Scrierile lui Rabash, Articolul 545, „Munca si descoperire”: Este scris, „El a lucrat si a gasit, crede-o”. Dar cum sunt eforturile conectate la descoperire? De fapt, descoperirea vine pe neasteptate.

Lumea Superioara mi se dezvaluie ca o „descoperire”: Vreau sa primesc un lucru si dintr-o data gasesc altceva.

Inca putin. Tocmai am petrecut cativa ani muncind ca nebunul si asteptand sa primesc o anumita recompensa. De ce atunci recompensa mea trebuie sa se transforme intr-o „descoperire”?

De fapt  am cautat scopul bazat pe mintea si senzatiile mele. Totusi, in timp, pe masura ce avansez, ma schimb prin prin intermediul Luminii care Reformeaza. Imi da o minte si o senzatie noua care se potrivesc „descoperirii” mele, ceva ce nu am asteptat inainte.

In acest fel am ajuns sa primesc ceva diferit de ceea ce am vrut inainte. In loc de recompensa asteptata, am gasit altceva, care se potriveste noului meu nivel.

In lumea noastra cerem recompensa care am stabilit-o la inceput in timp ce, pe calea spirituala, pe masura ce avansam, valorile noastre egoiste devin fara rost, senzatiile noastre se schimba si la nivelul nou o descoperire cu totul diferita ne asteapta.

Din lectiile lui Rabash’s articolul din  12/10/10

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: O persoana poate simti doar un lucru la un moment dat. Cum atunci putem trai dezamagirea si bucuria simultan?

Raspuns: Doua contrarii se afla in noi: Dorinta nostra egoista si scanteia altruista, punctul din inima.

Daca incepem sa alimentam scanteia corect, atunci ne atrage spre daruire, Creatorul, in timp ce dorinta ne atrage in directia lumii animate, doar prin dorinta de a fi indeplinita. Daca le pun una impotriva celeilalte, daca sunt gata ca dorintele mele sa sufere de dragul cresterii punctului meu din inima, atunci munca mea se desfasoara deja in doua directii diferite.

Cu cat dorinta mea pentru placere e mai restrictionata, cu atat urca mai mult punctul din inima catre daruire. E opozitia intre ele pe care eu construiesc Kliul meu.

Trebuie sa imi ofer toata energia pentru punctul din inima pentru a-l planta in grup si a-l creste acolo. Cat despre dorinta materiala, fie ce-o fi. Nu acord prea mare atentie acestui lucru, dedicandu-ma mai degraba necesitatilor vitale.

Prin urmare trebuie sa ne “impartim” in doua asa incat in final ecranul Masach sa iasa din aceste doua parti. Atunci vom continua sa facem actiunile spirituale reale.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 12/8/10. Zohar.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Exista o legatura intre Lumea Atzilut dupa ruperea de Lumea Nikudim si de Lumea  Adam Kadmon?

Raspuns: Noi nu avem nici o legatura cu Lumea Adam Kadmon, deoarece apartine Primei Restrictii.  N-o  putem simti si nu suntem in masura sa inteleagem principiul prin care exista si functioneaza. Acesta este un motiv, senzatii, si un calcul pe care nu le putem atinge. Vom atinge acest obiectiv doar dupa corectia noastra deplina.

Sa presupunem ca pisica ta se uita la tine. Ea nu intelege ceea ce gandesti. Cu usurinta simte starea ta de spirit si dispozitia ta, deoarece un animal care depinde de tine are un fel de notiune despre tine in calitate de stapan al sau. Cu toate acestea, ea nu poate intelege gandurile, calculele si dorintele tale.

In acelasi fel, nu putem intelege Lumea Adam Kadmon.  Cei cinci Partzufim ai Adam Kadmon sunt mai presus de realizarea noastra. De asemenea, GAR (primele trei Partzufim) sau Lumea Atzilut sunt de neatins si nu le atingem.

Numai pornind de la corectia completa (Gmar Tikkun) si in continuare, atunci cand toate Kelim sau dorintele se unesc, va fi posibila atingerea acestuia. In primul rand vom corecta AHP de Aliyah (AHP pe ascensiune ), vom corecta ELE, care va urca si va conecta in interiorul numelui ELOKIM, Bina completa.

