Creatorul a creat dorinta de a primi in forma unui punct si doreste sa aduca aceasta dorinta la auto-realizare prin mijloace ale actiunilor succesive. Este posibil sa ajungi sa cunosti ceva doar ca rezultat al cunoasteri opusului.

Prin urmare, dorinta de a primi trebuie sa devina constienta de sine si de Creator, unul despre celalalt. Cu alte cuvinte, trebuie sa ajunga sa cunoasca originalul, natura fundamentala a dorintei de a darui la fel de bine ca si natura fiintei create, dorinta de a primi, care a fost in mod intentionat creata ca opusa daruirii.

La origine, fiinta creata este privata de orice intelegere si realizare a naturilor,fie a uneia sau a alteia. Reprezinta un punct care este doar putin diferit de Creator, si din acest motiv este numit “ existenta din absenta,”  in timp ce Creatorul este “ existenta din existenta”. Asta e tot ce este despre fiinta creata. Poate atinge orice altceva din punctul asta : ca o comparatie cu Creatorul. In timp ce se dezvolta in relatie cu Creatorul, cu Lumina superioara, calitatea daruirii; fiinta creata se vede in final pe sine ca fiind maxim opusa LUI.

Maturizarea ei este o  cunoastere profunda,intelegere si atingere nesfarsita. Punctul ramane acelasi. Nu se schimba in nici un fel in afara de faptul ca obtine o profunda si adanca realizare a cat de opus este Luminii. Atingand acest abis, devine un ”monstru” groaznic, o inclinatie rea, obtinand maretia Luminii in opozitie cu ea.

Punctul atinge toate acestea in profunzime, reveland un abis insondabil intre el si Creator. Este imposibil sa intinzi un pod peste aceasta prapastie. In esenta, punctul atinge cat de mult este separat de Lumina.

Asta inseamna ca se dezvolta in perceptia lui, in intelegere si atingere. Creste negativ, reveland propria lui opozitie cu daruirea.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Cabala, Principiile Educatiei Globale.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Haide să îţi spun un secret, dar este numai între tine şi mine. Ascultă: Trăim într-o lume minunată, fantastică. Totul este minunat; există numai bine, pace şi conciliere peste tot pe unde te uiţi. Dar tu nu simţi nimic din asta. Eşti nemişcat, zăcând inconştient, fără nicio senzaţie.

De ce? Pentru că realitatea ta este cu o singură faţă. Fără să te conectezi la opusul ei nu simţi nimic. Şi asta pentru că tu eşti creat şi creaţia nu discerne lumina fără întuneric.

Impasibil şi nemişcat, tu exişti în Creator. Atunci cum poate El să îţi reveleze această minunată lume – sau în alte cuvinte, să se reveleze El însuşi? Cum poate Creatorul să ţi se reveleze?

Există doar un singur mijloc: să îţi perturbe somnul cu o picătură de rău, astfel încât atunci când guşti, te vei trezi şi te vei găsi într-un bine infinit. Şi asta face El acum.

Altfel, ai rămâne pentru totdeauna fără a putea simţii. Nu ai fi în stare să realizezi starea ta, să o măsori sau să înţelegi unde şi cine eşti. Nu ai avea niciun pământ sub picioare.

Prin vis auzi şi speri că este posibil să faci o conexiune către fundaţia eternă în care exişti, să te plasezi într-o dependenţă constantă faţă de ea şi, orice s-ar întâmpla, să îţi măsori şi să îţi verifici senzaţiilor numai prin ea.

Atunci când faci asta, totul se rezolvă în afara ta şi nu există niciun rău în lumea ta. Şi asta pentru că tot ceea ce îţi devine revelat, tot opusul, contururile întunecate, sunt menite numai pentru a-ţi arăta şi sublinia binele şi lumina.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/25/11 despre Educaţia Globală

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Trebuie să unim Israel, Tora şi Creatorul într-un întreg (persoana care tinde către Creator, Lumina şi Creatorul). Fiecare parte trebuie să se străduie să se uneasca cu cealaltă astfel încât la sfârşit, ar putea dărui Luminii. Este ca la început, Lumina este cea care dăruie, dându-i lui Malchut senzaţia iubirii Sale, determinându-i toate acţiunile care au început cu Prima Restricţie (Tzimtzum Aleph) şi de acolo mai departe.

