltarea mea şi nu pentru revelaţie. În scopul de a atinge revelaţia, trebuie să am propriul meu vas.

Prima parte a cursului zilnic de Cabala, 20.12.2012, *Introducere în studiul celor 10 Sefirot*

O sferă roşie va lumina lumea

Întrebare: Cum sunt determinate cantitatea şi calitatea efortului ?

Răspuns: Acum eforturile noastre trebuie să fie investite în încercarea de a vedea că totul este realizat şi revelat în conexiunea dintre noi, în centrul grupului. O persoană trebuie să simtă centrul conexiunii generale ca o realitate efectivă. La urma urmei, este primul nostru nivel spiritual. Ar trebui să încercăm să ne imaginăm aceasta ca pe o sferă roşie sau ca un fel de placă colectivă, ca o legătură unde toate speranţele noastre şi toate aşteptările noastre trebuie să fie îndeplinite.

Ar trebui să devină locul cel mai important şi mai valoros din toată realitatea. Mai târziu, vom descoperi că este locul cel mai important iar restul reprezintă rezultate fără importanţă de ceea ce vom descoperi în centrul conexiunii noastre. Ce se va întâmpla în centru, la un moment dat, va avea un efect ce se va răspândi în toate direcţiile şi va influenţa lumea întreagă.

Prima parte a lecţiei zilnice de Cabala, 19.12.2012, Introducere la studiul celor 10 Sefirot

Întunericul înaintea dezvăluirii

Întrebare: Care este starea obişnuită pe care o persoană o experimentează înainte de o revelaţie ?

Răspuns: Întuneric ,,,Ea simte că are nevoie de un nou combustibil, deoarece ultimul a fost deja epuizat. Ea descopera acest lucru, acum.

Ea vede spiritualitatea în Lumina Reflectată de Partzuf superior, în AHP superior care-i arată aceasta ca şi cum ar fi în mâinile celui de sus. Acum persoana simte că trebuie să crească la acelaşi nivel şi să adopte toate acestea, ea însăşi.

Apoi, trebuie să coboare din mâinile celui de sus să realizeze acelaşi lucru.

Aceasta se întâmplă de fiecare dată, sub fiecare nivel nou: există la început nivelul de jos, Katnut, apoi nivelul de sus, Gadlut

Prima parte a lecţiei zilnice de Cabala, 17.12.2012, Introducere la Talmud a celor 10 Sefirot

Deschideţi poarta şi vor intra…

Întrebare: Ieri, un prieten care a parasit grupul ceva timp în urmă, m-a sunat dintr-o dată şi mi-a spus că vrea să revină. Cum se trezeşte într-o persoană o astfel de deficienţă fierbinte? Cum putem să-i atragem pe cei care ne-au părăsit ?

Răspuns: Poate cineva să evite corecţia sufletului său ? Cel care a fost cu noi la un moment dat şi ne-a părăsit, va reveni. Vedeţi că nu reţin pe nimeni, nici măcar pentru o clipă. Dacă cineva vrea să plece, atunci lăsaţi-l sa plece, îi urez toate cele bune. Eu pot spune asta despre oricine, fără niciun regret, pentru că este destinul lui.

Noi trebuie să avansăm în conformitate cu legile naturii pe care cabaliştii ni le explică. Acestea sunt legile naturii şi nu există nimic artificial. Cabaliştii ne vorbesc despre psihologia umană şi cum să o utilizăm corect în scopul de a avansa, de a ajunge în partea superioară, să ne ridicăm la psihologia noastră interioară, spre o conexiune interioară, pentru a intra în lumea care este la originea particulelor elementare, fotoni, atomi, toată materia.

Trebuie să penetrăm acest domeniu unde forţa care susţine toată realitatea este ascunsă. Toate acestea se întâmplă în conformitate cu legi precise şi nu este nimic întâmplător aici. Avem nevoie să avansăm în acest sens şi urmare a progreselor înregistrate, un câmp de forţe puternice apar în jurul nostru.

Atunci, acesta va influenţa oamenii care au fost cu noi şi care au plecat, de asemenea oamenii la care încă nu a ajuns. Încărcătura lor, scânteia lor, punctul din inimă, potenţialul lor spiritual este încă scăzut, sau au studiat puţin şi au plecat, sau nu au ajuns la noi încă, dar sunt în aşteptare.

Ei sunt aproape de noi, dar câmpul nu este destul de puternic pentru a-i atrage. Câmpul nostru de forţă este încă mic şi ei sunt slabi în încărcătura lor. Dar, când câmpul nostru de forţă se va dezvolta şi va deveni mai puternic, el îi va atrage în interior. Apoi, vom vedea dintr-o data cum uşa se va deschide şi ei vor intra aici.

Acest lucru se va întâmpla, fără îndoială. Totul depinde numai de avansarea noastră şi trebuie să efectuăm corecţia, ca o datorie.

