Întrebare: Poate exista o stare în care sufletul, în timp ce urcă de jos în sus în timpul procesului de corecție, se găsește la un nivel mai complex decât cel al lumilor?

Răspuns: Pe măsură ce sufletul sfărâmat al lui Adam HaRishon trece prin corecții, acesta rafinează efectiv lumile, aducându-și Aviut-ul în ele.

Ce înseamnă asta? Cu ajutorul Partzufului  lui Adam HaRişon , lumile devin mai profunde, mai bogate și mai acordate la el. El le atrage în sine. Le dă lumină și abundență adăugând Aviut (grosime), Parţufului său. Dacă mai devreme aceste lumi erau un fel de sistem neînsuflețit în comparație cu Adam HaRişon, acum el își aduce sufletul în ele și le folosește ca o parte care se îmbracă în sufletul său.

Acest lucru este similar cu organele auzului, de exemplu. Urechile, îmbrăcate în dorința mea, îmi dau un fel de sentiment, dar acest sentiment nu este în urechi, ci în inimă. La urma urmei, urechile sunt conectate la inimă, ochii sunt conectați la inimă și apoi le transform în Kelim ale mele.

În mod similar, atunci când Adam HaRişon se conectează la lumi, lumile devin parte a ceva viu (Chai). În timp ce înainte erau neînsuflețite (Domem), se pare că Aviut pare să intre în lumi. Sau se poate spune invers, că omul încorporează lumile în sine.

[355987]
Din Lecţia zilnică de Cabala 26/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Se poate spune că un om a început să studieze știința Cabala atunci când învață cum să se schimbe în conformitate cu Forța superioară. Și apoi, în conformitate cu aceasta începe să simtă anumite reacții la schimbările sale și simte care ar trebui să fie aceste schimbări.

Aceste reacții și impresii sunt atât de ciudate și neobișnuite încât nicio știință a acestei lumi (întrucât toate se ocupă de simțirea Forței superioare fără a schimba calitățile Kliului  [vasului]) nu ne poate ajuta în studierea științei Cabala, în simțirea Forței superioare prin schimbarea calităților Kliului.

Prin urmare, Cabaliștii trebuie să ne învețe astfel de lucruri care ar părea foarte ciudate dacă s-ar întâmpla în cadrul învățării obișnuite din lumea noastră: „Deschide gura, gustă asta, și dacă dorești, trebuie să simți dulceața în ea. Dar dacă dorești să o simți diferit, atunci vei simți amărăciune în ea.”

În lumea materială, acest lucru nu se poate întâmpla. Noi rămânem în calitățile noastre neschimbate. De aceea, gradul nostru se numește nivelul „mineral”, iar omul nu trebuie să fie învățat ce ar trebui să simtă.

Fiecare calitate prezentă în el, conform propriei reacții la o influență, simte chiar acea reacție, acea impresie. Pe când în spiritualitate, atunci când omul începe să-și schimbe calitățile, trebuie mai întâi să știe cum să le schimbe și cum, în conformitate cu aceste schimbări, să interpreteze ceea ce simte.

Desigur, în această conștientizare a spiritualităţii există și o latură naturală. Dacă s-au schimbat calitățile, omul simte schimbări, o stare diferită, care se numește „o altă lume”. Lumea sa, adică impresiile sale, simțirile interioare și conștientizarea, totul s-a schimbat. El simte că se află într-o lume complet diferită de cea anterioară.

Dar trebuie să i se explice unde se află, așa cum un copil este învățat ce este lumea înconjurătoare. Același lucru este valabil și pentru un om care cum s-ar spune, și-a schimbat el însuși organele senzoriale. Desigur, acest lucru se întâmplă cu ajutorul Forței superioare, dar tot prin propriile eforturi.

Totuși, în ciuda faptului că el însuși se schimbă, imaginea pe care începe să o simtă în organele sale senzoriale schimbate este o imagine nouă, neobișnuită, ciudată. Este necesar să i se explice ce reprezintă. Și apoi omul descoperă din cărți nu doar metoda prin care se poate schimba, ci și o explicație a ceea ce simte în acest proces, în ce loc intră.

Asemenea unui om care se află brusc pe o insulă pustie, și revenindu-și brusc, nu mai știe unde se află și ce se întâmplă. Unde era înainte își amintește cu greu, dar totuși își poate imagina cumva. Dar unde se află acum, el nu înțelege deloc.

Astfel, știința Cabala nu numai că ne învață cum să ne schimbăm calitățile, dar ne ajută și să ne cunoaștem impresiile, adică acea lume în care ne aflăm de fiecare dată, în conformitate cu schimbările noastre.