Dupa aceea, in actiunea de incheiere a procesului de corectie, numit „Rav Paalim UMekabtziel,” atunci cand Lumina care vine de sus in lumea Atzilut, coboara pana la Parsa si toate dorintele rupte se alatura in Atzilut, apoi Lumea Atzilut se va extinde sub Parsa,  pana la incheierea Lumii Adam Kadmon (Sium Galgalta), dupa cum este scris, „Si picioarele Lui vor sta pe Muntele Maslinilor.” Apoi, vom fi capabili sa ne unim cu cei zece, completi , originali Sefiroti ai Adam Kadmon.

Intregul proces de expansiune a lumilor si corectare a noastra este destinat sa umple prima Partzuf Galgalta. Numai atunci vom atinge cei cinci Partzufim ai Adam Kadmon si vom intra in cercul Infinitului impreuna cu ei. Apoi, linia (Yosher) si cercurile (Igulim) vor deveni egale. Tot ce a fost in interiorul cercului va lua forma de linie si nu va fi nici o diferenta intre linie si cerc.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Câteodata sunt stări în care un student crede că este mai deştept decât Învătătorul, că înţelege ceva mai bine şi că are propria opinie legată de muncă interioară. El uită pur şi simplu faptul că greşelile înţelepţilor sunt constructive, în timp ce creaţile tinerilor sunt distructive. Unui student i se pare că care dreptate din punct de vedere raţional şi că Învăţătorul greşeşte în multe lucruri sau poate este doar insuficient informat.

Totuşi, spiritualul diferă de material şi o persoană care iese în spiritual nu poate greşi. Mai mult, chiar dacă azi ţi se pare că Învăţătorul greşeşte, nu este cazul în perspectivă. Asta poate fi legat de cum un copil gândeşte că un croitor distruge stofa tăind-o în bucăţi. Totuşi, cineva care înţelege că trebuie să se transforme în haine, gândeşte: Ce poţi face? Este un copil!

O persoană care doreşte să avansaze trebuie să o facă prin credinţă deasupra raţiunii, în ciuda faptului că vede greşeli în acţiunile Învăţătorului, deoarece întreaga natura este împărţită pe nivele, iar cineva care este situat pe nivel mai înalt are toate şansele să acţioneze corect. Şi greşelile evidente ale Învăţătorului sunt propriile tale greşeli!

De aceea, avem nevoie de credinţă. Credinţă înseamnă că lucrez mai degrabă cu mintea Celui Superior, decât cu propria mea minte. Mă anulez înaintea lui şi accept ceea ce primesc cu bucurie. Este posibil să mi se pară incorect, la nivelul meu, dar atunci când mă ridic la un nivel mai înalt, voi descoperi că este adevărul.

Totul depinde de faptul dacă o persoană este gata să îl accepte. În timp ce pe unii îi întăreşte, pentru că ei înţeleg că este un semn bun şi că trebuie să fie de acord cu guvernarea Superioară, alţii nu se pot descurca cu egoismul lor şi devine mai distanţi faţă de cale şi de scop. Este spus despre aceştia: Acolo unde cei drepţi merg înainte, păcătoşi dau înapoi.

Este imposibil să treci la un nivel mai înalt dacă nu îl accepţi cu credinţă deasupra raţiunii, relativ la învăţător şi la grup. Accept tot ceea ce au şi mă anulez, ceea ce se numeşte Hafetz Hessed, să nu îţi doreşti nimic pentru tine însuţi; asta este prima corecţie.

De la cel mai mic nivel la cel mai înalt, trebuie întotdeauna să avansezi prin obţinerea nivelului Hafetz Hessed privitor la gradul Superior. Asta se numeşte avansare cu credinţă deasupra cunoaşterii.

Bucuria este un semn al credinţei! Eşti multumit cu partea ta şi doreşti doar să fi de acord cu învăţătorul, cu grupul şi cu Creatorul: nimic mai mult! Esti bucuros pentru că eşti în consens cu ei, ceea ce înseamnă că ai obţinut corecţia şi că poţi merge la un nivel mai înalt. Egoismul tău s-a calmat şi acum ai nevoie de obstacole adiţionale pentru a le corecta şi a primii Lumina Hochma în ele, iar asta este deja mult mai dificil.

