Întrebare: Înainte de a merge la paraşutism, sa spunem, o persoană are nevoie sa-si pregăteasca mintea pentru a sari, şi există un instructor care-l ajuta cu asta. Sunt tocmai profesorii cei care-i imping de multe ori pe elevii lor in faţa unui pas decisiv. Atat cat am înţeles, constrângerea este interzisa în metoda integrala, iar un profesor, o persoana care deja există în cadrul senzaţiei integrale, nu are dreptul sa faca astfel de lucruri.

Răspuns: Cum pot împinge un student? Trebuie să exercite un efort el însuşi, sa închida ochii şi să sară din avion.

El are nevoie să facă un efort intern, sa se adune în aşa fel încât să recunoască nevoia de unire cu ceilalţi. Şi numai în această unitate, când sare din el însuşi, nu dintr-un avion, în comuniune şi integralitate, dincolo de el însuşi şi în altii, de la recepţie la daruire, atunci când face această inversiune, acest salt, dar în acelaşi timp, se intoarce  pe el însuşi invers, doar atunci poate s-o experimenteze.

Mai mult decât atât, există o forţă în natură care nu ne împinge, ci ne ajută sa facem această schimbare, această fază de tranziţie. Ea funcţionează numai cu condiţia ca noi sa cerem influenţa şi ajutor. Aceasta este aşa-numita MAN (rugăciune), care trebuie să fie formata într-o persoană, adica, o nevoie urgentă a cuiva de a se schimba de la primire, de la a fi egoista ca o celula canceroasa, la daruire, la a fi plina de compasiune, degajand umpland pe oricine altcineva .

Această forţă este capabila sa ne schimbe şi ea există în natură. Dar nu există în fiecare dintre noi separat; ea apare numai atunci când ne adunăm împreună şi în cercul nostru cream comuniunea între noi, efortul nostru comun îndreptat spre schimbare. Şi apoi fiecare dintre noi şi noi toţi împreună ne supunem acestei schimbări: Am devenit un întreg comun. Şi apoi, după ce ne indepartam de ea, devenim egoisti inca o dată.

Deci, această forţă ne cladeste într-un singur intreg, schimbandu-ne nu pe fiecare dintre noi separat, ci tocmai acest întreg grup de oameni care se susţin reciproc şi eleveaza acest scop, creând o astfel de cerere comună care atrage cu adevărat catre ei forta naturii care ii schimbă. Dar, pentru ca aceasta să ne influenţeze, trebuie să avem acumulat un anumit potenţial pentru ea. Şi apoi, forţa ne susţine. Aceasta este a doua, forţa de daruire a naturii.

Două forţe există în natură: primirea şi dăruirea. Noi nu am folosit niciodata forţa daruirii. Dorind să ne împlinim pe noi insine, am folosit întotdeauna numai forţa egoista şi am avut de-a face numai cu ea. Iar acum, ne vom pierde treptat dorinţa de a lucra cu ea şi, în acest mod, vom ajunge la revelaţia forţei următoare.

În metoda noastră, acest lucru este cunoscut sub numele de cele două linii, unde linia stânga este cea a primirii, iar dreapta, cea a daruirii. Cu ajutorul acestor două linii, vom începe să lucram la legătura reciprocă şi să ne ridicam într-o nouă dimensiune, de-a lungul treptelor scării realizarii, senzaţiei şi împlinirii.

Dintr-o „discutie despre educaţia integrală” 25.05.12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: La workshop-ul de ieri m-am simtit inspirat de sperantele tuturor prietenilor care au venit la congresul care va avea loc in cateva zile in partea de nord a Israelului. In urmatoarele cateva zile, vom incerca sa pastram motto-ul „insistati in mod repetat!” Astazi, insa, simt ca ma aflu intr-o stare complet opusa, si nu mai cer ca ieri. Ma simt ca si cum mi-ar fi fost tras presul de sub picioare.

Raspuns: Cred ca asemenea schimbari ar trebui sa aiba loc de la un moment la altul nu de la o zi la alta. Acum cateva clipe am simtit adeziunea cu scopul si mi-am dorit asta cu multa intensitate si energie pentru ca un moment mai tarziu sa ma simt in stare total opusa, ca si cum nu s-ar fi intamplat niciodata.