De fiecare dată, unui om i se oferă un sprijin, o fundație solidă, prin explicații despre ce fel de lume este cea în care se află acum, la ce fel de grad a urcat, ce cauze l-au adus la ea, care sunt consecințele acesteia și cum este posibil să avanseze în continuare.

[356037]
Din Lecţia zilnică de Cabala 27/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

„Cei care merg la seminar” sunt cei care avansează spre spiritualitate, și nu oamenii „de pe stradă” care sunt în afara căii către scopul creaţiei, cei care fie respectă mecanic poruncile, fie nu le respectă deloc.

Cei care merg la seminar sunt împărțiți în patru categorii. Fiecare dintre ei se află de asemenea, în propria stare. Poate fi „mers” (mișcare), „în picioare”, „așezat” sau „culcat”, deoarece în munca spirituală există multe stări. Dar în orice caz, toți sunt numiți „cei care merg la seminar”.

Cel care merge la seminar este un om care cere revelația Creatorului, deoarece scopul creației este revelația divinității tuturor ființelor create din această lume.

[355390]
Din Lecția zilnică de Cabala 4/11/26, Rabaș – Art.10, 1988-Ce sunt în muncă cele patru calități ale celor care merg la seminar

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Deși omul poate exista în mod natural în această lume, o astfel de existență este imposibilă în cea spirituală, deoarece natura umană este diametral opusă naturii  lumii spirituale. Omul nu știe niciodată exact cum ar trebui să se comporte acolo. Conduita pe care trebuie să o urmeze acolo i se pare ciudată, opusul a ceea ce este obișnuit, de neînțeles pentru el.

Trebuie să înveți cu adevărat acest lucru din cărți, primind îndrumare și instrucțiuni despre cum să te comporți în această lume nouă și învățând de la Aba veIma de Sus (tatăl și mama spirituali), la fel cum tatăl și mama materiali îl învață pe un copil cum să se comporte în această lume.

Dar în această lume, un copil este învățat într-un mod compatibil cu înțelegerea copilului, în timp ce tatăl și mama spirituali trebuie să explice întotdeauna concepte opuse înțelegerii omului, lucruri contrare naturii lui, neobișnuite și ciudate.

Se dovedește că toate științele și înțelepciunile noastre sunt valide și utile numai în cadrul lumii noastre, la nivelul care se află în lumea Asia. Orice înțelepciune peste acest nivel aparține științei Cabala. Dacă studiem conduita Kliului (vasului spiritual) în lumile superioare în timp ce ne aflăm în această lume, adică studiem știința Cabala în măsura în care este posibil să o studiem la nivelul nostru, atunci desigur, procesul de învățare ni se pare ciudat.

Citim eseuri și sfaturi ale Cabaliștilor despre schimbarea calităților vaselor, iar acestea ni se par complet nerealiste, imposibil de realizat și inutile.

Aceste lucruri ni se par complet exagerate și naive. Le acceptăm într-un fel sau altul, studiem și ascultăm învățăturile, dar în același timp, ne lipsește sentimentul că acesta este ceva real, că poate fi realizat și se poate încadra într-o minte sănătoasă, în simţirile și calitățile unui om care stă ferm cu picioarele pe pământ.

De aceea ne este atât de dificil să punem în aplicare sfaturile Cabaliștilor. Întâlnim nu numai dificultăți naturale la nivelul simțirii, ci este greu și să acceptăm acest lucru cu mintea. Sfaturile lor nu ni se par eficiente sau capabile să ne conducă la… nimic.

Asta explică Rabaş tot timpul, despre acele „dezacorduri” trebuie să operăm și să ne transformăm calitățile astfel încât fiecare dintre schimbările lor să fie întotdeauna împotriva naturii noastre și să ne contrazică rațiunea. În aceste schimbări rezidă întreaga înțelepciune Cabala.

[356042]
Din Lecţia zilnică de Cabala 27/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre corporal și spiritual?

Răspuns: Ideea este că munca pe care o facem în lumea corporală nu este muncă adevărată.

Ce înseamnă că nu este muncă adevărată? Efectuezi acțiuni reale, dar nu percepi că lucrezi cu entități reale. Noi efectuăm acțiuni spirituale, dar nu simțim acest lucru, ca un bebeluș care nu știe că se dezvoltă prin diverse acțiuni.

