Întrebare: Cum poate omul să determine singur că nu grupul are nevoie de corectare, ci el însuși?

Răspuns: Acest sentiment este revelat omului ca o evaluare a stării sale atunci când o vede brusc în acest fel.

El vede că în ciuda acțiunilor sale, toate provin din intenţia sa de a fi împlinit, de a primi. Și, deși și alții pot fi într-o stare similară, nu contează. Omul se judecă pe sine în raport cu lumina care coboară asupra sa și apoi stabilește că este în intenție de dragul de a primi.

Se poate cufunda în disperare sau omul poate spune: „Ceea ce mi se dezvăluie acum este un semn al dezvăluirii a ceva nou, ceva real. Și acum, trebuie să găsesc puterea. Cel care îmi dezvăluie această stare îmi va dezvălui și cum pot ieși din ea.”

Totul depinde de pregătirea omului și a grupului: de modul în care acesta îl susține și de cât de pregătit este să primească sprijinul acestuia.

Din Lecţia zilnică de Cabala 26/02/26, Rabaș – Art.4, 1991-Ce înseamnă “Sabotorul a fost în potop și a fost omorât”, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au vrut să știe ce îi așteaptă în viitor. Au existat profeți, clarvăzători și oracole. Și chiar și astăzi, oamenii sunt foarte preocupați de viitorul lor. Ce este „viitorul”?

Răspuns: Viitorul este ceea ce construim în prezent. Conceptele de trecut, prezent și viitor există doar în percepţia noastră. Este foarte dificil să explici conceptul de timp unui om obișnuit din lumea noastră, deoarece pentru a face acest lucru el trebuie să se ridice deasupra timpului, mișcării și spațiului.

Totul trebuie examinat în raport cu omul, adică trebuie să înțelegem că nu studiem ceea ce se întâmplă în lume, ci în simțirea noastră despre lume. Omul simte schimbări doar pentru că se schimbă el însuși, nu pentru că ceva din afara lui se schimbă. Dacă văd un uragan, ploaie, secetă, iarnă sau vară, înseamnă că simt astfel de stări în mine.

Percep întreaga lume în mine: pietre, plante, animale și oameni; cei care au fost, sunt și vor fi, toți există doar în percepția mea.

Prin urmare, trebuie să investighez de ce simțirea mea este împărțită în aceste trei categorii: trecut, prezent și viitor. Odată ce înțeleg acest lucru, voi putea să mă raportez corect la realitate. Realitatea nu există independent în afara mea, ci este determinată de percepția mea.

Înțelepciunea Cabala spune că nimic din afara mea nu se schimbă. Totul se întâmplă doar în mine, în percepția mea, care se schimbă zi de zi, clipă de clipă.

Acest lucru schimbă complet întreaga imagine, deoarece dacă lumea ar fi în afara noastră, capacitatea noastră de a o influența ar fi foarte limitată. Prezicerea clară a secetelor, inundațiilor și cutremurelor ne ajută să ne protejăm de o amenințare externă prin construirea de baraje sau părăsirea zonei periculoase. Totuși, acest lucru nu împiedică lovitura în sine. Dacă înțeleg că o inundație nu are loc extern, ci în simțirea mea interioară, atunci mă pot aranja interior astfel încât tsunami-ul să nu vină deloc. Pot să-mi creez o lume complet diferită, unde soarele strălucește și totul este minunat.

Sau poate chiar voi simți că sunt într-o dimensiune complet diferită, într-o altă lume. La urma urmei, dacă totul depinde de percepția mea, atunci pur și simplu trebuie să știu cum să-mi gestionez simțirile pentru a construi o lume externă bună în interiorul lor. Cu alte cuvinte, împart lumea în externă și internă și spun că pot schimba doar lumea internă, simțirea mea despre lume, dar nu și lumea externă.

Cel mai important lucru aici este ce să considerăm o constantă și ce este o variabilă supusă schimbării. Fie ne considerăm constanți pe noi înșine, iar lumea externă se schimbă, caz în care trebuie să ne protejăm de ea.

Fie acceptăm lumea externă ca fiind constantă și neschimbătoare, așa cum spune știința Cabala, că lumina superioară este în repaus absolut, iar toate schimbările și corectările au loc în interiorul omului. În acest caz, mă pot schimba și pot obține realitatea pe care mi-o doresc.

Din KabTV, emisiunea „Viață Nouă 934 – Ce este «Viitorul?»”, 19.12.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nimic nu ne împiedică să menținem constant cel mai bun sentiment pe care l-am avut vreodată în viața noastră, cel pe care l-am experimentat la congres când am simțit unitatea, conexiunea dintre noi și Creator, revelația spirituală. Dacă cobor din această stare, înseamnă că este vina mea, pentru că nu mi-am adus propriile eforturi.

