Întrebare: Ce înseamnă smerenia mai presus de rațiune?

Răspuns: Este vorba despre faptul că, atunci când Creatorul este revelat, omul simte că se află într-o stare bună.

În această perioadă, el trebuie să înțeleagă că a obținut această stare nu prin propriile eforturi; nu este o realizare a sa. Pur și simplu, acum el este plăcut Creatorului, așa că El dorește să-l aducă mai aproape și o face pe cheltuiala Sa.

Și după aceea, Creatorul va oferi omului oportunitatea de a se apropia de spiritualitate pe cheltuiala sa.

Ce înseamnă asta? Trebuie să ajungi la o stare în care te simți plin de lumină și de apropierea de Creator pe cont propriu, prin propriile eforturi, în momentul în care ți se dă simțirea întunericului. Aceasta poate fi comparată cu o situație în care o mamă își părăsește copilul, face un pas înapoi, iar acum micuțul trebuie să facă un pas înainte pentru a cădea în brațele mamei sale. Așa, mama îl învață să meargă.

În același mod, omul trebuie să se conecteze din nou cu Creatorul și să încerce să restabilească starea anterioară de unitate cu spiritualitatea, asemenea unui copil care se întoarce în brațele mamei sale. Însă omul trebuie să facă acest lucru prin propriile eforturi, adică să-și umple Kelim  goale cu propria lumină reflectată.

Anterior, mama îi umplea Kelim; aceasta era umplerea de Sus. Acum trebuie să se umple singur prin lumina Hasadim și să ajungă la aceeași stare de bucurie, unitate și apropiere ca atunci când partea superioară îi umplea Kelim.

Această stare se numește umplere cu lumina credinței în timpul întunericului, aşa încât omul să nu simtă o lipsă (Hisaron), astfel încât credința să-i umple întregul Kli, așa cum se spune: „Și întunericul va străluci ca lumina”.

Procese similare sunt prezente și înainte de Mahsom, dar lumina din aceste stări nu este reală. Chiar și înainte de Mahsom, simți încredere și bucurie din apropierea și simţirea prezenței divine.

Și după intrarea în lumea spirituală, toate senzațiile sunt măsurate prin lumină; treci prin stări adevărate, reale. Aceasta este ca nașterea unei noi vieți.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 31/03/26, Rabaș – Art.26, 1985-Arată-mi Gloria Ta

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este legătura dintre avansarea unui om în spiritualitate și durata perioadelor de întuneric?

Răspuns: Perioadele de întuneric (Ahoraim) ne testează; verifică cât de pregătiți suntem să depunem eforturi pentru a ajunge la o stare bună în simțirile noastre. Dar asta nu înseamnă că ne deconectăm de la muncă.

Să presupunem că eram într-o stare bună, aveam o dispoziție excelentă, o atitudine bună față de studiu, simțeam o oarecare apropiere de spiritualitate. Acum mi-am pierdut avântul, nu mai simt entuziasmul meu de odinioară, starea mea de spirit s-a înrăutățit, îmi pierd din nou interesul pentru spiritualitate.

Dacă mă opresc din studiu acum, merg într-o excursie, mă duc să mă distrez într-un bar sau pur și simplu mă duc la culcare, nu aș construi noi Kelim, nu aș avansa în spiritualitate. Desigur, voi experimenta unele simțiri, iar aceste Reşimot se vor adăuga la fondul general. În timp, pe baza acestor Reşimot, va veni o schimbare în direcția corectă.

Dar cea mai eficientă și puternică schimbare se realizează atunci când rezistăm stării de întuneric cu toată puterea noastră. Ne străduim să revenim cât mai mult posibil la simţirea spiritualității.

De Sus, mi s-a oferit oportunitatea de a mă întoarce din starea de întuneric la lumină prin propriile mele puteri. Mă pot atașa de spiritualitate, în ciuda faptului că nu sunt ajutat de Sus. Kli-ul meu golit, care anterior se afla sub influența luminii înconjurătoare, trebuie să fie umplut de propria mea impresie despre importanța spiritualității și atunci mă voi simți așa cum mă simțeam înainte de starea de întuneric.

Anterior, acest sentiment îmi era dat de lumina care mă umplea. Acum, îmi ofer singur acest sentiment de apropiere a spiritualității. Totuși, pentru aceasta, am nevoie de un mediu, un profesor, cărți și diverse acțiuni care să mă ajute să dobândesc măreția Creatorului. Adică, trebuie să-mi umplu eu însumi Kli-ul gol. Iar situația ideală este atunci când reușesc să fac acest lucru.

Apoi trec instantaneu la o nouă stare. Am reușit, am făcut-o, m-am ridicat cu un grad mai sus de unul singur. Acum mi se adaugă un sentiment și mai greu de întuneric. Adică, am făcut un pas înainte spre mamă, am căzut din nou în brațele ei tandre, mă bucur, dar dintr-o dată mama mă părăsește din nou. Tocmai am îmbrățișat-o, m-am unit din nou cu ea, iar ea face din nou un pas înapoi. Și acest pas înapoi este acum mult mai mare decât precedentul.

Dacă ar fi fost același pas mic, nu mi-aș face griji. Dar acum situația pare să se fi înrăutățit. Adică, de fiecare dată când cazi și mai jos, stările de coborâre sunt mai grele. Omul crede că a devenit mai rău, că s-a îndepărtat și mai mult de Creator. Acesta este un semn de avansare. Pentru că acum va putea păși înainte și mai mult de unul singur. Acesta este procesul.