Ce se intampla? Ce inseamna asta? De ce se schimba dorintele noastre? Nu este nici o problema; asta este creatia. Suntem asemeni unui ecran TV unde ni se arata ce vedem si nu vedem ce nu ni se arata. Nu eu sunt cel care proiecteaza filmul, si oricare ar fi proiectul acesta nu depinde de mine.

Intrebarea este cum pot deveni cel care proiecteaza filmul daca vreau sa vad si nu cel caruia i se arata? Nu vreau ca in viata obisnuita sa fiu cel pe care il vad in film. Vreau alt film!

Intrebare: Insa pot proiecta eu acest film, cum ma pot pregati in mod corect de acum incolo?

Raspuns: Problema este ca imi pot schimba sentimentele fata de filmul care mi se arata doar daca ajung la forma sa reala. Mi se trimit in mod constant noi Reshimot-uri (reminiscente), semnale, noi imagini, care vin in mod constant la mine din Ein Sof (Inifinitatea). Este o cale foarte lunga si intre timp eu reactionez ca un animal tanjind dupa sentimente bune si scapand de cele rele.

Daca nu vreau sa avansez ca un animal, ca in imaginile si sentimentele care vin spre mine in care ma aflu in acest spatiu tri-dimensional care determina viata mea, daca vreau sa avansez repede si usor, trebuie sa ma identific cu Cel care imi proiecteaza filmul. Trebuie sa ma conectez cu El, cu planul Sau, sa fiu alaturi de procesul care se desfasoara, sa fiu de acord cu ce imi trimite El si sa inteleg ca ceea ce imi trimite si ce vad sunt doua lucruri opuse.

Exista de exemplu o imagine pe care o puteti vedea alb pe negru sau negru pe alb, negativ si pozitiv. Si aici trebuie sa imi schimb perceptia, insa pentru noi nu este doar alb si negru, ci forme care sunt opuse in multe si diferite proprietati ale perceptiei. Trebuie sa vreau sa percep imaginea in modul in care Cel care o trimite o vede. Imaginea vine de la ecranul tridimensional in care ma aflu, si pe care il pot simti asa cum El mi-l descrie, de modul in care El mi-l trimite. El imi trimite o imagine care este plina de bunatate si incantare, pentru ca El este bun si binevoitor, in timp ce eu vad totul absolut opus in perceptia mea, in dorintele mele si in gandurile mele.

Pentru a vedea forma reala, trebuie sa imi schimb perceptia, atributele si dorintele mele in sens opus. Acest lucru este posibil. Am o alta conexiune cu El in afara de aceasta imagine si prin imagine ma pot conecta cu El.

Daca iau aceasta imagine, ca intreg, tot ce se afla in fata mea si vreau sa ma conectez cu aceasta si sa ii atribui acest lucru Unicului, celui care proiecteaza acest film, ma conectez cu El si ii pot cere sa imi schimbe atributele.

Astfel, cu ajutorul lumii, aranjand-o in corecta concordanta cu aceasta metoda, ma conectez cu Creatorul si El face aceasta schimbare in mine. Apoi vad ca aceasta imagine se schimba si inteleg ce am de facut. Principalul lucru este sa accept pentru prima data aceasta schimbare. De acum stiti deja cum sa procedati, aveti o cale; aveti abordarea potrivita. Sa speram ca vom fi capabili sa implinim aceasta prima actiune.

Din partea a 2 a Lectiei Zilnice de Cabala 01/07/2012, Zohar

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Dorinţa de a primi nu poate fi pintenată fără „frâul şi hăţurile” călăreţului său. Aceasta trebuie să fie sub controlul cuiva, ca un măgar, căruia îi este dat un sac de cereale, legat la ochi si dirijat într-o singură direcţie. Numai atunci poate dorinta de a primi să lucreze.

Progresul nostru şi corectarea noastră se întâmplă numai prin Lumină. Lumina ne conduce uneori prin presiune şi, uneori, permiţându-ne să simţim o oarecare libertate. Dar noi trebuie să simţim şi să înţelegem unde mai exact această libertate ne este dată. Este posibil ca unde credem că suntem liberi să nu fim liberi deloc. Dacă înţelegem unde putem reacţiona şi în ce mod mai exact, atunci ne îndeplinim participarea în dezvoltarea noastră independentă.