Îl observ pe nepotul meu mic. Ce fel de minte are, ce înțelegere are? Niciuna! Își bagă totul în gură, lovește lucrurile unele de altele ca o maimuță. Nu are nici măcar o idee despre ce face, dar cu toate acestea, toate aceste acțiuni contribuie la dezvoltarea sa.

Și cum suntem noi diferiți de el? Și noi am fost aruncați într-un loc, forțați să stăm aici cu ajutorul unor gânduri, să deschidem cărți și să facem ceva similar cu ceea ce face el.

Așa că, și eu mă uit acum în carte, pentru că mi s-a dat o astfel de dorință. Citesc, sunt obligat prin tot felul de gânduri și mijloace să fiu interesat de ea. Sper să obțin niște rezultate bune din aceasta și astfel să rezolv ceea ce mă face să mă simt rău.

Acum, poate că pot adăuga o contribuție proprie la această muncă. La urma urmei, aș dori să mă raportez independent la ceea ce fac acum și nu ca la o obligație de Sus.

Dacă voi căuta acest punct, astfel încât să fie al meu, cu adevărat independent, îl voi dezvălui după toate circumstanțele care mă obligă de Sus, ca o marionetă, să mă angajez în studiu, diseminare, muncă în bucătărie și în diverse activități prin mediu, sau direct de Sus, sau prin calitățile mele naturale.

Dacă vreau să am propria mea participare, propria mea miză, atunci acest punct, chiar dacă este o mică mișcare către a fi dorința mea liberă, va marca deja începutul sufletului.

[355957]
Din Lecţia zilnică de Cabala 26/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum ne ajută lumile, care constituie partea noastră externă, să ne corectăm Kelim interioare?

Răspuns: Kelim ale lumilor pure și impure reprezintă guvernarea Creatorului asupra mea, în special dacă El apare ca fiind binele care face binele sau opusul, în funcție de percepţia mea fie prin dorința de a dărui, fie prin dorința de a primi. Prin aceasta, eu îmi explorez Kli-ul.

Este similar cu modul în care atitudinea mea față de un prieten depinde de atitudinea lui bună sau rea față de mine.

Prin credință mai presus de rațiune, îl justific, îmi corectez Kelim și apoi văd că acțiunile lui aparent rele, sunt îndreptate către mine cu o intenție bună, sau invers.

În cele din urmă, lumile reprezintă atitudinea Creatorului față de mine. Întrucât El se revelează prin două lucruri opuse care provoacă întotdeauna confuzie, este imposibil să-L înțeleg imediat, în consecință, acest lucru mă ajută să-mi clarific Kelim, atitudinea mea față de El ca fiind „Unul, Unicul și Unificat”, ca fiind „Bunul care face binele”.

[355982]
Din Lecţia zilnică de Cabala 26/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Nu există permisiunea de a informa omul cât timp îi mai este dat să trăiască în această lume; el nu trebuie să fie informat despre acest lucru. Dar Rabi Şimon a fost în mare bucurie în ziua morții sale și a fost o mare bucurie în toate lumile datorită numeroaselor secrete pe care le-a revelat atunci (Raşbi, Zohar pentru toți, Vol. 3, VaYechi, punctul 157, „Când Lui îi vine vremea să plece din lume”).

Plecarea unui om drept este ca purificarea unui Parţuf. Când omul își părăsește gradul și trece dintr-o lume în alta, și mai ales când părăsește cel mai de jos grad, această lume, este o mare bucurie.

Deși nu ni se pare așa, și credem că trăim într-o lume minunată, pur și simplu nu am văzut încă nimic altceva în afară de ea. Dar trebuie să dezvăluim lumea spirituală, așa cum se spune: „Vei vedea lumea ta în timpul vieții tale”, și atunci vom înțelege unde ne aflăm cu adevărat.

Dacă omul își îndeplinește misiunea, nu mai trebuie să se întoarcă în această lume, așa cum a fost cazul lui Rabi Șimon bar Yohai, care a atins corectarea finală. Aceasta înseamnă că de atunci înainte, el există doar în dimensiunea superioară și nu se mai reîncarnează în această formă corporală inferioară.

Dar cel care nu a atins starea sa finală corectată în această încarnare trebuie să se nască din nou și să trăiască în această lume.

Este clar că Rabi Șimon bar Yohai se bucură nu pentru că și-a terminat lucrarea și se poate odihni, ci pentru că a adus Tora, adică lumina care reformează, în întreaga lume. Și acest lucru, desigur, îl umple de bucurie.

[13664]
Dintr-o prelegere pentru sărbătoarea de Lag Ba’Omer, 01.05.2010

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→