Din Lectia zilnică de Cabala 31/03/26, Rabaș – Art.26, 1985-Arată-mi Gloria Ta

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Creatorul suferă din cauza faptului că nu poate dărui creației. Dar din ce motiv ar dezvolta creația nevoia de a dărui Creatorului?

Răspuns: Nevoia de a dărui vine creației de Sus, fără nicio pregătire din partea ei. Așa cum lumina care a umplut prima etapă i-a dat natura sa, tot așa și lumina înconjurătoare care coboară asupra celui care studiază Cabala, care vrea să se conecteze cu rădăcina, îi conferă calitățile acesteia.

Chiar dacă deocamdată omul vrea pur și simplu să se conecteze cu rădăcina fără să realizeze încă ce este, totuși el studiază nu de dragul cunoașterii, ci de dragul de a umple punctul din inimă. Și apoi lumina înconjurătoare, influențându-l, îi aduce farmecul sfințeniei și îi aduce tocmai o afinitate pentru calitatea dăruirii.

Lumina înconjurătoare îi dă unui om dorința de a dărui. Omul nu știe cum se întâmplă acest lucru. Noi nu suntem capabili să exprimăm cum se naște în dorința de a primi dorința de a dărui; așa cum se formează din prima etapă a luminii directe a doua etapă. Nu avem cuvinte pentru a exprima această transformare.

Din Lecţia zilnică de Cabala 24/03/26, Rabaș – Art.5, 1988-Ce înseamnă ‘Când Israel sunt în exil, Șchina este cu ei’, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În ce constă dăruirea către Creator? La urma urmei Creatorul, în esență nu are nevoie de nicio dăruire din partea noastră.

Răspuns: Să luăm exemplul oaspetelui și gazdei, pe care Baal HaSulam l-a ales probabil pentru că descrie toate nuanțele relației. Pe de o parte, se pare că gazda nu are nevoie de nimic de la oaspete, dar pe de altă parte, de ce îl face totuși pe oaspete conștient de existența Sa?

El ar putea primi plăcere de la oaspete fără a se dezvălui pe Sine. În lumea noastră, o mamă are intenția de a se dezvălui copilului atunci când îi dăruiește ceva? Nu, aceasta este pur și simplu natura dorinței ei de a primi. Ea se bucură chiar dacă copilul nu oferă nimic înapoi.

Astfel, din perspectiva dorinței de a primi, gazda nu este obligată să se dezvăluie oaspetelui; dorința de a primi conține deja împlinirea din actul de a dărui. Prin urmare, dorința de a se dezvălui oaspetelui provine din dorința de a dărui; prin revelarea Gazdei, oaspetele poate atinge un grad superior celui de primitor.

Vedem că Bina nu are nevoie de niciun răspuns de la Malchut în afară de a primi MAN, conform căruia ea transmite MAD de la Aba la Malchut și nimic mai mult. De ce? ZAT de Bina este dorința de a primi, prin urmare, ea nu are nevoie de niciun răspuns de la Malchut, care pur și simplu primește fără nicio restricție.

Dar când Bina se dezvăluie lui Malchut, ea nu își dezvăluie esența, ci GAR al ei, dorința de a dărui pe care a primit-o de la Keter și dorește să i se asemene, deoarece Keter este dăruitorul.

Aici există un fel de paradox. Dacă dorința de a primi funcționează de dragul dăruirii, atunci nu are nevoie de niciun răspuns în propriul său beneficiu. Dorința mamei (Ima) de a primi este împlinită; ea este satisfăcută luând de la tată (Aba) și transmițând-o mai departe. AHP al ei este plin și se bucură de el – doar cere de jos, și asta este suficient.

Din aceasta vedem că, chiar dacă Creatorul ar avea dorința de a primi, El tot nu ar avea nevoie să Se reveleze ființei create, ci doar să dăruiască și să se bucure de dăruire. Doar necesitatea de a aduce ființa creată la nivelul Său Îl obligă pe Creator să Se reveleze, nu din dorința de a primi, ci dintr-o adevărată dorință de a dărui, pentru a construi Kelim în interiorul ființei create, care dorește să atingă nivelul Său.

Prin urmare, atunci când ființa creată începe să simtă gazda, ea simte și statutul Lui. Gazda nu îi dăruiește pur și simplu, căci cel care dăruiește vrea de fapt să primească plăcere din asta, ceea ce ni se pare justificat. Dar când gazda este revelată ca fiind perfectă, dezvăluind ființei create propria sa imperfecțiune în comparație, atunci ființa creată dobândește cu adevărat o deficiență (Hisaron).

Acum vedem că primirea plăcerii de la gazdă în cadrul dorinței de a primi este necesară doar pentru a menține conexiunea, în timp ce orice altceva se bazează exclusiv pe dorința neîmplinită (Hisaron) a ființei create de a fi ca gazda. Prin urmare, de fiecare dată când ne adâncim în muncă, în importanța ei, în orice relație cu Creatorul, trebuie să ne raportăm la El nu ca la dăruitor („Du-te la Meşterul care m-a creat”), ci ca la un model pentru Hisaron al meu, ca cel cu care trebuie să devin asemănător.

Trebuie să tind spre aceleași calități, aceleași proprietăți, aceleași aspirații pe care le are El. Și aceasta se numește „primele nouă Sfirot” (Tet Rişonot). Restul relației este apoi construit pe interacțiunea dintre primitor și dăruitor, dintre Creator și ființa creată.

[354719]
Din Lecția zilnică de Cabala 28.03.2026, Rabaş – Art.524-Ce înseamnă în muncă „El a înghițit Maror [iarbă amară], el nu va ieși”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→