Dar, înainte de a putea face acest lucru, trebuie să descoperim modul în care lumina creează şi reînvie mereu dorinţa noastră de a primi, prin conducerea ei directă şi menţinerea ei intr-o lesă scurtă. Toate acţiunile sale sunt menite astfel încât dorinţa să fie impresionată de acţiunile Luminii asupra ei, şi, în loc ca doar să se simtă bine sau de rău, ea să înceapă să afle: „De ce mă simt bine şi de ce mă simt rău, de ce un sentiment se schimbă în alt sentiment, ce mi se cere şi cum pot evita sentimentul rău şi să atrag sentimentul bun?

„Acest lucru înseamnă că trebuie să ştiu ce e bine sau rău pentru mine şi care este planul Celui care schimbă sentimentele mele de la o extremă la alta. Cum îl pot găsi şi percepe, cum pot descoperi planul Său şi înţelege intenţia Sa? Pe ansamblu, toate aceste întrebări egoiste provin din faptul că mă simt prost în această viaţă, deoarece în caz contrar, dorinta de a primi nu ar fi evocată. Sentimentul rău este un sentiment de lipsă, care necesită o umplere.

La început, doar nu mă simt la fel de bine cum am făcut-o înainte. Apoi, devine din ce în ce mai puţin plăcut, până ce, în cele din urmă, nivelul de plăcere se reduce la zero. Apoi, devine din ce în ce mai rău, până când devine de nesuportat. Acest lucru înseamnă că stările în care sunt pot fi foarte diferite, de la foarte rele la foarte bune.

Astfel Lumina se joaca cu dorinţa mea de a primi şi aduce schimbări tot timpul, în aşa fel încât dorinţa va afla despre sine şi despre diversele umpluturi. După ce a perceput destul de multe discernăminte interne, o persoană poate stabiliza atitudinea sa faţă de Cel care le aduce şi vrea să-L descopere. Acest lucru se datorează faptului că El este sursa întregului bine şi rău din viaţa dorinţei de a primi. În acest mod avansăm.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala, 18/06/12, Shamati # 8

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Cand primesc de dragul daruirii, abundenta se indreapta spre mine. Pot sa ma bucur de ea?

Raspuns: Tu nu te bucuri de abundenta care trece prin tine. Este un tip total diferit de abundenta, nu ca in implinirea egoista. Tu, ca oaspete, vrei sa incerci un tort delicios pentru a face o favoare gazdei care l-a pregatit. Ar fi de asteptat ca acel tort sa aibe acelasi gust, dar nu este asa.

Intrebare: Insa, atunci cand iubesc mult pe cineva, si uit de mine, acest sentiment apare oricum in mine. Iubirea este directionata catre celalalt, insa eu sunt cel care il simte.

Raspuns: Da, sentimentul apare in tine; insa, el consta din mai multi parametri. In fond, tu primesti placerea dorintei de a darui celui drag.

Imagineaza-ti asta. Exista o dorinta de primire a Creatorului si dorinta de a primi a creatiei, adica tu. Tu trebuie sa simti ca El primeste dorinta, sa simti cum El vrea sa iti daruiasca, sa asimilezi aceasta dorinta in tine si sa Il bucuri pe El.

In principal, experimentati o placere in „cap”, adica in dorinta pe care ati primit-o de la El. Rezulta deci ca aici, in interiorul dorintei Sale, va faceti un calcul, „Cum il pot implini pe el?- cel putin in masura in care veti implica dorinta voastra de a primi. „Cu alte cuvinte, in dorinta voastra voi simtiti gradul in care il impliniti pe El, si acesta este deja vesmantul Luminii Hassadim.

Ca rezultat, noi vorbim despre o placere de alt tip.

Intrebare: Deci cum poate avea loc separarea daca totul este in interiorul meu?

Raspuns: Intentia face vizibila diferenta dintre unul si altul. Cand impulsul catre Creator va stapaneste „capul”, si placerile sunt diferite.

Intrebare: Putem compara asta cu iubirea fata de propriul nostru copil? Ii pot da lui o prajitura fara ca eu sa o gust inainte?

Raspuns: Nu, placerea trece prin voi, insa acum totul este definit de dorinta lui, nu a ta.

Intrebare: Cum gestionez aceasta diferentiere in interior intre mine si el?

Raspuns: In prima faza, ne ridicam desupra propriei noastre dorinte si doar in stadiul urmator suntem capabili sa percepem ceva strain, sa il facem al nostru.

Pentru a face placere Gazdei, eu trebuie sa simt placerea Sa, sa simt cat de mult il bucura pe el daruirea catre mine si ce placere trebuie sa simt de la El. Eu trebuie sa simt ca aceasta placere a ajuns de la El si este un cadou din iubire si nu din ratiune.