Dar atunci când după toate aceste corecţii Malchut se întoarce la aceaşi stare de perfecţiune, unicitate, integralitate, în iubirea şi dăruirea ei către Lumina Infinitului, ajungem să vedem că toate sunt doar o singură creatură care a trecut prin tot felul de greutăţi.

Aceste predicţii sunt considerate lumi, de la cuvântul ascunderi din ebraică. Ele sunt ascunderi ale stării Infinitului, pentru a retrage senzaţia de împlinire şi pentru a suferi tot felul de experienţe interioare, impresii, alegeri şi războaie, pentru a construi în interior o relaţie identică cu Lumină în timp ce trece prin stările de separare de lumea Infinitului şi apoi apropiindu-se de aceasta ca în final sa ajungă la o adeziune completă.

În toate aceste procese, sunt infinite detalii, fiecare dintre ele fiind legate de la începutul până la sfârşitul procesului. De fapt, noi participăm de asemenea la toate aceste sentimente pe care Malchut le experimentează, produse de coliziunea dintre Lumină şi vas, plăcere şi dorinţă, forţa Creatorului şi forţa creaturii. Trecem prin aceleaşi stări în mod individual, ca parte din Malchut, astfel încât la sfârşit să ne simţim ca un singur suflet.

De fapt, există numai o singură creatură: Malchut al lumii Infinitului. ŞI fiecare dintre noi trebuie să se unească cu ceilalţi, depâşind acest teribil coşmar şi separarea noastră iluzorie, această ascundere a stării perfecte, eterne. Şi apoi, fiecare va vedea că  este inclus în toţi ceilalţi, în sentimentele lor, gândurile lor, în iubirea şi dăruirea lor.

De aceea, trebuie să facem tot ce putem pentru a accelera trezirea nostră din acest vis. Este scris că Creatorul ne va duce înapoi „din Sion”, adică că există o cale de ieşire (Yetzia) din această realitate, din acest somn. Apoi, vom vedea că suntem într-o stare ca de vis şi ne vom uni într-un singur suflet.

Sper ca următorul congres să ne ajute să facem un pas uriaş înainte astfel încât să ne trezim şi să ne simţim ca un singur suflet.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de  Kabbalah Lesson 3/24/11, Preparation for the WE! Convention

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Traim in timpul in care intreaga lume intra in faza dezvoltarii spirituale. Si grupul pe care il  formam este ca si Arca lui Noe, mama noastra comuna, unde toti ne putem aduna si creste. Asta e, grupul va fi uterul mamei pentru intreaga umanitate. Este Shechina pe care o cladim intre noi.

Acelasi loc ne va accepta cand vom fi „exilati” din uterul mamei si ne vom naste. Si, aducandu-i mereu noi „germeni” de Lumina Hassadim {a Milosteniei} si de corectare, vom urca tot mai sus, pana la finalul corectiei, pana se va transforma in mireasa gata pregatita pentru a intra sub baldachinul de nunta {Chuppah} cu Creatorul.

Deci, grupul in legatura cu fiecare persoana si, de asemenea, cu intreaga umanitate este acel loc care este mereu cu un pas mai sus decat noi. Acesta este obiectul spiritual de sus, in relatie cu care  descoperim in mod constant gradele noastre urmatoare, mai inalte- in proportia in care vom fi capabili sa ne ridicam deasupra egoului.

Egoismul ramane o forta care ne separa dar ne si ajuta. De altfel, trecand peste ego in particular, putem sa punem bazele unei conexiuni mai stranse cu mediul nostru:  ca un embrion cu uterul, sau un sugar, sau un adult care primeste Lumina de dragul altruismului.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, Pregatire pentru Conventia WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Starea noastra de spirit defineşte legătura cu spiritualitatea, cu Creatorul, cu Lumina, împlinirea pe care am avut-o în Lumea Infinitului. Dar cand aspiram la o stare bună, ne gândim in mod natural la împlinire şi uitam că aceasta implinire presupune corecţia, intenţia „în scopul de a darui.”

Cu alte cuvinte, mai intai de toate trebuie să dobândim intentia de a darui; împlinirea va urma. Prin urmare, ni se dă un sentiment de goliciune, lipsa de împlinire, astfel încât să nu ne concentram pe ea, ci pe intenţie, inseamnand sa îndeplinim pe altii  si nu pe noi insine.