Acum trebuie să începem să dăruim, în loc doar să fim de acord cu învăţătorul şi grupul; trebuie să lucrezi cu dorinţele lor în loc să lucrezi cu ale tale. Dorinţele tale ar trebui să servească dorinţelor lor şi ei sunt întotdeauna în opoziţie! Trebuie să trecem prin câteva depăşiri în egoismul nostru! De aceea, măsura credinţei în învăţător determină înălţimea nivelului studentului.

Din lecţia din 26.12.2010 Shamati

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De dragul cui ar trebui să cer unitate acum? Pentru grup sau pentru lumea întreagă?

Răspuns: Sufletul comun se împarte în multe părţi şi ordinea trezirii lor se împarte în multe faze. Între timp, noi trecem prin două procese:

1. Fiind o parte care primeşte o trezire de Sus, suntem obligaţi să o actualizăm şi să devenim corectaţi. Numai după ce ne-am trezit în acest fel o persoană îşi pune întrebarea legată de menirea vieţii şi găseşte răspunsul revelându-l pe Creator. Această sarcină este înrădăcinată în noi, prima şi cea mai importantă.

Asta pare să fie o sforţare super egosită. Totuşi, să îl revelezi pe Creator înseamnă să revelezi calitatea dăruirii, iubirea pentru seamăn şi să realizezi asta prin unitatea cu ceilalţi. Dăruirea este auto-respingerea, nulificarea de sine. Ieşi din tine însuţi către ceilalţi şi acolo îţi găseşti sufletul.

De aceea, prima impresie este înşelătoare. Te strădui să îţi găseşti sufletul şi să îl umpli cu plăcere eternă. Creatorul Însuşi ţi-a dat această oportunitate şi te îndumat şi impulsionat să obţii asta. În orice fel o spui, sună egocentric dar conţinutul real, estenţa interioară, este deasupra egoismului.

Asta pentru că noi actualizăm toate astea împreună prin metode de dăruire, iubie şi ajutor reciproc. O facem aspirând să ieşim din noi înşine, în loc să absorbim totul înăuntru.

În trecut, Cabalaştii nu au avut oportunitatea să disemineze înţelepciunea Cabala prin lume, să o studieze public şi să înveţe pe alţii. Totuşi, atunci corecţia particulară a sufletelor lor în grupuri mici a fost aţintită tot înspre beneficiul întregii lumi. Asta pentru că ei au obţinut o mare forţă a dăruirii, care a operat printre toate sufletele din lume, chiar dacă lumea nu a simţit asta.

2. Astăzi, noi trebuie să acţionăm în încă o direcţie. Nu ne corectăm numai noi, şi obţinem o forţa mai mare interioară, de dăruire în grupurile noastre ci şi diseminăm cunoştinţele de Cabala peste tot în lume.

Sunt doi vectori paraleli ai eforturilor noastre şi sunt amândoi necesari.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/6/10, Zoharul

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate, Unitate - Niciun comentariu→

Klipot (fortele impure, “coaja” sau “pielita”) sunt un sistem special care nu ne permite sa atingem dorinta daca ne lipseste forta de a le depasi. Klipot sunt ca si gardienii, asa cum este scris, „Klipa (coaja) protejeaza fructul.”

Nu ne plac Klipot, zicem ca sunt forte ale raului, cand in realitate sunt foarte utile. Ne salveaza  limitandu-ne, respingandu-ne si speriindu-ne! Construiesc tot felul de obstacole inaintea noastra, pe care le putem trece doar cand meritam ceea ce este dupa obstacol.

Imagineaza-ti ce s-ar intampla daca un copil ar putea face tot ce si-ar dori. Cat de mult rau si-ar putea face lui si celorlalti ? Dar natura nu ii da posibilitatea sa faca asta.