Prin intermediul acestei iubiri, El ma obliga sa simt rusinea, care ma ajuta acum sa fac fata situatiei si sa o inteleg pentru a construi o relatie diferita. Eu iau placerile Lui, le primesc de la El, insa nu fac un calcul referitor la „prajitura”, ci in mod specific pentru aceasta daruire. „Prajitura” este cel mai jos nivel, Nefesh de-Nefesh si placerea, pe care o dau Lui, este intregul NRNHY.

Aici trebuie sa fie atent cineva sa nu considere despre sine: „Pentru ca ofer placere Creatorului, Insusi priviti doar cum se bucura El de mine!” Este aici, unde este situat principala estimare, si nu in insasi „prajitura”, care v-a fost data pur si simplu ca mijloc, ingaduindu-va sa construiti conexiunea cu toate lumile. Calculul din capul Partzuf-ului este directionat catre relatia cu Creatorul.

Si de aceea voi trebuie sa stiti cine este Creatorul, cum actioneaza El, si cum sa ii faceti Lui pe plac, deoarece vasele Sale, dorintele sunt infinite. Deci cum sa va protejati in asemenea situatie? In comparatie cu ea, placerile directe nu sunt mai mult decat o scanteie, care a creat dorinta, in timp ce orice altceva este conditionat de maretia Daruitorului.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 27/06/2012, “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum ajunge sa ia fiinta sistemul lumilor pure ABYA?

Raspuns: Dupa ce lumea Infinitatii s-a spulberat, a fost facuta corectia, si ca urmare din aceasta spargere au aparut lumile ABYA . Acest sistem a fost corectat de Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif), cu alte cuvinte de Lumina care Reformeaza.

Apoi au fost corectate cele patru niveluri: de la nivelul zero pana la cel de-al treilea, insa nu faza patru, „inima de piatra”. Este imposibil sa o corectezi, si ea va deveni ratiunea ruperii. Deci ce se poate face? 

Pentru a revela in intregime aceasta faza, am adaugat un sistem special numit Adam. Acesta este al patrulea nivel al fazei a patra, care se va revela si corecta pe sine. Pe masura ce cream acest sistem, el se alatura lumilor pure ABYA. In acel moment Adam incepe sa primeasca Lumina prin ele. Spargerea sa divide lumile in pure si impure.

Nu exista lumi propriu-zise. Cele doua sistme exista doar in perceptia lui Adam care exista intre ele. Cu alte cuvinte, sistemele lumilor sunt formate intre voi si Creator atunci cand doriti sa ajungeti la El. Ele reflecta defectele voastre, obstacolele voastre de pe cale. Puritatea si impuritatea sunt legate de voi si nu exista in si prin ele.

 [81528]
Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala  27/06/2012, “Introducere la Cartea Zohar”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem cere ajutor pentru a depasi ascunderea daca in acest timp, ca si cum am fi morti, nu simtim nici o dorinta?

Raspuns: Ascunderea ne este data pentru a striga dupa ajutor. In ascundere, „cel drept va urma calea Creatorului, iar pacatosii se vor napusti asupra lor.” In afara de a parcurge ascunderea, persoana poate experimenta probleme de natura mult mai rea.

Ascunderea indica lipsa de putere si dispozitia neplacuta; este o stare in care persoana nu stie cui sa se adreseze pentru ajutor si nu poseda gandurile corecte sau dorintele. Este ca si cum persoana rataceste in total intuneric si deodata se loveste de un zid. 

Noi trebuie sa intelegem ca acesta este locul actual pentru munca pe care trebuie sa o facem. Daca persoana isi aminteste ca se afla in ascundere, inseamna ca se poate eventua, ridica deasupra acesteia. Acesta este modul in care un punct de sfaramare interioara se reveleaza pe sine. Este vorba despre bariera psihologica pe care trebuie sa o depasim, altfel ne simtim ca si cum nu avem energie sa gestionam procesul.

De fapt, puteti face asta. Daca va stapaniti si depasiti bariera psihologica din interior, si reusiti sa deschideti o carte, vetei vedea ca, Creatorul a pregatit aceasta stare special pentru voi, deoarece din acest punct veti ajunge la o noua intelegere si veti face urmatorul pas pentru a inainta. Intreaga avansare consta din asemenea puncte.