Acest lucru este necesar pentru a construi în noi o atitudine „neutra” libera de placerea egoista atunci când putem folosi implinirea de dragul altora, şi nu pentru noi înşine. Doar imaginaţi-vă ce ar fi daca ni s-ar da posibilitatea de a ne împlini cu Lumina superioara in mod egoist! Am visa la asta tot timpul în loc sa le gandim la cum sa-i împlinim pe alţii!

Prin urmare, Lumina superioară se ascunde. Astfel ea ne oferă posibilitatea de a ne gândi la împlinirea superioara altruista, libera de egoismul nostru, care nu face nicio distincţie cu placerea spirituala ascunsa. Chiar dacă eu nu sunt tocmai fericit, şi prietenii, de asemenea, nu par deosebit de bucurosi, aceasta este singura ocazie de a potoli egoismul meu şi setea de plăceri s-o adorm şi de a folosi acest spatiu gol pentru construirea relaţiei mele cu ceilalţi

Acesta este un ajutor extrem de valoros, şi trebuie să fim recunoscători pentru asta! În caz contrar, vom rămâne, probabil, în robia egoismului nostru şi nu am avea nici o şansă să ne smulgem din ea. Şi aici, mie mi s-a dat o şansă de a ma cerceta şi artificial, insemnand nu în acord cu dorinţa mea, dar practic de la zero, încep sa public bucuria, importanţa scopului spiritual, a mediului, a tot ceea ce imi lipseste!

Eu insumi trezesc această bucurie şi importanţă, construi-le în mod artificial, şi aduc acest lucru în mediul meu. Ma comport ca un copil care se joacă cu o jucărie şi, prin urmare, o introduce în viaţa lui. El trage o maşină de jucărie şi mormăie, şi pare ca masina este într-adevăr condusa şi motorul lucrează în ea.

Acesta este modul în care activam sistemul superior cu dorinţa noastră. Această dorinţă -singurul lucru pe care avem nevoie sa-l gasim-este motivul nostru (MAN). Ne exprimăm dorinţa noastră, astfel încât să realizam fără nici o pregătire din partea ego-ului nostru, fără nici o senzaţie preliminară, ci pur artificial. Acesta este modul în care vom începe construirea unei noi forme de la un zero.

Nu ar trebui să ne fie ruşine ca suntem aparent artificiali. Cu siguranţă, nu este o formă autentică într-un sens care nu derivă din dorinţa noastra anterioara. Dimpotrivă, ar trebui să fim mândri ca nu suntem in dorinta noastra adevarata, naturala (egoista)  şi ne jucam un joc al daruirii!

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/22/11, Pregătirea pentru Conventia WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: O parte din mine vrea într-adevar să meargă la Convenţie, dar cealaltă parte se opune cu tărie astfel încât nu vreau să vad pe nimeni. Ce ar trebui să fac?

Răspuns: Trebuie să faci o alegere liberă. Tu trebuie să înţelegi amândouă părţile din tine, ca toate gândurile şi dorinţele care se trezesc în noi în fiecare moment, ne vin de la Creator. Acetea sunt condiţiile care sunt puse pentru noi, de fapt nu sunt eu.

Ceea ce ia decizia nu este corpul meu, care se îmbolnăveşte şi nu vrea să se ducî la Convenţie, şi nici starea mea de spirit de asemenea. Noi acţionăm ca un mecanism în care toate semnalele electrice interne sunt controlate de o forţă superioară în funcţie de un program care ne conduce la o anumită stare.

Viaţa, moartea, şi toate stările dintre ele sunt determinate de sus şi nimic nu este accidental pentru nici una din ele. De aceea, în fiecare stare eu trebuie eu trebuie să mă detaşez şi să văd acest „mecanism” adică, corpul meu, dispoziţia lui, şi totul legat de el, din afară. Scopul acestui lucru e de a vedea că este acţiunea Creatorului şi să înţeleg ce vrea El să-mi dea chiar acum, şi la ce stare vrea el să-mi aducă „măgarul” (hamor vine de la homer adică materie). Apoi eu voi înţelege cum să lucrez cu acest lucru şi nu mă voi mai identifica cu „măgarul” (hamor).