Am primit o trezire de sus, de la Creator, și aceasta nu ar trebui să dispară. Cel de Sus ne oferă un exemplu despre cum ar trebui să fim și trebuie să o continuăm. Trezirea nu ar trebui să depindă de locația fizică a congresului. Dacă nu există trezire, înseamnă că lipsește măreția Creatorului și măreția grupului, iar aceasta poate fi dezvoltată în continuare tocmai după congres, în perioadele normale.

Pauzele dintre congrese ar trebui percepute ca oportunități organizate pentru noi de către Creator pentru a ne investi propriile eforturi în această lume. Construcția vasului spiritual are loc tocmai în întuneric, noaptea. Trebuie să vedem toate evenimentele vieții noastre ca fiind conectate chiar de acest principiu, astfel încât „A fost seară și a fost dimineață într-o zi”. Aceasta este singura modalitate de a ne percepe viața.

De Sus, ni se oferă momente de unificare și apropiere de spiritualitate, astfel încât să le putem continua atunci când trezirea de sus dispare. Trebuie să păstrăm singuri acest sentiment interior, cel puțin cu aceeași putere care ne-a fost dat de sus, ca și cum nu am fi părăsit congresul.

Creatorul ne-a ridicat la un anumit grad și ne-a părăsit, iar noi trebuie să continuăm spre El. Nu este bine dacă suntem în cădere, pentru că avem deja un exemplu despre cum să continuăm. Și atunci Creatorul ne va ridica la gradul următor, și chiar mai sus, și așa de fiecare dată.

Când Creatorul ne părăsește, El dezvăluie ce locuri trebuie umplute cu măreția Sa. Singurul lucru care lipsește este măreția Creatorului.

Principalul lucru este să facem un efort să rămânem constant conectați cu ceilalți, ca la congres, și să nu lăsăm acest sentiment să se răcească, ci să-l continuăm prin toate mijloacele. Și atunci vom vedea că toate evenimentele din viața noastră – întoarcerea la muncă și toate activitățile obișnuite – sunt organizate de Creator tocmai în acest scop: să umplem toate aceste spații goale zilnice cu trezire, inspirație din spiritualitate și importanța Creatorului.

Trebuie să menținem această stare și să nu ne permitem să coborâm. Tocmai aici se află toată munca. Nu este prea mult de lucrat în timpul congresului. Trezirea dată de Sus lucrează acolo și totul se întâmplă de la sine. Dar astăzi, prin propriile noastre eforturi, rugăciune și toate mijloacele posibile, nu trebuie să permitem acestei treziri să se răcească. Acum este timpul pentru muncă.

Prin urmare, la congres nu am „obținut” succesul, ci l-am „primit”. Astăzi trebuie să obținem succesul. Se poate spune că, congresul, adică adunarea și unificarea, începe chiar acum!

Dacă înțelegem corect cum să folosim timpul congresului și timpul dintre congrese, atunci vom realiza corect unitatea pe care am atins-o. Totul este testat tocmai de stările cotidiene, în care se află toată munca. Așa că haideți să continuăm!

Din Lecția Zilnică de Cabala 08/05/18, „Măreția Creatorului”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Este ușor să fiu inspirat de un prieten care mă tratează bine. Dar este dificil să fiu inspirat de un prieten care mă tratează urât câteodată.

Răspunsul meu: Există prieteni pe care îi tolerez cu greu sau poate că nu-i pot tolera deloc. Există cei pe care abia îi observ; nici nu mă enervează, nici nu mă încântă. Și în final, există cei cu care mă simt minunat și bucuros, printre care îmi este plăcut să fiu. Așadar, pe care dintre ei ar trebui să-l văd ca țintă de “cumpărare”? La urma urmei, se spune: „Cumpără-ți un prieten”.

Este imposibil să dai un răspuns universal la această întrebare. Aș spune-o așa: de fiecare dată vei vedea de ce ești capabil și asta ar trebui să faci. Nimeni nu-ți va spune că trebuie să te concentrezi în mod special pe cel pe care îl urăști, cu care nu poți fi împreună, chiar dacă este în grup. Acest lucru este greșit. Mai degrabă, de fiecare dată ar trebui să fii cu acei prieteni prin care, așa cum simți, poți investi efort.

Dar aceasta nu se bazează pe a „năvăli” asupra cuiva, pe a începe să-i dăruiești, să te unești cu el și să mergi imediat să bei bere împreună pentru a te apropia. Nu. A investi efort în dobândirea unui prieten este o investiție generală în grup.

Nu este vorba despre o conexiune personală cu un individ specific asupra căruia mă concentrez constant. În conformitate cu starea prin care trece omul în orice moment, cei din jurul lui apar diferit de fiecare dată. Uneori ești într-o stare bună, ca și cum ai fi elevat în sens spiritual, și apoi dintr-o dată, te trezești gata să-l îmbrățișezi și să-l săruți chiar pe cel pe care de obicei îl urăști.

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/02/26, Rabaș – Art.1, 1985-Fă-ţi un Rav şi cumpără-ţi un prieten – 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→