Din partea a 1 Lectiei Zilnice de Cabala 05/06/2012, Shamati #25

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Shamati, Articolul 208, „Munca”: Toate eforturile pe care le face o persoana sunt doar pregatirea pentru atingerea devotamentului. Deci, persoana creste in functie de devotament, deoarece nici un grad nu poate fi atins fara acesta si acesta este singurul instrument care califica pe cineva sa fie recompensat cu toate gradele.

Pentru a urca o noua treapta pe scara, persoana trebuie sa faca efort. Persoana atinge un nou nivel doar dupa ce face efort, insa cum are loc acest lucru?

In prezent, persoana are un anumit numar de calitati, insa pasul urmator implica un nivel mai inalt al calitatilor. Cum le putem dobandi? Ar trebui sa ne rugam ca Lumina care Reformeaza sa ne influenteze, sa ne corecteze, si astfel sa ne ridicam.

Toate eforturile noastre au ca scop trezirea Luminii. Cum facem asta? Noi obtinem Lumina doar prin incercarea noastra de a simula pasul urmator, altfel suntem total incapabili sa facem acest lucru pentru ca ne este ascuns. Cum putem deveni oarecum similari? Pentru ca acest lucru sa aiba loc, noi trebuie sa urmam anumite instructiuni definite de Cabalisti.

Pasul nostru urmator este de fapt un efort mai mare de a darui pentru ca este opus fazei curente. Inseamna ca trebuie sa investim in determinarea in unitatea cu prietenii, sa ne anulam pe noi in relatie cu grupul, si sa simtim cu toata fiinta noastra ca nu exista nimeni in afara de El in toate problemele noastre, provocarile, impedimentele si obstacolele. Totul imi este trimis de Creator, inclusiv interferenta care ascunde unitatea Sa si isi ascunde puterea nelimitata asupra universului. Noi trebuie sa conectam tot ce se intampla cu El; eforturile noastre ar trebui sa fie directionate pentru a vedea grupul ca pe un mecanism prin care El se reveleaza pe Sine noua.

Determinarea noastra trebuie sa ajunga la un punct in care trebuie sa simtim ca eforturile noastre nu pot creste mai mult; acela este momentul in care noi ne predam unei stari mai inalte pentru ca aceasta sa ne guverneze. Noi inca nu avem senzatia corecta, sau inca nu intelegem urmatorul pas spiritual; tot ceea ce facem este pur si simplu sa ne incredintam acestui pas urmator directionandu-ne toate eforturile doar pentru atingerea sa.

Datorita acestui nivel de auto-sacrificiu si completului devotament, persoana primeste un suflet de la nivelul superior. Eforturile noastre trebuie sa fie directionate la realizarea faptului ca nu exista nimeni in afara de El si a unitatii prin daruire si unitatea din grup. Sa Lasam superiorul sa ne guverneze simturile si intelectul fara a ne simti depreciati.

Aceasta stare vine treptat, pas cu pas, pana la gradul in care noi obtinem Lumina care Reformeaza ajungand la o similaritate mai mare cu nivelul superior. In mod similar fatul se intoarce catre mama pentru a-l hrani. Pas cu pas, ea sporeste dorintele lui (in aceasta lume ia forma adaosului de carne), insa „treaba” lui este sa refaca noile dorinte increzandu-se in totalitate in mama.

In mod repetat, el se uneste cu superiorul si admite ca nu exista nimeni in afara de El, de Acela care este bun si face bine in ciuda tuturor problemelor, dificultatilor si obstacolelor pe care noua „carne” (dorintele) le starneste in el.

Fatul „ataseaza” toate partile sale dar si lumea din jurul sau cand se afla in pantecele mamei sale cu forta superioara si ajunge eventual la nivelul devotamentului si auto-anihilarii, numit „noua luni de conceptie” dupa care se naste in aceasta lume. Procesul nasterii  este teribil; este acompaniat de imense dureri ale nasterii („contractiile nasterii”- tzirim) in conditii constrangatoare (Tzar) care cauzeaza numeroase afectiuni (tzarot). Prin presiuni enorme care izvorasc atat din forta superioara cat si din fat in sine, acesta se naste in lumea Luminii. In procesul nasterii, copilul trebuie sa „plece capul”. Apoi cand procesul nasterii ia sfarsit, el isi ridica din nou capul.