Cu cât mai mult timp pe zi o persoană este capabilă să se detaşeze mai mult de sine şi în acest fel să se uite la sine dintr-o parte, ca la un corp în care au fost trezite anumite forţe, fără a se identifica pe ea cu acesta, dar pe care să-l folosească pentru a atinge scopul, cu atât mai repede va avea succes. La fel ar trebui să tratăm şi un prieten din toate punctele de vedere. Nu te uita la feţele lor sau la personalităţile lor, ci la dorinţa lor interioară în cea mai pură formă şi care nu depinde cu nimic de exterior. Acesta este prietenul punctului meu din inimă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/22/11 Pregătire pentru Convenţia We!

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate cineva primi de la mediu importanţa intenţiei de a dărui?

Răspuns: Imaginaţi-vă faptul că în afară de mediu nu mai este nimic. Nu este niciun Creator, nicio proprietate de dăruire, nu este nimic altceva decât mediul.

Credem că mai este altceva şi asta ne calmează: Este mediul, dar mai este şi Creatorul, relaţia mea cu El. De fapt, nu este aşa, este numai mediul. Fie te percepi pe tine în tine însuţi, ori te percepi pe tine înăuntrul mediului. Vei fi tot tu, dar un tu perfect care încorporează toate piesele pierdute.

În afară de aceste două componente nu este nimic. Fie eşti scufundat în sinele tău curent, fie eşti conectat cu mediul pe care acum ţi-l imaginezi în afara ta: cu grupul, cu dorinţa comună. Dar acesta eşti tu!

În realitate, percepţia curentă a sinelui meu este condiţionată de faptul că egoismul meu mă îndepărtează de adevăratul meu eu şi cred că exist în afara lui. Ascunderea acţionează asupra mea şi eu îl consider străin. Ulterior, el îmi va deveni revelat – pe cine am furat, pe cine am înşelat sau rănit. Am fost eu însămi, oamenii apropiaţi şi dragi mie!

Continuare întrebării: În ce condiţie pot primi importanţa dăruirii de la mediu?

Răspuns: Prin credinţă deasupra raţiunii! Tu cauţi o confirmare raţională, o anume logică care ar explica faptul că tu apelezi la grup şi primeşti sprijin de la el. O asemenea logică nu există. Într-adevăr, dacă ai fi capabil să susţii asta în mod logic, ar fi în avantajul tău să fi în această echipă, din punct de vedere egoist, de exemplu ca într-o echipă de fotbal. Aici, totuşi, nu ai niciun sprijin raţional!

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/21/2011, Cartea Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ne putem ridica deasupra tuturor certurilor din grup, înainte de convenţie?

Răspuns: Cand ne pregătim pentru convenţie, trebuie să vedem cum toate aceste conflicte ne sunt date ca „ajutor împotriva Lui,” cum Faraonul se ridica şi întreabă, „Cine este acest Creator pentru mine ca să ascult glasul Lui?”

Creatorul vă spune să va uniti cu prietenii, în timp ce Faraonul vă spune să va separati! Creatorul spune: „Daruieste!” În timp ce Faraonul spune, „Nu, trebuie să conduci asupra lor cu o mână de fier!” Creatorul spune, „Munceste cu bucurie”, în timp ce Faraonul spune, „Nu, vei lucra abătut şi înrobit mie.”

Aceste două forţe discuta într-o persoană atunci când aceasta ajunge la „cele zece urgii egiptene”, pentru ca ea sa discearna care dintre ele este corecta. Trebuie să înţeleg că eu determin care dintre ele va pune mana şi va conduce-Creatorul sau Faraonul! Totul depinde de mine.

Acesta este punctul cel mai decisiv şi eu ma situez în mijloc între aceste două părţi ale realităţii: pozitiva şi aparent negativa, care au fost pregătite pentru mine în aceasta forma în scopul de a-mi da libertatea de alegere. Trebuie sa decid că vreau ca forţa daruirii, iubirii, eliberarii de egoism şi a ridicarii deasupra acestuia să-si asume puterea.

Sunt gata să accept loviturile care cad asupra Faraonului şi egoistului Egipt  şi sunt fericit pentru asta. Să cada loviturile asupra mea, pentru că este lovit egoismul meu, ajutându-mă să fiu eliberat de el, să ma înalţ deasupra lui şi nu mai fiu în interiorul acestuia. După aceste lovituri, am iesit deja din Egipt şi nu mai sunt inrobit lui!

Cu toate acestea, o persoană nu ar trebui să lucreze singura, ci în raport cu mediul, cu grupul. Ea nu ar trebui să corecteze niste calitati in el, ci atitudinea lui fata de altii. Cel mai important lucru aici este sa nu dezorientez şi sa nu schimb direcţia eforturilor cuiva.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/22/11, Pregătirea pentru Conventia WE!

