Întrebare: Cum poți să te străduiești mereu înainte și să nu te gândești prea mult la trecut?

Răspuns: Nu ar trebui să te concentrezi niciodată asupra trecutului! Dacă faci asta, pur și simplu te consumi pe tine însuți. Trecutul nu-ți aparține și nici viitorul.

Lucrurile care nu sunt manifestate în corpul tău chiar acum, nu le folosești; pur și simplu ele nu există. Trecutul a dispărut și nu știi nimic despre viitor. Nu poți să-ți înfățișezi nicio imagine din viitor în avans pentru a aștepta ca aceasta să se întâmple. Așadar, de ce să te ocupi de asta?

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/03/26 Rabaș – Art.5, 1991-Ce înseamnă că faptele bune ale celor drepți sunt generațiile, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Rabaş scrie că atunci când prietenii se adună, ar trebui să vorbească despre beneficiile adunării. Ce vrea să spună prin asta?

Răspuns: Beneficiile sunt un concept abstract. Pot exista doar în raport cu dorința mea. Prin urmare, îmi imaginez o împlinire viitoare, pe care o pot obține, cu mai puțin efort decât plăcerea pe care o voi primi. Atunci se numește beneficiu – investești 99, primești 100.

Dar dorința mea trebuie să fie mai mare decât efortul investit, altfel dorința de a primi nu-mi va permite să depun eforturi. Prin urmare, de fiecare dată când calculăm ce fel de plăcere vom primi, care sunt dezavantajele și cât efort trebuie să depunem.

Beneficiile pe care vrem să le obținem din procesul prin care trecem, nu le pot identifica cu altcineva. Dacă omul este încă în căutarea beneficiilor din plăcerile animalice (mâncare, odihnă, familie, sex) sau plăcerile banilor, onorurilor, cunoașterii, atunci nu-i pot oferi alte plăceri în schimb, deoarece cele abstracte nu sunt îmbrăcate în ceea ce el înțelege. Nu le simte. Trebuie să existe un Kli diferit pentru asta.

Kelim pe care le avem inițial sunt Kelim în care simțim plăcere îmbrăcată în ceva din această lume: putere, cunoaștere, educație. Cu cât plăcerea este mai apropiată, cu atât este mai palpabilă și mai mare în amploare.

Acestea sunt plăceri animalice; cele mai mari dintre acestea sunt plăcerile simțite prin atingere și vedere. Sunt urmate de unele mai abstracte, plăceri aduse de bani, onoruri, care sunt lucruri care necesită un anumit nivel de dezvoltare.

Dar totuși vine îmbrăcată în ceva: sunt onorat, respectat, mai informat decât alții, ceea ce este un fel de putere (cunoașterea este în cele din urmă putere, deși puțin mai abstractă).

Dar dacă plăcerile sunt și mai abstracte, ele nu sunt percepute de Kelim de primire. Ele se referă la Bina, care este în interiorul lui Malchut. Chiar și Klipot sunt plăcerile pe care Bina le simte în interiorul lui Malchut și nu în Malchut însăși.

Nu poți explica asta oamenilor care nu o au. Aceasta necesită o dezvoltare preliminară. Așa că, atunci când m-au întrebat la radioul american: „Ce este special la Cabala? De ce a devenit brusc deschisă? Ce vreţi dvs.?”

Am răspuns că suntem într-o stare în care nu vedem ce se va întâmpla mâine. Viața pe care o trăim nu este bună, oamenii consumă din ce în ce mai mult droguri, nu există familie, copiii nu au nicio legătură cu părinții, nici măcar nu știm ce se va întâmpla cu noi într-o secundă, suntem din ce în ce mai cufundați în astfel de probleme de viață încât devine necesar să cunoaștem realitatea, cum să ne controlăm soarta, cum să vedem care dintre acțiunile mele vor duce la bucurie, încredere și o viață bună.

Nu poți vorbi cu oamenii în termeni mai abstracți, pentru că nu îi vor înțelege. Ei întreabă: „Cum fac asta?” Vino și învață. Dacă vrem să facem ceva în această viață într-un mod logic, trebuie să-l studiem, în orice profesie, chiar și în cizmărie. Chiar și acolo, vei găsi multe secrete profesionale pe care trebuie să le stăpânești înainte de a începe să lucrezi și cu atât mai mult cu noi.

Din Lecţia zilnică de Cabala 19/03/26, Rabaș – Art.4, 1986-Despre Hesed [Milă]

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este un grup din punctul de vedere al Cabalei?

Răspuns: Un grup este un ansamblu de forțe egoiste care sunt gata să-și suprime egoismul pentru a crea o rețea de forțe între ele, similare Creatorului.