Toate acestea sunt rezultatele eforturilor noastre. Noi trebuie sa realizam ca nu vom ajunge niciodata singuri la urmatorul pas, sarcina noastra este de a provoca Lumina care Reformeaza astfel incat aceasta sa produca schimbari esentiale in noi, si astfel sa ne pregateasca pentru urmatorul pas.

Deci, munca noastra este de a face efectiv actiuni care obtin Lumina care Reformeaza. Acum noi vorbim despre unitate. Investind eforturi in conexiunea dintre noi, noi ii ridicam importanta cu ajutorul Luminii. In acelasi timp, Lumina ne demonstreaza ca nu suntem inca, capabili sa ne unim. Forta care ne inspira sa legam conflictele de situatiile neplacute care ne impiedica sa ajungem la unitate, sa recunoastem ca nu exista nimeni in afara de El. Noi continuam sa ne gandim:”daca nu eu, atunci cine?”

In acest fel ne apropiem de punctul critic, care ne ingaduie sa „ne nastem din nou” la fiecare nivel.

Din Lectia Zilnica de Cabala 10/05/2012 din America, Shamati #208

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Un comentariu →

Intrebari: Daca cineva se uita la ce se intampla in lume este foarte greu sa traga concluzii referitoare la radacinile anti-Semitismului, la rolul poporului Israel si a scopului sau pe care nu il indeplineste. Ar trebui astfel sa ne acuzam pe noi sau pe cei care deja studiaza Intelepciunea Cabalei?

Raspuns: Acuzatiile sunt directionate catre noi. Noi suntem obligati sa aducem natiunea Israel si toate natiunile lumii la integererea a ceea ce se intampla. Ne confruntam cu manifestarea naturii care intentioneaza sa inceapa corectia intregii lumi. Vedem astazi ca lumea are nevoie de corectie. De aceea trebuie sa le explicam oamenilor cum sunt conectate problemele de astazi cu ura fata de Evrei. Toate acestea pot fi deja revelate si corectate.

Astazi natiunile nu fac inca diferenta, dar in final toate acuzatiile se vor intoarce doar spre noi, la asociatia globala Bnei Baruch. In fond noi suntem sursa conexiunii, punctul de conexiune dintre Creator si creaturi. Noi suntem „blocajul”, prin care Lumina nu patrunde in aceasta lume. De aceea noi vom fi cei vinovati in ochii oamenilor. Fiecare simte asta subconstient. In mintea lor noi vom deveni ultimii „pacatosi”, „Faraonul” care ii inrobeste.

Aceasta este proprietatea piramidei rasturnate.

Din partea a 4 a Lectiei Zilnice de Cabala 05/06/2012, “ Arvut (Garantia Reciproca)”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Putem avansa in fericire?

Raspuns: Daca persoana este adancita in propriul ego, in dorinta sa de a primi, atunci cu siguranta nu poate fi fericita pentru ca acest lucru ii va aduce doar durere. Dar daca se inalta deasupra ego-ului sau astfel incat sa nu se ingrijoreze despre ce se intampla in interiorul sau, ci sa traiasca la un nivel mai inalt si sa se identifice cu atributul daruirii, cu lumea, cu tot ce il inconjoara, poate fi in mod constant fericita.

In asa masura incat nu va simti deloc ce se intampla cu propriul sau corp. Corpul poate muri, insa persoana nu va simti ca apartine acestui corp.

Acum ne identificam in totalitate cu corpul nostru. Insa daca daca ne putem dezvolta astfel incat sa ne indepartam treptat de el, vom simti in final ca nu mai suntem legati de el. Este ca si cum as plana deasupra acestui corp si, este asa, pentru ca ma identific cu atributul daruirii si traiesc in el, si aceasta este cheia de avansare in fericire.

Pot ajunge acolo daca sunt integrat in mediu si impreuna cu ceilalti formez o forta generala a grupului care nu este egoista, care este insa formata din toate scanteile spirituale care sunt conectate deasupra ego-ului nostru. Ego-ul nostru isi pierde valoarea iar noi ridicam aceste scantei si le vedem ca prioritate imediata. Ca urmare incepem sa traim in aceste scantei care sunt conectate si creaza un grup armonios de forte.

In afara de asta, prin dezvoltarea fortei de daruire reciproca, care inseamna ca putem cere aceasta forta a daruirii de la campul de forta superior, de la Creator, ne vom simti in mod constant fericiti. Totul depinde de modul in care o persoana doreste sa se alature grupului, si de modul in care grupul doreste acelasi lucru fata de Creator, cu privire la campul daruirii si iubirii.