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

De câteva ori pe zi trebuie să ne facem un calcul şi să examinăm starea în care ne aflăm, poziţia noastră faţă de Creator, mediul, noi înşine, – şi să ne ajustăm direcţia. De altfel, ego-ul nostru creşte constant şi noi trebuie să depunem şi mai multă forţă să-l ţinem sub control.

Trebuie să-mi separ corpul animal de ţelul spiritual, să-i dau corpului tot ceea ce are nevoie, şi să direcţionez toate celelalte pentru atingerea altruismului, să îl verific în ceea ce priveşte mediul, în funcţie de cât de puternică este dorinţa de conectare la acesta.

Atunci nu am să fiu confuz, şi îmi va fi clar cât de mult îmi trebuie pentru o viaţă normală şi cât de mult pot să aloc mediului. Asta e, voi şti precis unde sunt şi care sunt limitele mele. Este foarte important dacă simţi o limită fiindcă aşa te poţi ghida corect. Dă ceea ce este necesar corporalului şi fă tot ceea ce este posibil în favoarea spritualităţii.

Acum, înainte de Convenţie, trebuie să-ţi examinezi cât de tare simţi nevoia de conexiune. Să te mobilizezi urmărind înregistrările de la convenţiile anterioare astfel încât să te conectezi la un mediu plin de bucurie şi fericire pentru avansarea lui. Aceasta pregăteşte o persoană foarte bine.

Nu există timp în spiritualitate, nu e trecut, prezent sau viitor. De aceea, când te uiţi la o înregistrare, nu este trecutul. Noi ne conectăm la starea care există acum. Nu există nicio diferenţă dacă mă uit la o înregistrare făcută acum şase luni, sau particip la ceea ce se întâmplă azi. Toate aceste stări se adună într-una, în aceeaşi realitate. Fiind inspirat de trecut, pot să ma pregătesc pentru întâlnirea viitoare.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 3/21/2011 Pregătirea pentru Convenţia We

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Creatorul este ascuns; proprietatea de a darui este ascunsa, viitorul este ascuns, iar eu nu îl pot vedea cu viziunea mea egoista. Nici o proprietate spirituală nu poate deveni dezvăluita în egoismul meu actual şi nu am nici posibilitatea de a influenţa expunerea sa, ci sa lucrez cu mediul. Într-adevăr, descopar reticenţa mea şi incapacitatea de a ma uni în mod special acolo. Sunt gata pentru orice, dar nu pentru acest lucru!

Aceasta se numeşte „revelaţia răului”, obstacolele care provin de la Faraon şi dacă noi nu le depăşim împreună, ele ne vor îngropa sub ele. Toate aceste crime şi certuri care au avut loc în Egipt şi apoi în deşert, luptele unora cu altii şi cu Creatorul, toate acestea sunt cerinte pentru unele împliniri, pentru plata acolo unde trebuie să te gândeşti doar la daruire si nu la tine insuti.

Imediat ce te gandesti la propriul beneficiul, este o crimă. Chiar dacă nu primesti nimic, chiar anticiparea unei răsplati pentru daruirea ta este un păcat. Cineva trebuie să depună eforturi pentru ca această aspiraţie să fie unilaterala şi sa se asigure că această unilateralitate se intensifică în mod constant. Într-adevăr, a doua oara tensiunea slăbeşte, cererea cuiva apare in mod natural. Din acest motiv, avem nevoie de sprijinul mediului şi de garantia reciprocă.

Ce mă ajută să nu fac o gaură în barca noastră comună, sa nu mă gândesc la mine, ci numai la mediu, numai la viitoarea noasta corabie? Doar sprijinul prietenilor. Şi asta pentru că eu sunt sub influenţa lor, ei imi detin inima şi mintea şi devin mai importanti pentru mine decât eu însumi. Mediul trebuie să-mi impartaseasca o astfel de atitudine.

Acest lucru imi va permite sa ma detasez de gândurile egoiste şi sa-mi comut intreaga atenţie, toate sentimentele şi mintea mea spre exterior, ca o mamă ale cărei întregi dorinţe, inima si sentimente sunt pentru copilul ei. Dacă aş începe sa simt acest fel, înseamnă am primit proprietatea de a darui.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/21/2011 in Pregătirea pentru Conventia WE!

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→