Deci, munca noastră este, în primul rînd, munca interioară spirituală. Trebuie să difuzăm materialele noastre peste tot în lume, în timpul nostru liber, şi pentru această muncă avem fabrica noastră Cabalistă. Aceasta este lucrarea externă, dar 90% din munca noastră trebuie să fie consacrată muncii interioare. Toate forţele noastre şi toată atenţia trebuie să vizeze avansarea noastră interioară.

Noi realizăm difuzarea externă în afara grupului internaţional pentru avansarea noastră, deoarece noi depindem de societatea extinsă.

Prima parte a lecţiei zilnice de Cabala din 17.12.2012, Introducere la Studiul celor zece Sefirot.

Folosind cuvintele vechi pentru a descrie o realitate nouă

Întrebare: Cum este posibil ca după Convenţie să continuăm să simţim că nu avem nicio abilitate individuală, ci numai abilităţile grupului?

Răspuns: Nici înainte nu ai avut abilităţi individuale şi ai fost o parte a grupului, dar acum este clar şi, în funcţie de asta, se cere mai mult de la tine. Cu cât ţi se revelează mai mult, cu atât ţi se cere mai mult să participi mental, emoţional şi activ pentru depăşire.

Este foarte clar că prin eforturi foarte mici, noi am descoperit deja că în interiorul vasului nostru colectiv apare o iluminare. Problema este că noi am obţinut-o prin conexiunea fizică între noi şi nu prin conexiunea spirituală. Deocamdată, aceasta este o mare deficienţă.

În plus, asta se întâmplă mulţumită faptului că sunt încorporat în grup şi folosesc forţa de conectare cu ei. Asta înseamnă că este încă multă muncă care trebuie făcută din partea grupului, pentru a obţine o adevărată conexiune interioară între prieteni. Atunci va veni Lumina, care este egală cu această conexiune.

Deocamdată ea lipseşte în interiorul grupului şi între grupuri. Noi trebuie să ne conectăm mai puternic unii cu alţii. Cred că această Convenţie a arătat tuturor că suntem mai apropiaţi unii de alţii decât am crezut. Toate grupurile s-au simţit apropiate şi oamenii au înţeles că nu avem  nicio alegere în afară de a înainta spre o conexiune şi mai mare sau a pleca.

Vom vedea curând cum se întâmplă asta: Vor fi oameni care vor veni bucuroşi şi vor fi unii care vor pleca blestemând. În acest fel se face clarificarea.

Noi acum trebuie să îndeplinim ceea ce am simţit la Convenţie. Pentru a îndeplini asta, omul are nevoie de un autocontrol constant în ceea ce priveşte atitudinea lui faţă de lumea condusă de Creator. Sunt conştient de faptul că sunt într-o lume condusă de Creator? Percep lumea ca pe un loc în care, prin concentrarea asupra faptului că totul este făcut de Creator, voi găsi în cele din urmă Creatorul în această lume?

Lume (Olam – înseamnă în ebraică şi ascundere) este pe de o parte ascundere şi pe de altă parte revelarea Creatorului. Lumea este ascundere fiindcă nu îl revelez pe Creator. Dar fiindcă vreau să-L revelez, să mă identific cu el şi să primesc tot ce se întâmplă ca bine absolut şi bunăvoinţă şi că nu este nimic altceva în afară de El, atunci, prin asta, accept această ascundere, iar atunci ascunderea lumii devine revelaţie.

Asta este tot ce am de spus despre asta. Nu aşteptaţi nimic peste asta şi să nu credeţi că dacă vom avansa eu o să am alte cuvinte. Dar aceste cuvinte vor fi pentru voi mai clare. Dacă altcineva începe să citească, nu vor însemna nimic pentru el, ca şi oamenii care citesc Tora şi o înţeleg literal. Acestea sunt cuvinte obişnuite, fiindcă în spiritualitate nu sunt cuvinte. În plus, este interzis să se dezvăluie mai mult decăt este permis. Noi trebuie să înţelegem că profesorul este un educator care are de făcut treaba lui.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 11/12/2012 „Întrebări şi răspunsuri legate de Novosibirk”

Aştept un răspuns de la Creator

Întrebare: Ce trebuie să facă un om dacă este într-o stare de prea multă bucurie?

Răspuns: Nu poate fi „prea multă” fiindcă trebuie să fie Ein Sof (infinită) în această stare. Nu poate fi vorba de timp fiindcă totul dispare, şi timpul şi distanţa.

Întrebare: Ce putem face că să nu rămânem doar în această stare, ci să tragem cel mai bun folos din ea? Înţeleg că trebuie să mă întorc spre Creator, dar durează atât de mult ca să primesc un răspuns!

Răspuns: Adevărul este că mulţi au această plângere: „dar nu este niciun răspuns!”.Lumea spirituală este pe de o parte, integrală, analogă, şi, pe de altă parte, este în impulsuri. Asta înseamnă că există un fel de dualism . Este un electron o particulă sau o undă? Este Lumina particulă, sau undă, sau amndouă? Noi nu înţelegem deocamdată asta. Fizicienii spun acest lucru, dar nu-l simt, ci doar le vine din studiile experimentale.