Acesta este singurul factor care determina totul. Eu trebuie sa ma detasez de „sinele” meu si sa ma ridic la nivelul de „noi”; astfel totul va fi acceptat cu bucurie! Nu este simplu, si exista urcari si coborari, insa asa avansam. De fiecare data primim un ego aditional, o dorinta aditionala de a ne bucura, astfel incat vom putea creste mai puternici si conectati mai mult la campul daruirii. Aceasta este singura modalitate de a avansa.

Daca o persoana identifica scopul, accepta bucuroasa tot ce se intampla pe cale pentru ca intelege ce inseamna sa vrei sa atingi un scop.

Daca insa o persoana se gandeste doar la propriul stomac- este absorbita de acesta, incapabila sa se ridice deasupra sa, va umbla cu o fata acra, va suferi in viata, si se va plange tot timpul de mediu, de grup, de prieteni, de Creator si de profesor- totul depinde de modul in care o persoana se urmareste pe sine.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 21/06/2012, Shamati #30

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Totul este determinat de intenţia internă şi nu este nevoie pentru aceasta de cuvinte. Dacă ştim că trebuie să fim constant conectaţi, depăşind toate întreruperile, atât pe cele colective, din interiorul grupului, cât şi pe cele private, pe care le întâmpinăm cu toţii, atunci vom avea intenţia corectă.

Ne întoarcem constant la intenţie în timpul lecţiei,  în timp ce ascultăm înregistrările de-a lungul zilei şi atunci când citim blogul. Astfel, îmi reamintesc constant să mă regăsesc şi să ma aduc la intenţia corectă. În plus, mă preocup ca toţi prietenii să fie conectaţi, deoarece, dacă avem o dorinţă colectivă puternică, îl vom descoperi pe Creator.

Dacă acest vas colectiv general nu există, nu vom atinge revelaţia.

Această condiţie nu este un capriciu al Creatorului sau al câmpului superior, conform căreia s-ar putea crede că ţi se cere să plăteşti aici pentru a primi ceva într-un alt loc, cam ca la magazin. Aşa ceva nu există în spiritualitate.

Trebuie să simţi o nevoie, necesitatea acestui atribut al dăruirii şi doar atunci vei putea să îl descoperi. Chiar şi acum, el te înconjoară din toate părţile. Te găseşti în câmpul superior, dar nu îl poţi revela pentru că nu simţi nevoia de a-l revela. Atunci, de ce te plângi?

Nici măcar nu ştii ca sunt acestea, atributul de dăruire şi câmpul superior, după care tânjeşti. Plângi după ceva total diferit, din cauză că nu primeşti împlinire în dorinţa ta de a primi, în ego-ul tău. Dacă simţi nevoia adevărată de dăruire, atunci o vei revela, imediat, în interiorul acestui câmp.

De fapt, te găseşti în acest câmp, dar încărcătura ta, dorinţa de a-l percepe, este slabă pentru moment. S-ar putea ca această încărcătură să fie direcţionată în sens opus şi nu pentru a primi atributul dăruirii, ci doar pentru a te bucura de el.

Poţi verifica dacă eşti orientat în aceeaşi direcţie cu acest câmp folosind atributul de dăruire atunci când încerci să te conectezi cu ceilalţi. Atunci poţi vdea dacă vrei, cu adevărat, conexiunea sau nu, dacă ai nevoie de dăruire şi dragoste sau nu.

Nu vom căpăta atributele interne necesare pentru contactul cu câmpul superior, cu Creatorul, pentru a-I putea cere puterea de a ne corecta, până când nu vom începe să ne conectăm în grup, mai presus de ego-ul nostru, încercând să ne unim. Prin urmare, lucrul în grup este o condiţie preliminară esenţială. De aceea, se spune ”de la dragostea pentru fiinţa creată la dragostea pentru Creator”.

Din acest motiv a avut loc spargerea dorinţelor, astfel încât, lucrând împreună cu ceilalţi, să fim capabili să realizăm necesitatea şi nevoia de dăruire. Pentru a învăţa să dăruim, principalul lucru de care avem nevoie, este dorinţa de a învăţa să dăruim.
Din prima parte a lectiei zilnice de Cabala 6/21/12, Shamati #30

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→