De aceea se afla Klipot impure in lumile lui BYA, care sunt impotriva ZAT de Bina, Zeir Anpin si Malchut.Ele sunt numite ‘’vint de furtuna’’ (Ruach Seara), ‘’marele nor’’ (Anan Gadol) si focul care arde tot (Esh Mitlakahat). Doar trecand prin ele vei ajunge la Lumea lui Atzilut!

Aceste impure Klipot protejeaza sfintenia. Trebuie sa depasim Klipa si sa devenim mai puternici decat el. Atunci vom putea atinge sfintenia. Pana atunci trebuie sa avem de-a face cu fortele impure daca nu suntem pregatiti pentru mai mult.

Asadar, sistemul fortelor impure Klipot joaca un rol extrem de important: este sistemul de protectie. Trebuie sa invatam sa privim totul din perspectiva Creatorului, pentru ca El nu face nimic fara rost.
Din partea a 3a a Lectiei zilnice de Cabala 12/6/10, Beit Shaar HaKavanot

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce ne simţim confortabili atunci când sunt lumânări aprinse în cameră?

Răspuns: Asociem o lumânare cu căldură, lumină şi speranţă. Asta este ceea ce percepem, conform cu rădăcina noastră spirituală.

Lumânările de Hannukah simbolizează rezultatul războiului omului cu egoul său. Ce este de fapt o lumânare? Este un corp care conţine ulei, un fitil în interiorul uleiului şi un foc care arde fitilul. Toate aceste componente au un înţeles: Corpul este vasul spiritual, Kli, uleiul simbolizează Lumina Hochma care ne devine revelată şi fitilul este pentru discernământul pe care îl facem. Toate acestea împreună ne dău focul, Lumina.

Atunci când o persoană face discernăminte interioare destule, ducând un război cu egoul său, dorind să urce deasupra lui, independent de abordarea egoistă unde toate acţiunile lui sunt îndreptate numai spre împlinirea proprie, atunci când doreşte să se ridice deasupra naturii egoiste, asta se numeşte războiul Maccabes împotriva Grecilor.

În Ebraică, Maccabes sunt numiţi Makabim, care este o abreviere de la fraza Aceia care merg către Creator, să mă urmeze. În esenţă, noi ne separăm de Greci înăuntrul nostru – gândirea raţionlaă, dorinţa egoistă de a primii plăcere – şi ne ridicăm uşor deasupra a tot ce este lumesc la dăruire şi iubire pentru seamăn. Nivelul Bina înseamnă, Nu face altuia ceea ce tu urăşti.

În alte cuvinte, o lumânare este un simbol bun, frumos al naturii spirituale. De aceea ne simţim aşa bine şi confortabil când străluceşte.

Din programul “Cabala pentru începători” din 12/1/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cand dorintele unei persoane de a intra in grup si de a se uni cu el, atunci, chiar acolo, inauntrul interconectarii cu prietenii, el dezvaluie cele patru faze ale expansiunii Luminii Directe, cei Zece Sefirot, formele si gradele pe care cabalistii le descriu. Cu cat mai puternic este unirea cu dorinta prietenilor prin prisma principiului de a-ti iubi aproapele ca pe tine insuti, cu atat mai multa Lumina este dezvaluita in el, umplandu-i aceste dorinte. Aceasta este revelarea Creatorului pentru creatie.

Asa cum Baal HaSulam scrie in nr 155 la „Introducere la Talmud Eser Sefirot”, trebuie sa dorim ca materialul pe care il studiem ca sa devina dezvaluit si sa devina real in interiorul nostru. Studiem corectia creatiei astfel incat in aceste texte sa dezvaluim Lumina, Creatorul, scopul creatiei.

Ca sa corectam creatia inseamna sa corectam conectarea unei persoane cu mediul sau.Toate lumile sunt pe calea dintre mine si grup, pe linia conectarii dintre noi. Cu cat mai sus urc, cu atat mai mult sunt conectat cu prietenii. Puterea interconectarii noastre corespunde gradului implicarii noastre in grup. In acest grad imi dezvalui realitatea spirituala si obtin vasul pentru suflet.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toata istoria noastra nu este altceva decat dezvoltare in corpul fizici aceasta lume, dar acum trebuie sa construim corpul nostru spiritual si sa facem asta singuri. In lumea noastra, am fost nascut dintr-o mama si un tata care m-au crescut si educat pana cand am devenit adult si am inceput sa traiesc independent. In lumea spirituala, trebuie sa fac la fel. Si aici, avem o mama si un tata spiritual (Aba ve Ima), un mediu spiritual care ne dezvolta. Totusi, trebuie sa aranjam asta cu propria noastra dorinta.