Pe de o parte, simţurile noastre sunt aparent constante, curg într-un curent şi nu în impulsuri. Pe de altă parte, ele pulsează, asta este, în cele zece Sfirot-uri, sau în cele cinci faze. Dacă tu ajungi un milimetru înainte de prima fază, simţi ca şi când nici nu ai fi început să munceşti şi încă nu ai avea niciun contact cu asta.

Dacă trebuie să fie 1000 de volţi, atunci sunt 1000 de volţi. Să presupunem că ai 1000 de euro. Plăteşti şi treci graniţa, ca atunci când te urci în avion. Dar, dacă lipseşte un penny, nu contează ce spui, nu vei fi în stare să treci.

Acestea sunt calităţile Lumii Superioare. Trebuie să ai un anume potenţial de dorinţă la întrebarea ta, aşa încât să fii răsplătit cu un răspuns. Dar, în acelaşi timp, nu ţi se dezvăluie. Eşti în marea de Lumină, dar, dacă vasul tău nu poate conţine Lumina (ceea ce înseamnă că nu-l poţi obţine prin suferinţele tale, nici în calitate nici în cantitate, pe măsura intensităţii întrebării, până când nu obţii un anume volum), atunci nu vei simţi răspunsul, fiindcă întrebarea ta nu s-a copt încă, şi tu o vezi din starea ta necoaptă.

Spui „Sunt deja undeva în Lumină, deci, ce urmează?”. Dacă ai ajuns la ultima trăire completă a stării tale curente, atunci, după asta, tu vei simţi nivelul următor sub forma unei noi dorinţe. Deci, continuă să simţi, dar încearcă să înţelegi mai mult cum şi pentru ce. Lipseşte clarificarea acestei stări.

Din Lecţia 3 de la Convenţia de la Novosibirsk 8/12/2012

De la lumea fanteziei la lumea unei dimensiuni mai înalte

Întrebare: Recent, m-am uitat la un film în care un grup de băieţi au ajuns într-o peşteră în care era o navă spaţială. După ce s-au uitat prin navă, au început deodată să zboare. Pot aceia care participă în grupul de educaţie integrală să înceapă să zboare?

Răspuns: Ce imaginaţie!Această lume este bazată pe legi fizice foarte rigide. Nu este nimic altceva aici! Lumea superioară participă în acest tărâm prin numeroase legi fizice.

Vorbeşte cu fizicienii, ei îţi vor spune că tot ce este în spatele acestui plan material sunt unde. Ei îţi vor demonstra că nu există ceva numit materie şi asta crează confuzie, adică, atunci când pătrunzi mai adânc în particulele fine, ele pur şi simplu dispar şi se transformă în unde şi energie, nimic mai mult decât atât.

Tot ceea ce vedem noi este interacţiunea energiilor în spaţiu. Ce se află dincolo de lumea vizibilă? Cine ştie? Energie, spaţiu, totul dispare complet când trecem dincolo de aceste graniţe. Nu există timp, mişcare, niciun fel de distanţă.
Interacţiunea dintre lucruri este independentă de distanţa dintre ele. Noi deja am vazut asta în graniţele fizicii.

Comentariu: Această imagine pare destul de goală pentru un egoist!

Răspuns: De ce? Este un câmp egoist imens în care noi putem lucra. Nu ne vedem corpurile şi nici nu avem nevoie de ele. Corpurile noastre se dizolvă şi dispar din simţurile noastre.

Ne vedem ca fiind întinşi în tot infinitul şi eternitatea, simţim infinitul, îl controlăm şi ne împlinim noi înşine cu el. În schimb, îl umplem cu noi înşine. În acest fel existăm. Fiecare din noi se raportează la această dimensiune din punctul lui personal de vedere. Aceste stări sunt cuantificabile prin dispozitive fizice obişnuite. Cabala ne oferă instrumente efective pentru asta.

Comentariu: Cu alte cuvinte, există un flux de energie, extaz şi iubire!

Răspuns: Energia este bucuria care curge prin dorinţele noastre cu putere enormă.
De fapt, există două feluri de dorinţe: a mulţumi şi a fi mulţumit. Ele sunt în permanentă schimbare, trecere, curgere, şi această interacţiune complementară este viaţa.
Orice altceva este în afara acestei vieţi.

Comentariu: Oamenii cărora le place să fantezeze vor fi supăraţi.
Răspuns: Cred că oamenii se apropie de adevăr într-un ritm destul de rapid. Egoismul nostru creşte, şi poveştile nu ne vor mai satisface.

Interesul în Yoga, în teoriile New Age, etc. aproape a trecut. Această perioadă a fost necesară doar pentru a ne „decora” existenţa, de a aduce un pic de condiment în viaţa noastră, pentru a o face un pic mai gustoasă. De aceea o mulţime de vânzători călătoresc prin toată lumea vânzând fire roşii, apă sfântă, şi promovează o varietate de antrenamente, dar, toate acestea au însemnătate pentru public, dar nu au desigur nicio valoare.

Din Emisiunea KabTv „Conversaţie cu Dr. Laitman” din 4/11/2012