Comentariu: Grupul trebuie să îndrume omul către scop. Dacă scopul este de a dobândi calitățile Creatorului (calitatea Creatorului este dăruirea), atunci aceasta nu se poate manifesta în raport cu natura minerală și vegetală. Nu pot dărui pietrelor sau plantelor.

Răspunsul meu: Este destul de natural. Calitatea dăruirii se poate manifesta doar într-un grup.

Întrebare: Un element foarte important este creșterea dorinței în grup. Cum se întâmplă acest lucru?

Răspuns: Când ajung la realizarea că trebuie să-L ating pe Creator și că în mine există doar egoism complet, atunci în același timp, accept condiția ca dezvoltarea mea să aibă loc într-un grup.

Prin urmare, trebuie să intru în el, să devin egal cu prietenii și chiar inferior lor și trebuie să mă anulez pe mine însumi, astfel încât prin intermediul lor, să pot începe să primesc influența Creatorului, lumina superioară.

Din KabTV „Bazele Cabalei”, 04/03/2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Continui să confund dorință, intenţie și acțiune. Nu mă pot acorda corect la niciuna dintre ele, nici la toate la un loc.

Răspunsul meu: Voi încerca să explic secvențial și concis.

Scopul: Cel mai important lucru în viața unui om este atingerea scopului vieţii (al creației), care este adeziunea completă cu Creatorul. Aceasta trebuie să devină rezultatul tuturor eforturilor omului în viață.

Mijloacele de atingere a scopului: Adeziunea cu Creatorul se realizează prin asemănarea de formă. Dar Creatorul este dorința de a dărui, iar o ființă umană este dorința de a primi. Prin urmare, asemănarea nu se realizează prin similaritatea dorințelor, ci prin similaritatea intenției – intenția cu care îmi folosesc dorința.

Vom rămâne întotdeauna opuși în dorințele noastre: Creatorul dorește să dea, iar noi dorim să primim. Altfel, nu am exista ca entități distincte de El.

Deoarece suntem creați din dorința de a ne bucura, putem atinge asemănarea cu Creatorul doar schimbând nu dorința în sine, ci intenția – scopul pentru care folosim dorința.

Astfel, munca noastră se concentrează doar pe intenție și alăturăm dorința acesteia în măsura în care permite intenția corectă „de dragul Creatorului”.

Restricția Dorinței (Ţimţum): Prin urmare, trebuie să dobândim puterea interioară de a folosi dorința de la zero în sus, doar proporțional cu intenția corectă „de dragul Creatorului” (în dăruire și iubire).

Aceasta înseamnă că la început trebuie să dobândim controlul asupra tuturor dorințelor, să le impunem o restricție (Ţimţum, Ţimţum,  Alef, prima restricție) și apoi să folosim fiecare dorință doar parțial, în măsura în care posedăm intenția corectă.

Recunoașterea Răului (Hakarat HaRa): Asemănarea cu Creatorul este atinsă prin similaritatea intenției.

Pe măsură ce ne străduim pentru intenția de a dărui, începem să descoperim din ce în ce mai mult din intenția de a primi (Klipa) în noi înșine.

Revelația acestei intenții corupte se numește exil – Exilul Egiptean (Galut Miţrayim).

Dacă persistăm în încercarea de a schimba intenția de la „totul pentru mine” la „totul pentru Creator”, ajungem la simţirea sclaviei noastre față de egoism – intenția „pentru mine” (de dragul Faraonului).

Revelația Răului: În această stare, ne dăm seama treptat și pe deplin că natura noastră, nu dorința de a primi, care este constantă, ci intenția „pentru mine” – este adevăratul nostru dușman.

Încercând să ne eliberăm de intenția „pentru mine” și să dobândim intenția „pentru Creator”, descoperim neputința absolută împotriva acestui dușman.

Revelația Mijloacelor de Corectare: La sfârșitul acestei realizări, descoperim că numai Creatorul, lumina corectării (lumina Torei, lumina înconjurătoare) ne poate corecta intenția. Apoi ieșim din sclavia intenției rele în intenția de dăruire (asemănare cu Creatorul). Adică: numai Creatorul (lumina superioară) ne poate scoate din starea egoistă – robia egipteană, starea de a ne gândi doar la noi înșine.

Prin urmare, principalul lucru este acesta: gândește-te la lumină, la Creator, care poate, și numai El poate, să te corecteze (intenția ta) de la „pentru mine” la „pentru Creator”, pune Țimţum și folosește dorința doar în măsura în care este prezentă intenția „pentru Creator”.

Așadar, aliniază-te în toate acțiunile tale din această lume către lumina corectoare, astfel încât aceasta să-ți poată oferi intenția „pentru Creator”.

Dacă ceva este neclar, scrie-mi și voi clarifica.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→