Intrebarea este unde gasesc o asemenea dorinta? Pentru asta ne este data scanteia spirituala, “punctul din inima”, o dorinta mica pentru spiritualitate. Cu ajutorul ei, putem evolua hraniti de mediu, un grup Cabalist, si Forta Superioara care se numeste Aba ve Ima (tata si mama).

Ii avem si totusi trebuie sa ii gasim. Ei mai pot fi numiti Creator care lucreza cu noi prin mijlocul a doua forte, Hassadim si Hochma (Mila si Intelepciunea). Forta milei ne asista, si cealalta forta ne ingreuneaza drumul, la fel cum invatam un copil dandu-i incercari grele.

Aceste doua forte, “ajutor” si “ajutor impotriva noastra” vin la noi si ne invata ce trebuie facut in timp ce mergem mai departe. Daca ne aranjam evolutia in asa fel incat sa putem avansa cu viteza care depinde doar de noi, stiut fiind faptul ca nu exista timp in spiritualitate.

Vom incepe sa descoperim aceste forte care actioneaza in Natura, Tatal si Mama, pozitivul si negativul. Cand urcam la primul grad spiritual, deja incepem sa ne percepem singuri ca eterni si completi. De fapt, noi nu mai depindem de corpul nostru. Incepem sa percepem totul in daruire, in afara si in interior. Ma conectez si ma leg de toti, iar ei devin vasul meu spiritual.

In aceasta lume fizica, eu primesc intotdeauna in interior in masura in care pot, si de indata ce am fost implinit, am pierdut senzatia de placere. In contrast, placerea spirituala este definita de cat de mult voi da celuilalt iar el mai departe.

In acest fel toti toti trecem umplerea de la unul la celalalt. De aceea este misiune fara sfarsit,  pentru o placere fara sfarsit. Este ceea ce numim senzatia vietii eterne.

Lumina Infinitului intra in fiecare dintre noi, dar ia doar ceea ce ii este necesar pentru a sustine existenta corporala si trece aceasta Lumina fara sfarsit mai departe. Daca existam intr-o astfel de forma, experimentam singuri in Lumea Infinitului, fara restrictii si impliniti de Lumina intreaga a Creatorului.

Asta este ceea ce intelepciunea Cabalei doreste sa ne aduca, si de aceea este numita calea “Kabbalah” ceea ce inseamna primire in ebraica. Ne invata cum sa primim implinirea si sa experimentam o viata  eterna si completa aici si acum, in aceasta viata.
Din Lectia 1, Congresul Mondial de Cabala 2010, 11/9/10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este intentia mea si de ce este atat de important daca mintea si sentimentele mele nu sunt luate in calcul in avansarea spirituala ?

Raspuns: Intentia este partea mea umana; defineste ce vreau sa iau de la tot ce am. Tot ceea ce ma implineste : perceptia, mintea, sperantele, fanteziile, visele, trecutul, prezentul si viitorul – toate acestea sunt amestecate si judecate de mine. Ce vreau sa obtin de la ele ?

Nu inteleg amestecul. Totul este incurcat: Astazi este ceva, maine este altceva. Dar ceea ce doresc este privit ca si  intentia mea.

Cu alte cuvinte, acum ma uit peste viata mea si la tot ce am si decid ce este cel mai important pentru mine. Daca este locul in care pot lua o decizie, pot sau sa ma « lipesc » cocktailului pe care l-am amestecat si sa uit de restul, sa ma intorc la viata mea de zi cu zi. Sau, ma pot ridica deasupra si sa doresc sa scot din tot acest mix doar ce imi este de folos pentru avansarea mea, viata urmatoare. Aceasta este ceea ce trebuie sa decid, si de aceea intentia defineste ce fel de om sunt.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala 11/25/10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→